Despre dragoste

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel Capitolul 13

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;

9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.

10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.

11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.

12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Cantec pentru lumina din noi

Lumina din noi...

De multe ori ne prefacem ca o vedem si ca o simtim, cand de fapt nu vedem si nu simtim decat niste idei pe care le-am cules din tot felul de carti ce se vand ca painea calda tocmai pentru ca ne hranesc atat de subtil egourile cu idei marete. Adevarata lumina, lumina divina este un intuneric de inceput de lume in care dispare orice nevoie, pretentie, ambitie, in care egoul se risipeste ca un abur, in care ne dam seama ca materialitatatea lumii este o iluzie tesuta de ochii neobisnuiti cu lumina adevarata.

Lumina aceasta pe care ochiul de carne ar percepe-o ca pe intunericul cel mai adanc, ne-ar durea dragii nostri, ne-ar durea dincolo de fiinta, caci ne-ar aduce aminte cat de departe suntem de ceea ce am fost creati sa fim la un moment dat al evolutiei noastre. Ce avem de facut pana atunci? Avem o singura menire, aceea de a ne cunoaste, toate cotloanele fiintei noastre, de a ne explora in fiecare zi, de a fi pregatiti pentru o calatorie exploratorie ce se va intinde cu siguranta pe mai multe vieti. Este probabil cea mai importanta, dar si cea mai periculoasa, caci capcanele sunt la tot pasul. Egoul cel pe care cel mai multi dintre noi si-l iau inconstient ca ghid, va fi cel care ne va insela si trada la orice pas, facandu-ne sa credem ca am ajuns inainte de a porni, facandu-ne sa credem ca nu are nici un rost sa ne cunoastem, ca putem trai ca si pana acum, aventura acestei cunoasteri, se poate intampla citind carti sau ascultand pe unii si altii care ne invata cum sa ne traim o viata pe care ei nu o vor avea niciodata.

In calatoria asta lumina adevarata ni se va parea capcana, divinitatea ni se va parea un accesoriu menit sa ne faca sa ne simtim bine in pielea noastra de carne vremelnica. Fiarele salbatice pe care le hranim cu totii cu ganduri si asteptari ne voi pandi la fiecare pas si vor incerca sa ne sfasie inima bucatica cu bucatica, pana cand din noi nu ar ramane decat o minte bantuita de timp si spatiu, de angoase si frici fara chip si nume. Este o calatorie din care insa nu ne-am mai putea intoarce la obiceiurile noastre de somnambuli in viata, este probabil singura calatorie care nu are decat un singur sens acela de regasire a esentei divine. Stiti ce vrem cu totii din pacate, sa avem esenta, dar sa nu ii facem lucrarea si sa nu ii platim pretul, sa continuam sa trecem ca orbii pe langa suferinta si/sau pe langa durere, fara sa alinam si fara sa tamaduim ranile noastre si pe cele ale celor din jur… Divinitatea nu ar fi nimic fara lucrarea sa… asa si noi, nu suntem nimic fara a lucra cu lumina din noi.

Dar lumina aceea este ascunsa adanc, si pare intuneric… cine se incumeta sa o caute este posibil sa nu mai guste iluziile acestei lumi in care traim, este posibil sa inteleaga toate mecanismele prin care egoul ne face sa ne simtim speciali, deosibiti, puternici… Daca va e teama sa cautati lumina adevarata… inchideti ochi si cantati. Exista un cantec pentru lumina din noi, pe care il stim inainte de timp, firul lui ne poate calauzi acasa… Ascultati tacerea… in tacerea cea mai adanca este ruga cea mai adanca. In intunericul cel mai adanc este lumina cea mai adevarata!

 

sursa:www.astrosofia.ro

“Fiecare moment este o ocazie de a învata ceva”

Fiecare moment este o ocazie pentru a învata ceva. Relatia care nu a mers este o oportunitate de a progresa si de a învata. Ati putea învata, de data aceasta, ca poate ar fi fost mai bine sa lasati sa curga de la sine, nu s-o încarcati cu vise zilnice si cu asteptari. Ar putea fi timpul sa învatati ca nu toti oamenii sunt destinati sa fie cu voi pentru totdeauna. Ar putea fi timpul sa învatati ca dragostea este un dar, un dar al daruirii si nu al primirii, si daca veti permite iubirii sa curga liber atunci veti fi binecuvântati cu darul unei inimi prea pline de iubire. Si de obicei, aceasta este suficient pentru a va permite sa permiteti altora sa fie ceea ce ei sunt cu adevarat si sa permiteti lumii sa curga cu iubire înauntru, în afara si prin mâinile voastre.

            Fiecare moment este o ocazie pentru a învata ceva. Locul de munca ce nu vi s-a potrivit ar putea sa va învete ca este timpul sa va gânditi ca sunteti responsabili pentru vietile voastre, ca nu puteti sa puneti vietile voastre în mâinile altora si sa asteptati sa va îndrume, sa va pastoreasca mereu. Nu sunteti o oaie. Sunteti un leu. Sunteti puternic si va puteti crea viata exact asa cum doriti. Cat de usor pare a fi sa va înmânati vietile voastre altora, gândindu-va ca daca faceti doar ceea ce vi se cere, chiar daca vi se pare gresit, atunci veti fi în sigurantã. Dar nu este asa. Sunteti singura persoana responsabila pentru viata voastra. Voi sunteti singurii care puteti cunoaste adevarul interior ce arde înlauntrul vostru. Sunteti singurii care pot vorbi si actiona conform cu acel adevar, traindu-va viata în integritate totala, chiar daca aceasta înseamna sa va asumati riscuri mari. Si atunci când slujba dispare sau constatati ca nu este potrivita pentru voi, învatati aceasta lectie. Ar fi fost mai rau daca va urmati propriul adevar? Era acel risc intr-adevãr mai mare decât riscul de a nu va trai propria viata?

            Fiecare moment are în el o lectie, fiecare moment contine învatatura. Nu e necesar sa credeti ca exista un plan de lectii pregatit pentru voi, desi ati putea crede asta, daca asa vreti. Este acelasi lucru, oricum ati lua-o. Daca priviti viata ca pe un sir de întâmplari din care puteti învata – si astfel progresa – sau daca vedeti în fata voastra o harta pe care sa o urmati, raspunsul este acelasi: fiecare moment contine în el o lectie de învatat.

            Asa ca acum as dori sa va rog ca, atunci când începeti sa va pedepsiti cu acei o multime “doar daca nu as fi,…”, când lasati regretul si autoincriminarea sa curga peste voi ca o furtuna de iarna, opriti-va si amintiti-va: este ceva de învatat de aici, dar învatatura nu vine astfel. Dati la o parte ploaia. Lasati soarele sa straluceascã înlauntrul vostru. Deschideti-va catre învatatura. Renuntati la a va judeca pe voi sau pe altii pentru lipsurile pe care credeti ca le aveti.

            Înca o data, voi mâncati prea mult, beti prea mult, va purtati prosteste, puneti o relatie în pericol. Înca o data nu va respectati o promisiune facuta voua însiva. Si plângeti în interior din cauza durerii cauzate de autojudecare. Opriti-va. Lasati soarele sinelui vostru superior sa intre din plin prin coroana de pe capul vostru. Spalati-va si curatati-va. Ati mai învatat ceva. Ce ati învatat?

            Ati mai învatat ceva despre ce vi se potriveste si ce nu. Ati mai învatat înca ceva despre liniile pe care le puteti trece sau nu. Si tot ceea ce aveti de facut este sa asimilati aceasta lectie în interior, fara sa va pedepsiti si fara sa gânditi lucruri oribile despre voi, sau sa va gânditi la lipsurile voastre. Pur si simplu, asimilati lectia si mergeti mai departe. Nu cu dorinta de a fi o persoana mai buna, pentru ca deja sunteti bun, deja sunteti o lumina stralucind de bunatate, ci mai degraba cu dorinta de a învata, de a asimila lectia, de a mai face un pas, asa cum pare el a fi, nesigur si ezitant. Cu fiecare pas, sa deveniti mai întelept, mai bogat în cunostinte despre voi însiva si despre aceasta viata pe care o traiti. Înca un pas în întelepciune, înca un pas în gratie, înca un pas care este viata voastra bine traita.

            Iata o mica rugaciune pentru astazi:

            Acum ma accept asa cum sunt eu. Sunt cine sunt si asa este bine.

Astazi ma uit în urma, la ziua de ieri, numai cu recunostinta pentru lectiile pe care le-am învatat. Integrez aceste lectii în viata mea si multumesc pentru tot ceea ce am fost învatat. Viata mea este dinamica si în schimbare. Viata mea curge mai departe. Eu sunt acum o noua persoana, nascuta azi din lectiile zilei de ieri, si totul este proaspat si curat. Astazi, integrez întelepciunea zilei de ieri, si ii permit sa-mi influenteze actiunile si alegerile din acest moment. Acest moment, chiar acum, este stralucitor si viu, din cauza a tot ceea ce sunt si a tot ceea am fost.

Eu sunt acceptare si pace profunda. Eu sunt numai dragoste pentru mine însami/însumi si pentru viata însasi. Eu sunt.

Litania Parintelui Arsenie Boca

Ajuta mult inima si va ajuta sa spuneti Litania din inima, dand acesteia o forta incredibila ! Este posibil sa va vina sa plangeti … este natural si normal … lasati lacrimile sa curga ! Nu opriti lacrimile involuntare pentru ca va faceti o puternica vindecare interioara ! Nu incercati sa ganditi si sa plangeti fortat pentru ca plangeti degeaba … este din minte ! Doar lacrimile care vin din suflet, din iubirea de Dumnezeu, au putere vindecatoare !

Ajuta foarte mult daca inainte de Litanie faceti o rugaciune sincera catre Maica !

Slava Tatalui si Filului si Sfantului Duh, precum era la Inceput, Acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.

Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie Duhule Sfinte.

Puteti sa ascultati in timp ce cititi aceasta Litanie .

1.      Duhule Sfinte coboara de pe Tronul Maririi Tale si ridica-Ti un cort in inima slujitorului tau, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

2.      Duhule Sfinte care purcezi de la Tatal, si de la Fiul, invata-ma sa traiesc permanent in prezenta lui Dumnezeu, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

3.      Duhule Sfinte care purcezi de la Tatal si de la Fiul, invata-ma sa traiesc dupa Voia Celui Prea Inalt, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

4.      Duhule Sfinte care locuiesti in Inima Fiului, invata-ma sa Te cunosc si sa Te iubesc, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

5.      Duhule Sfinte care Te ingrijejti de Slava Tatalui, invata-ma sa traiesc in daruire fata de Dumnezeu si in deplina incredere in El, Slava Tie Dumnezeule, Slava Tie

6.      Duhule Sfinte simbolizat prin limbile de foc, aprinde si in inima mea focul iubirii Tale, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

7.      Duhule Sfinte porumbel tainic, invata-ma sa inteleg Sfanta Scriptura, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

8.      Duhule Sfinte care nu ai nici o infatisare si nici nume, invata-ma sa ma rog bine, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

9.      Duhule Sfinte care vorbesti prin gura profetilor, invata-ma sa traiesc in pacea sufletului si echilibrul spiritului, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

10.  Duhule Sfinte foc arzator de iubire, invata-ma sa traiesc intelept si rabdator, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

11.  Duhule Sfinte datatorul tuturor Darurilor, invata-ma sa traiesc in smerenie si modestie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

12.  Duhule Sfinte vistierie abundenta de Har, invata-ma sa inteleg valoarea suferintelor, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

13.  Duhule Sfinte vistiernic nemarginit de Har, invata-ma sa folosesc corect timpul pretios, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

14.  Duhule Sfinte vistiernic de Har inepuizabil, fereste-ma de lipsa de iubire si de mandrie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

15.  Duhule Sfinte a carui bogatie nu o poate aprecia nimeni, invata-ma sa alung imaginile si gandurile inutile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

16.  Duhule Sfinte datatorul multor Daruri, invata-ma sa evit activitatile si vorbele inutile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

17.  Duhule Sfinte din a carui plinatate am luat noi toti, invata-ma sa pot sa tac si sa vorbesc la timpul potrivit, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

18.  Duhule Sfinte iubire vesnica, invata-ma sa dau celorlalti un exemplu bun, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

19.  Duhule Sfinte bunatate vesnica, da-mi perseverenta in bine pana la sfarsit, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

20.  Duhule Sfinte dascal bun, invata-ma sa ma port corect cu oamenii, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

21.  Duhule Sfinte prieten drag al sufletelor, invata-ma sa nu judec pe nimeni si sa nu imi amintesc raul facut mie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

22.  Duhule Sfinte Lumina care fericesti sufletele, invata-ma sa vad nevoile altora si sa nu omit faptele bune, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

23.  Duhule Sfinte Lumina vesnica, ajuta-ma sa-mi vad greselile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

24.  Duhule Sfinte care infaptuiesti minuni in suflete, condu-ma prin vigilenta la perfectiune, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

25.  Duhule Sfinte in fata caruia nimic nu este ascuns, invata-ma sa scap de urmari diabolice, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

26.  Duhule Sfinte care cunosti viitorul universului, te rog ajuta-ma sa scap de supunerea fata de trup si fata de diavol, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

27.  Duhule Sfinte care cunosti viitorul meu, incredintez ocrotirii tale familia mea, prietenii si pe toti oamenii, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

28.  Duhule Sfinte cu ajutorul tau Dumnezeiesc, invata-ma sa traiesc spre slava si lauda lui Dumnezeu, spre binele sufletelor si bucuria Maicii Domnului, ca sa pot muri ca Sluga Aleasa, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

Promisiunile Tatalui Nostru Ceresc pentru toti cei care vor spune acesta Litanie macar de 3 ori pe saptamana:

Te Voi smulge din mana dusmanilor tai

Voi indeparta obstacolele care te impiedica in drumul tau spre perfectiune

Iti voi mai da un inger, care prin inspiratii te va feri de ademenirile pacatului

Vei persista pe drumul virtutii, iti voi intari credinta,  speranta si iubirea

Te voi elibera de grijile materiale, familia ta va trai in pace si iubire reciproca

Cine doreste sa isi ajute aproapele, va trebui sa recite acesta Litanie Sfanta macar 6 luni zilnic

Iti vei recunoaste slabiciunile, promisiunile Duhului Nostru Cel sfant .

Aceasta Litanie se va raspandi. Cine o va oferi din milostenie mai departe, va avea parte de rugaciunea celorlalti. Harurile obtinute se pot transmite altora, dar acest lucru trebuie spus Duhului Sfant. Amin.

sursa: puterea-prezentului.com

Nimic nu este cu adevarat pierdut !

Astazi vom vorbi despre pierderi. Da, viata este plina de pierderi, daca asta este perspectiva din care vreti s-o priviti. Viata inseamna sa lasati lucrurile in urma, pe masura ce mergeti mai departe. Uneori ati pretuit aceste lucruri, atunci cand le-ati avut, iar alteori, din nepasare, nu le-ati bagat in seama, adevarata lor valoare fiind inteleasa mult mai tarziu. Dar nu conteaza. Viata inseamna schimbare, viata inseamna miscare si voi trebuie sa mergeti mai departe.
Dar iata un alt mod de a privi lucrurile. Pentru ca si daca stiti – asa cum ar trebui sa stiti – ca inchiderea unei usi duce la deschiderea multor altora, voi tot sunteti concentrati pe pierdere. Voi tot credeti ca trebuie sa purtati povara pierderilor ca parte a inaintarii in varsta si apoi ca parte a imbatranirii.

Si totusi, nu este chiar asa.

Imi doresc sa aveti o perspectiva de ansamblu. Viata voastra nu este numai aceasta viata scurta, cat o clipire din ochi, care exista astazi, aici si apoi trece. Nu, viata voastra este o lunga arcuire, care se intinde de-a lungul secolelor, mergand spre eternitate. Voi sunteti sinele vostru interior si ati avut multe experiente si veti avea inca multe altele. Si ceea ce vreau eu sa considerati voi ca ar fi viata voastra, este aceasta mare arcuire. Si in aceasta mare arcuire totul se misca inainte si in sus si nimic nu este niciodata pierdut. Exista sansa dupa sansa, chiar si pentru a recupera acele lucruri pe care le-ati lasat cumva sa va scape printre degete si care acum va par iremediabil pierdute. Ele nu sunt pierdute pentru totdeauna, ci doar din aceasta mica existenta. Dar in marea intindere a acestei vieti care sunteti voi, ele inca va sunt accesibile. Totul va este inca la indemana.
Permiteti acestei arcuiri sa fie plina de bucurie. Acest mic unic punct care este viata de acum, ar trebui sa fie atat de plin de bucurie, pe cat puteti voi sa-l faceti, imbratisand fiecare moment care trece. Asta, deoarece doua lucruri sunt adevarate: niciodata nu veti mai experimenta exact acest moment, asa ca ar trebui sa-l pretuiti; si veti mai experimenta inca atat de multe altele, incat nu este nevoie de nici un regret pentru acele lucruri pe care nu le-ati putut avea in aceste timpuri.
Priviti-va ca fiinta eterna ce sunteti. Nu fiti limitati de limitele acestei vieti muritoare. Priviti, in schimb, maretia prezentei voastre eterne, stralucitoare.

Iata o mica rugaciune pentru astazi:

Astazi, eu stiu ca sunt etern, ca pot merge mereu mai departe, ca nimic nu este niciodata pierdut chiar daca pare asa.
Astazi, eu stiu ca sunt foarte pretios, ca acest moment este pretios si ca aceasta unicitate este un mare dar. Si astazi eu stiu de asemenea ca sunt parte a ceva mult mai mare, ceva mult mai mare si etern. Eu sunt o scanteie care nu va muri.
Eu sunt viata eterna. Eu sunt dragostea completa. Eu sunt.

"Prinde viata"

Azi zorii sunt o frumusete. 
Este o alta zi în care poti exprima cine esti, ce esti tu în viata asta. Aceasta viata este atât de scurta, atât de pretioasa, iar zilele trec repede pe lânga tine. Zilele trec chiar daca tu îti împlinesti dorintele sau nu, chiar daca esti sau nu deschis la noi experiente. Dar daca faci asta, s-ar putea sa atingi un alt nivel.

Este un lucru minunat când simti ca ceea ce faci este parte a unui întreg, a unei curgeri. Brusc începi sa simti ce sa faci si încotro sa te îndrepti. Stii ce cuvinte se vor spune chiar inainte ca ele sa fie rostite de ceilalti. 


Simti cum viitorul se desfasoara în fata ta ca o floare plina de frumusete si promisiuni. 
Iar linistea este peste tot, aparând cu sincronicitate în jurul tau ca margaretele într-un câmp deschis. Asta este ceva frumos, când se întampla, când te cheama, trebuie sa lasi orice altceva daca vrei sa fii ridicat deasupra lucrurilor si transportat pe noi planuri ale miracolului.

Însa suvoiul vietii nu e ceva ce poti controla. Nu este ceva ce poti forta sau crea dupa vointa ta. Ea este. Si felul în care percepi aceasta abundenta curgere de actiune coordonata înseamna a fi deschis, bun observator, si bineînteles, curajos. Pentru ca intrarea în acest râu subteran este marcata de acele presimtiri si dorinte, acele aluzii si sageti aruncate de îngeri catre tine. Ajungi la asta daca urmezi acea voce sau acea dorinta ascunsa, acel sentiment al drumului drept.

Uneori când faci asta, pare ca nu se întâmpla mare lucru. Dar câteva saptamâni mai târziu, sau luni, sau ani, actiunea aceea mica îsi poate croi un drum larg în viata ta si oamenii pe care îi întâlnesti, întâmplarile care îti sunt destinate, brusc se manifesta ca fiind ceea ce trebuia sa fie, singura actiune, pentru ca acest suvoi de viata sa înceapa si tu sa prinzi putere.

Fii deschis. Fii constient. Raspunde micilor presimtiri pe care le ai. Si chiar daca nu pare ca ele se vor materializa acum, continua, continua sa le urmezi. Si apoi, în acea zi norocoasa când simti ca suvoiul te trage la el, renunta la planurile tale cele vechi si sari si bucura-te de ceea ce se petrece.

Si acum o mica rugaciune pentru azi

Azi sunt deschis la semnele si la linistea îngerilor si spiritelor care ma ghideaza si ma înconjoara. Azi ma simt destul de relaxat ca sa vad si sa le aud semnalele, sunt destul de activ si de conectat ca sa actionez în concordanta cu ele.

Azi simt legatura mea cu propriul meu adevar interior si stiu ca voi fi ghidat de simturi, viziune si auz catre locuri ale miracolului. Azi simt legatura mea cu tot ceea ce este si simt marea curgere de energie si actiune care se manifesta în viata.

Azi sunt plin de curaj si sunt gata sa ma avânt într-o viata plina si în legatura cu tot.

Sunt profund relaxat. Sunt profund constient. Sunt plin de pace si de curaj. Sunt.

Iubire si pace,
Carriewww.Quado.com

IUBIREA – PRIMA LEGE DIVINA

A vorbi despre „legislatia divina" si despre vointa lui Dumnezeu poate insemna pentru unii un mare act de curaj. Si, de ce nu, trebuie sa recunoastem ca asa si este. Si totusi, deseori viata ne descrie in mod direct pentru o minte clara si o inima curata coerenta unor legi divine universalizate. Vom urmari in aceasta sectiune sa realizam un demers temerar in a descoperi misterul profund al unor legi divine a caror intelegere ar putea sa faca dintr-un om obisnuit supus capriciilor destinului, un supraom.

Legile nescrise ale universului nu vin de nicaieri din afara noastra, desi am putea cu usurinta crede aceasta. Ele vin din adevarul ca toti suntem EGALI IN POTENTIAL, TOTI AVEM ACELEASI INFINITE POSIBILITATI. Suntem liberi si putem sa facem tot ceea ce voim, in masura in care ne punem in acord cu vointa divina.

Aceste legi divine actioneaza, indiferent daca suntem, sau nu, de acord cu ele, indiferent daca suntem, sau nu, constienti de ele, indiferent daca folosim cuvinte pentru a le discuta, sau daca le percepem sau nu in mod intuitiv realitatea.

Iubirea – prima lege divina

Toti marii intelepti au fost de acord cu faptul ca iubirea este prima lege divina pe care omul trebuie sa o respecte pentru a fi in armonie cu el insusi, cu ceilalti si cu intreg universul. Deci, este important sa retinem ca IUBIREA este intotdeauna prima lege divina.

IUBIREA, asa cum o inteleg inteleptii, este ACTIUNEA de a fi un focar de fericire si sublima implinire, in acelasi spatiu cu alte fiinte, ceea ce inseamna ca iubirea este reala, la fel de reala ca si noi insine. Iubirea, atunci, nu mai este o idee abstracta sau un concept intelectual steril, ci este traita ca ceva divin, inefabil, pe care il manifestam, in ultima instanta, cu intreaga noastra fiinta dilatata in nemarginire.

Pretutindeni in Univers exista constiinta si fiinte capabile sa ia, la modul constient, propriile lor decizii. Iubirea universala cosmica nu pierde niciodata controlul: legile ei sunt la fel de logice, exacte si implacabile ca si legile fizicii. Ea este un mare mister si de aceea nu putem spune, in acest moment al evolutiei noastre, ca avem totala cunostinta despre aceste legi. Si totusi, la un anumit nivel de evolutie spirituala, oricine ajunge sa stie ca, in orice situatie, avem cu totii exact ceea ce meritam. De aceea, cu cat daruim mai multa iubire, cu atat vom primi mai multa iubire, si de cele mai multe ori generozitatea Divinului face sa primim de mii de ori mai mult decat noi oferim.
Aceasta este legea, asa cum afirma si Iisus: „Iubeste mult si mult vei fi iubit."

Poate ca multi dintre noi nu sunt multumiti de nivelul la care existam in Univers, dar, in realitate, noi suntem AICI in urma liberei noastre decizii de a ne expansiona in iubire sau de a ne retrage suspiciosi de la ea. Creierul si corpul pe care il ai in prezent, familia, societatea, momentul istoric in care ai fost nascut, toate acestea, si multe altele, au fost determinate, prin actiunile tale anterioare, de tine insuti, de gradul tau de expansiune, de cat de mult ti-ai dorit sau iti doresti sa iubesti. Nimeni nu ti-a facut nimic pe nedrept, nimeni nu te-a pedepsit din intamplare, nimeni nu te-a fortat. Totul depinde numai de tine. In experienta fiecarei secunde pe care o traiesti, exista o absoluta justitie. Nimic nu e ascuns, nimic nu e pierdut, nimic nu e uitat, nimeni nu e niciodata abandonat.

Iubirea este ceva euforic, pe care il faci, in primul rand, pentru tine insuti, fara ca prin aceasta sa fii egoist si rezultatele se traiesc launtric, direct proportional, in propriile tale experiente. Orice informatie de acest gen exista in permanenta in spatiu si nu are nevoie de carti, pentru a fi cunoscuta sau pentru a actiona. Ea este totdeauna, in stare potentiala, chiar si in tine.

Misterul iubirii este dincolo de ratiune: tu stii ca toti suntem egali in potential, ca, intr-adevar, nimeni nu are nevoie de ajutor din partea nimanui, nimeni nu are nevoie sa i se spuna sau sa i se dea ceva, deoarece, la nivel potential, fiecare dintre noi are intotdeauna tot ceea ce ii este necesar, si, cu toate acestea, faci cel mai dezinteresat si cel mai plin de compasiune act din cate exista, oferind, prin iubire, fratilor si surorilor tale, tot ceea ce e mai bun si mai frumos in tine. In acest fel, retransmiti si altora, la momentul oportun, ceea ce ai primit si tu atunci cand a fost necesar.

Universul, asa cum il percepem noi de la nivelul la care suntem, poate fi considerat iluzoriu, sau, mai bine zis, partial adevarat, si, tocmai de aceea avem cu atat mai mult un motiv in plus pentru a ne bucura de el in mod detasat si de a-l iubi dezinteresat, in loc sa ne lasam inspaimantati si inrobiti prosteste de propria noastra imaginatie, care, atunci cand nu este pe deplin controlata, ne ascunde mai mereu aspectele esentiale ale manifestarii universale. Tot ceea ce se petrece pe Pamant isi gaseste instantaneu reflexia pe oricare dintre nivelele vibratorii, de la cel mai elevat si pana la cel mai de jos. Astfel, orice actiune a noastra produce modificari, mai mult sau mai putin profunde, la absolut toate nivelele manifestarii macrocosmice. Suntem, deci, in totalitate liberi sa facem sa predomine in fiinta noastra oricare dintre aceste nivele. Pentru aceasta nu trebuie sa schimbam nimic altceva, decat sa ne focalizam intens atentia si sa ne amplificam iubirea.

Indiferent ce ai face, iubeste-te ca faci aceasta. Orice ai gandi, iubeste-te pentru ca gandesti aceasta. Iubirea este singura dimensiune care trebuie amplificata si rafinata. Iar daca nu esti sigur sau nu stii ce inseamna sa iubesti cu adevarat, iubeste-te din tot sufletul pentru ca nu stii inca ce e iubirea. Nu exista nimic mai important in acest Univers decat iubirea nesfarsita, pe care fiintele constiente o manifesta detasat, una fata de alta, in deplina libertate, fara posesivitate sau gelozie.

Nu vei fi capabil sa depasesti, ireversibil, actualul tau nivel vibratoriu dominant, pana ce nu vei invata sa te iubesti cu adevarat pe tine insuti sau, cu alte cuvinte, sa te accepti in totalitate ASA CUM ESTI ACUM.

Indiferent care este nivelul tau spiritual, indiferent unde te afli in Univers, alegerea ta este mai mereu aceeasi: sa-ti expansionezi constiinta sau sa te contracti. Si, totdeauna, trebuie sa incepi exact de acolo de unde esti. Daca esti constient, nu mai este nimic rau in a fi acolo unde esti – aceasta fiind doar una din nenumaratele experiente, care iti sunt puse la dispozitie pentru a te perfectiona, in functie de aspiratiile tale sau nivelul tau launtric. Ceea ce tu esti, pot fi si eu; ceea ce eu sunt, poti fi si tu.Ceea ce eu sunt astazi, tu vei putea fi, fara indoiala, in viitorul apropiat.

Tot ceea ce facem se oglindeste fidel in noi insine si, chiar si atunci cand incetam a mai actiona, oglindirea respectivei actiuni se intipareste pentru totdeauna in noi, determinand un raspuns oarecum asemanator, mai devreme sau mai tarziu; prin urmare, cel mai adesea nu trebuie sa ne impotrivim, ci sa transcendem, deoarece impotrivirea inseamna non-acceptare, ducand la contractie, pe cand transcenderea inseamna acceptare plenara, inglobare, conducand la expansiune. Impotrivindu-te, te implici si adesea suferi, pe cand, transcendand, te detasezi si gasesti fericirea.

http://www.j-lorber.com/Romania/Iubirea_-_prima_lege_divina_/iubirea_-_prima_lege_divina_.html

"Umple-te De Bucurie"

Astazi va doresc sa va umpleti de bucurie, pentru simplul fapt ca puteti asta. Facând abstractie de circumstantele exterioare, de cât de mult v-ati dezamagit voi însiva sau altii, de cât de mult v-au frustrat sau suparat, si chiar daca sunteti înconjurati de nesiguranta, tot va puteti umple de bucurie.

Poti face aceasta, pentru ca la un nivel mai înalt nu esti altceva decât bucurie, iubire si pace. Asta este ceea ce esti. Aceasta reprezinta "cine esti tu". La cel mai înalt nivel esti una cu tot ceea ce exista, si acest Tot exista într-o stare de pace perfecta.

Si astfel, tot ceea ce este nevoie sa faci, în orice moment, este sa îti amintesti ca esti o parte a mult mai mult decât a acestor mici circumstante care te înconjoara si pe care le numesti viata. Esti mult mai mult de atât.

Doar respira pâna când simti ca ajungi într-o stare mai pasnica. Si de acolo, doar simte cum urci prin crestetul capului catre sfera stralucitoare care este sinele tau mai înalt. Si atunci, deschide canalul de energie care exista între tine si sinele tau superior. Cunoaste ca sinele tau superior este creatorul acestei vieti si permite acelei energii pure, acelei energii a iubirii si pacii si bucuriei, sa coboare peste tine si sa te umple. Las-o sa fie "turnata" în tine pâna simti ca nu te poti abtine de la a zâmbi, doar de dragul minunii de a fi plin de o asemenea energie binevoitoare, bucuroasa, pasnica si iubitoare.

Iar acum, devino constient(a) de îngerii care te înconjoara, de cercul de lumina stralucitoare al carui centru esti. Asculta-i cum cânta în jurul tau, priveste-le lumina aurie radianta, si da-ti seama cât de binecuvântat(a) esti. Iar acum, ridica-te câte un pas pâna ce toti -tu, sinele tau superior, îngerii- deveniti una cu maretul Tot, Divinitatea, Unul. Simte cum te contopesti si te conectezi, energie pura, iubire pura.

Ramâi în starea aceasta atât cât doresti, conectat si unul, în cea mai adânca pace posibila.

Iar când esti gata, revino si deschide ochii. Simte bucuria. Simte reînnoirea. Sunt ale tale pe de-a-ntregul. Totul este real.

Iata o mica rugaciune pentru astazi

Sunt una cu tot ce exista. Sunt facut(a) din iubire, pace si bucurie. Sunt energie pura si ma pot conecta la o energie mai înalta, la Tot, oricând doresc.

Sunt pace. Sunt iubire. Sunt bucurie. Eu Sunt.Va doresc sa fiti plini de bucurie.

Iubire si pace,
Carriewww.Quado.com

Vino la lumină să vezi Soarele

E timpul să descoperim ce înseamnă cu adevărat forţa unei colectivităţi spirituale. Sunt locuri în lume unde inginerii construiesc reţele foarte puternice de instalaţii eoliene care produc curentul electric folosit pentru alimentarea unor regiuni întinse. În momentul când o colectivitate spirituală foarte puternică acţionează la unison, declanşează fenomene gigantice de rezonanţă; ea este asemănătoare unei baterii, unei reţele de instalaţii eoliene care produce curent electric şi poate genera o energie colosală pentru a proiecta lumină spirituală foarte departe în spaţiu şi pentru a genera efecte corespunzătoare la nivelul întregii planete.
Tocmai de aceea e important să înţelegem că fiinţele umane sunt ca nişte baterii şi cel mai adesea este suficient doar să le uneşti şi să le pui în contact cu o idee divină unică, iar curenţii profund benefici pe care îi proiectează atunci vor fi recepţionaţi de numeroase alte fiinţe din toată lumea. Unii dintre noi medităm fără să ne dăm foarte bine seama că aceste activităţi spirituale pun la dispoziţie imense posibilităţi pentru binele întregii omeniri. Este momentul să devenim foarte conştienţi şi să facem cât mai des asemenea acţiuni, pentru ca, în felul acesta, lumina din Împărăţia lui Dumnezeu să fie primită de cât mai multe fiinţe de pe Pământ.

În realitate corpul este veşmântul sufletului, iar cuvântul este veşmântul gândului. Sentimentele, gândurile, forţele subtile care se manifestă în şi prin noi au fiecare anumite veşminte. Toate creaturile, toate entităţile au veşminte şi după aceste veşminte noi putem recunoaşte fiinţa care se ascunde în ele sau în spatele lor. O piatră, un animal, o plantă, un arbore sunt felurite veşminte în spatele cărora se ascund anumite entităţi. Este esenţial să medităm asupra florilor, asupra formelor şi a culorilor pe care le îmbrăca, pentru a cunoaşte în felul acesta natura tainică a făpturilor care poartă asemenea veşminte. Trebuie să ne întrebăm de ce oamenii au ochii albaştri, verzi, căprui sau negri. Aceste culori sunt, de fapt, veşminte ce exprimă o calitate sau o virtute pe care atunci când suntem ignoranţi nu le observăm. Această taină a veşmintelor este atât de vastă şi adâncă, încât putem să o studiem cu succes toată viaţa.
Cei care continuăm să ne plângem că Dumnezeu nu ne îndeplineşte rugăciunile, trebuie să realizăm că este normal să nu fim ascultaţi, căci pentru noi rugăciunile respective înseamnă o cerere pe care I-o adresăm, aşteptând ca El să vină să ne găsească în locul în care ne aflăm. Nu transformăm însă nimic în comportamentul nostru greşit sau în modul nostru rău de a gândi. Ne imaginăm că Dumnezeu va veni şi ne va scoate din infernul în care singuri ne-am afundat. Este exact ca atunci când, după ce am coborât într-o pivniţă adâncă sau într-o grotă, implorăm Soarele să vină să ne lumineze. Soarele nu poate veni la noi. Este de datoria noastră să ieşim din subterană şi să-i primim lumina binefăcătoare. Pivniţă sau grota înseamnă toate manifestările interioare rele ale minţii şi inimii noastre, toate obiceiurile prosteşti la care nu vrem să renunţăm. Dacă dorim însă lumina, noi suntem cei care trebuie să mergem spre Dumnezeu, aspirând frenetic să ne îmbunătăţim frecvenţa dominantă de vibraţie. Şi dacă suntem hotărâţi să ne îndreptăm spre El, ne vom convinge de adevărul unui proverb înţelept:
„Când tu faci un pas spre Dumnezeu,
Dumnezeu face nouă spre tine.“
Să ne închinăm viaţa lui Dumnezeu spunând:
„O, Doamne Dumnezeule,
Ţie îţi dăruiesc acum viaţa mea.
Tu pentru mine eşti totul.
Ştiind aceasta, Te implor:
orientează-mă, luminează-mă, întăreşte-mă,
manifestă-Ţi iubirea prin mine,
fă ca voinţa Ta să devină voinţa mea.“

Sursa :Revista Magazin

Imprăștie FERICIRE în jurul tău.....

MOTTO :
Imprastie FERICIRE in jurul tau.....

Sa faci in asa fel incat toti cei de langa tine sa plece mai fericiti pentru simplul fapt ca te-au cunoscut.

Cînd cineva îţi spune “Te Iubesc”, simţi că-ţi cresc aripi.

S-ar putea să te simţi flatat, or s-ar putea să te simţi îngrijorat pentru că nu-ţi doreşti dragostea ce-ţi este declarată.

Dar, ştii tu oare că iubirea pe care o simte altul pentru tine este locuinţa conştiinţei, a inimii şi a minţii sale?

Ştii tu, oare, că acela ce SIMTE dragostea este merituosul AUTENTIC?

Acela ce poate iubi este acela ce poate simţi, trăi, arde, visa şi vindeca?

Ştii că “iubitorul” locuieşte în palatul de aur al dragostei atunci cînd îţi spune cu toată inima “Te iubesc”?

Nu despre tine este vorba în lăuntrul unei declaraţii de dragoste.

Tu eşti numai un stimul.
Iubirea, însă, vorbeşte despre cel ce-o SIMTE.
Despre cel ce-o exprimă, Cel ce o DARUIESTE.

Iubirea este în starea de conştiinţă a “iubitorului”.

Cînd îţi spune “Te iubesc”, celălalt îţi vorbeşte despre locuinţa frumoasă a sufletului său.

Îţi descrie locul interior din care te vede şi ochiul prin care te priveşte.
Iubirea îl face neasemuit de frumos pe cel ce-o trăieşte cu întreaga fiinţă.

ŞI această stare de iubire se răsfrînge, apoi, şi-n jurul lui, dar nu pentru că ar face personal ceva pentru aceasta.

Iubirea nu se răsfrînge ca un efect al meritelor personale, cît pentru că ea se naşte într-un spaţiu sacru ce-l înconjoară pe acela ce iubeşte.

Energia iubirii se transmite spontan, fascinant, tulburător, iar aceasta poate speria, poate îngrijora, poate..răni, tulbura sau poate respinge.
Nu, nu iubirea respinge, căci iubirea nu respinge niciodată.

Gîndurile noastre despre iubire ne îndepărtează de ea.
Gîndurile noastre omeneşti îşi cresc picioare înalte pentru a fugi de iubire.

Cu fiecare iritare, nefericire, judecată sau gînd negativ, ne ducem mai departe de spaţiul sacru al dragostei şi aceasta-i alegerea noastră.

Cu fiecare bucurie şi cu fiecare clipă de iertare, ne apropiem de dragoste şi avem şansa extraordinară a renaşterii noastre în acela care poate spune “te iubesc”.

Ar fi de dorit, ar fi de visat şi ar fi de căutat în fiecare zi starea de a fi tu “iubitorul”, căci în trăirea ta se piteşte frumuseţea şi-n puterea ta de a iubi se găseşte fericirea după care alergi neîncetat.

În tine se află ochiul frumos, ca şi acela urît. Prin ochiul tău vezi “bîrna” sau “floarea” altuia.
Dar, orice ai vedea, orice ai descrie, orice ai spune nu faci decît să descrii, să vezi şi să spui..cine eşti tu în lăuntrul tău.

Gura îţi descrie inima şi, fie că vorbeşti de bine, or de rău, tu descrii starea de conştiinţă din care vorbeşti.

Dacă spui şi simţi “te urăsc”, are asta legătură cu cel pe care-l urăşti? Nu, nu are.
Deşi asta crezi.

Deşi ai argumente să crezi.
Îţi spui cît este de rău, de vulgar, de absurd, fanatic, nechibzuit, obraznic sau prost..”subiectul” urii tale. Dar..îl descrii din tine însuţi.

În tine s-a cuibărit percepţia urii.
ŞI aceasta este o stare de conştiinţă aflată la polul opus iubirii.

De aceea poţi fi frumos în dragostea ta, dar..niciodată în ură.

Poţi fi frumos în iertare, dar niciodată..în zbuciumul minţii tulburate. Pentru un om este firească şi tulburarea, dar să nu rămîi în ea mai mult decît ai rămîne cu degetul într-o baltă murdară.

Căci..de acolo nu vei putea simţi “te iubesc” şi nu vei găsi gîndurile de dragoste pe care le visezi.
Dintr-o baltă “murdară” nu poţi scoate apă bună de băut, cum dintr-o stare de spirit de “baltă” nu ai cum să simţi şi să gîndeşti dragostea.

Cel ce spune “te iubesc” este fericitul şi frumosul lumii.
Căci atunci el descrie “lăcaşul” interior din care priveşte obiectul iubit. De aceea nu ai un merit maret cînd altul te iubeşte, cît atunci cînd tu însuţi..iubeşti.

de Dan Simon si A Valentina Crystal

Conversatii cu Dumnezeu I

De ce unii oameni, ...par sa auda mai mult din comunicarile lui Dumnezeu decât altii?
Pentru ca unii oameni vor cu adevarat sa asculte. Ei vor sa auda si vor sa ramâna deschisi la  comunicare,  chiar  si  atunci  când  aceasta  pare  inspaimântatoare,nebuneasca sau absolut gresita.
Trebuie sa-L ascultam pe Dumnezeu, chiar atunci când ceea ce se spune pare a fi ,,gresit” .Mai ales când pare gresit. Daca voi credeti ca aveti dreptate in toate privintele, ce nevoie mai aveti sa vorbiti cu Dumnezeu?Dati-i drumul si actionati asa cum stiti. Dar, observati ca, de când sunteti, tot asta faceti.Si uitati-va in ce hal a ajuns omenirea. E clar ca v-a scapat ceva. E limpede ca exista ceva ce nu intelegeti. Numai ceea ce intelegeti voi vi se pare corect, deoarece„corect” este un termen pe care-l folositi pentru a desemna ceva cu care sunteti de acord.Deci, ceea ce v-a scapat, va va aparea la inceput ca fiind „gresit”.Singurul mod de a face un pas inainte este de a va pune intrebarea: „Ce s-ar intâmpla daca tot ceea ce eu am considerat ca este ,,gresit” este ,,corect”?.Orice mare savant stie acest lucru. Când ceea ce face nu da rezultate, un savant da deoparte toate presupunerile si o ia de la capat. Toate marile descoperiri s-au facut când oamenii au acceptat si au dorit sa nu aiba dreptate.

Exact de asta e nevoie acum.Nu poti sa-L cunosti pe Dumnezeu, pâna nu ai incetat sa-ti mai spui ca-L, cunosti deja pe Dumnezeu. Nu poti sa-L auzi pe Dumnezeu, pâna nu incetezi de a crede ca L-ai auzit deja.
Nu pot sa-ti spun Adevarul Meu panå cand tu nu incetezi sa-Mi spui adevarul tau
Dar adevarul meu despre Dumnezeu vine de la Tine.
Cine a spus asta?
Altii.
Care altii?
Conducatorii. Preotii. Rabinii. Pastorii. Cartile. Cerule, Biblia!!
Acestea nu sunt surse autorizate
Nu sunt? Nu.
Atunci care sunt?
Asculta-ti sentimentele.
Asculta-ti Gândurile Cele mai Înalte. Asculta-ti experienta.Ori de câte ori oricare dintre ele difera de ceea ce ti s-a spus de catre profesor sau ai citit în cartile tale, uita cuvintele. Cuvintele sunt purtatoarele cele mai putin demne de incredere ale Adevarului.
Atât de multe vreau sa-ti spun. Atât de multe vreau sa intreb. Nu stiu de unde sa incep. De exemplu, cum se face ca nu Te arati?Daca exista cu adevarat un Dumnezeu si Tu esti acela, de ce nu Te arati intr-un mod pe care-l putem intelege cu totii?Am facut-o de nenumarate ori. O fac chiar acum.
Nu.
Vreau sa spun printr-o metoda de revelatie care este de necontestat;care nu poate fi negata.
Cum ar fi?
Cum ar fi, sa apari chiar acum în fata ochilor mei.
O fac chiar acum.Unde?
Oriunde te uiti.
Nu, vreau sa spun: intr-un mod de necontestat. Intr-un mod pe care niciun om nu l-ar putea nega.
Cum ai vrea sa fie asta? Sub ce forma sau înfatisare ai vrea sa apar?
Sub forma sau infatisarea pe care o ai Tu cu adevarat.
Aceasta ar fi imposibil, deoarece Eu nu am o forma sau infatisare pe care tu sa le poti intelege. As putea adopta o forma sau o infatisare pe care tu le-ai putea intelege,dar atunci toata lumea ar presupune ca ceea ce ei vad este unica forma sau infatisarea lui Dumnezeu, mai degraba decât una din multele-forme sau infatisari ale lui Dumnezeu.Oamenii cred ca Eu sunt ceea ce ei vad, mai degraba decât ceea ce ei nu vad. Dar Eu sunt Marele Nevazut, nu felul in care apar Eu intr-un anumit moment. Ca sa zic ca, Eu sunt ceea ce Eu nu sunt. Eu vin din aceasta stare de Eu nu sunt  si la ea Ma intorc intotdeauna.Totusi, când Eu apar intr-o anumita forma sau alta - o forma în care Eu cred ca oamenii Ma pot intelege, ei Imi atribuie aceea forma pentru totdeauna.
Daca as parea altor oameni in orice alta forma, primii ar spune ca nu am fost Eu, pentru ca acum nu arat la fel si nici nu spun aceleasi lucruri, asa incât, cum as putea fi Eu? Vezi deci ca nu conteaza in ce forma sau in ce mod Ma arat - orice mod as alege si orice forma as lua, nici una nu ar fi de necontestat.
Dumnezeu nu se arata ca Dumnezeu in Sine, din sau prin observare exterioara, ci prin experienta interioara.Si,atunci când experienta interioara L-a aratat pe Dumnezeu în Sine, observatia exterioara nu mai este necesara. Iar daca observatia exterioara este necesara, experienta interioara nu este posibila.Deci, daca ai nevoie de o revelatie, nu poti sa o ai, pentru ca, insusi actul de a cere este o afirmare a faptului ca ea lipseste; ca nimic din Dumnezeu nu se arata acum. O astfel de afirmatie da nastere la experienta. Pentru ca, gândul tau despre ceva este creator si cuvântul tau este producator, iar gândul tau si cuvântul tau sunt extrem de eficiente incat da nastere realitatii tale.Drept urmare, vei trai experienta faptului ca Dumnezeu nu se arata acum, pentru ca, daca s-ar arata, tu nu i-ai cere lui Dumnezeu sa o faca.
Asta inseamna ca eu nu pot sa cer tot ceea ce vreau?Vrei sa spui ca, daca ne rugam pentru ceva, de fapt indepartam raspunsul de fiecare data?Totusi, voi nu ati auzit raspunsul sau nu vreti sa-l credeti.Raspunsul la intrebare este dat din nou în termenii de astazi, în limba de astazi,cam asa:Nu vei primi ceea ce ceri si nu poti avea nimic din ceea ce vrei. Asta, deoarece chiar cererea ta este o afirmare a faptului ca nu ai; si, când spui ca vrei un lucru,cererea ta actioneaza pentru a produce exact aceasta experienta – dorinta  - în realitatea ta. Rugaciunea  corecta  nu  este  deci  rugaciunea  de  cerere,  ci  rugaciunea  de recunostiinta.
Când Îi multumesti lui Dumnezeu inainte pentru ceea ce alegi sa traiesti în realitatea ta, în fapt recunosti ca aceasta exista acolo ... de fapt.Recunostinta este, astfel, cea mai puternica afirmatie în fata lui Dumnezeu; o confirmare ca, înca dinainte sa ceri, Eu ti-am raspuns.De aceea, niciodata sa nu implori. Apreciaza.
Dar daca eu Îi sunt recunoscator lui Dumnezeu pentru ceva dinainte si acest ceva nu apare niciodata? Aceasta ar putea duce la deziluzie si amaraciune.Nu poti folosi recunostinta ca pe o unealta cu care sa-L manipulezi pe Dumnezeu; un instrument cu care sa prostesti Universul. Nu te poti minti pe tine însuti. Mintea ta stie adevarul despre gândurile tale. Daca spui ,,multumesc, Dumnezeule, pentru un lucru sau altul", având tot timpul foarte clar în minte ca, in realitate acesta nu exista, nu te poti astepta ca Dumnezeu sa stie mai putin decât tine si sa-L faci, astfel, sa ti-l dea.Dumnezeu stie ce stii tu si ceea ce tu stii este ceea ce apare ca realitate a ta.Dar cum pot eu sa fiu cu adevarat recunoscator pentru ceva ce stiu ca nu exista?
Credinta. Daca ai credinta cât o boaba de mustar vei muta muntii. Vei ajunge sa stii ca exista, pentru ca am spus Eu ca exista; pentru ca am spus ca ti-am raspuns deja, chiar înainte sa o ceri; pentru ca am spus si ti-am spus-o in toate modurile posibile, prin toti invatatorii care-ti vin in minte ca, orice vei alege, daca vei alege Numele Meu, asa va fi.

Sursa: Conversatii cu Dumnezeu I - Neal Donald Walsch

Pacea mintii

"Pacea mintii" este una dintre nestematele intelepciunii.Este rezultatul eforturilor indelungi si rabdatoare de autocontrol.

Prezenta sa indica experienta matura si o cunoastere mai profunda a legilor si a mecanismelor gandirii.

Omul  devine calm in masura in care se considera o fiinta cu gandire evoluata;caci o asemenea cunoastere necesita intelegerea celorlalti, ca rezultat al gandirii.Pe masura ce dezvolta o modalitate corecta de intelegere si vede tot mai limpede legaturile interne dintre lucruri, prin actiunea cauzei si a efectului, omul inceteaza sa se mai agite, sa se mai ingrijoreze si sa se mai jeleasca si ramane constant,hotarat si senin.

Omul calm, dupa ce a invatat cum sa se guverneze pe sine, stie cum sa se adapteze la ceilalti, iar acestia,la randul lor, ii poarta respect pentru forta sa spirituala si simt ca pot sa invete de la el si sa se bizuie pe dansul.Cu cat omul devine mai calm, cu atat e mai mare succesul, influenta sa, puterea sa de a face bine.Chiar si comerciantul obisnuit va descoperi ca prosperitatea afacerii sale creste pe masura ce-si dezvolta mai multa stapanire de sine si echilibru;caci oamenii vor prefera intotdeauna sa aiba de-a face cu un om a carui purtare e mereu echilibrata.

Omul puternic si calm e intotdeuna iubit si respectat.El e ca un copac care face umbra intr-un tinut secetos sau ca o stanca langa care te poti adaposti pe furtuna.Cine nu iubeste o inima linistita, o viata calma si echilibrata?Pentru cei ce poseda aceste daruri binecuvantate nu conteaza daca ploua sau e soare,schimbarile care se pot abate asupra lor nu au importanta, caci ei sunt intotdeauna blanzi,senini si calmi.Acest echilibru desavarsit al caracterului, pe care il numim seninatate,este ultima lectie a culturii.Este inflorirea vietii,rodirea sufletului.E pretioasa ca intelepciunea, mai de dorit ca aurul,da, chiar decat cel mai pur aur.Cat de nesemnificativa pare goana dupa bani in comparatie cu o viata senina-o viata care se scalda in Oceanul Adevarului, sub valuri, dincolo de furtuni, in Calmul Etern!Cunoastem atat de multi oameni care-si inacresc viata, distrug tot ce e bland si frumos prin furii explozive,care-si distrug caracterul si-si fac sange rau.Nu se stie daca nu cumva marea majoritate a oamenilor nu-si distrug viata si fericirea din lipsa stapanirii de sine.In viata, intalnim atat de putini oameni care sa aiba acel echilibru desavarsit ,caracteristic unei personalitati slefuite.Da, omenirea navaleste cu pasiune necontrolata, se lasa agitata de suferinte neinfranate, purtata de colo-colo de nelinisti si indolieli.Numai omul intelept, ale carui ganduri sunt controlate si purificate, face vanturile si furtunile sa i se supuna.

Suflete zdruncinate de furtuni, oriunde v-ati afla, indiferent in ce conditii ati trai, aflati aceasta: in oceanul vietii, Insulele Binecuvantarii zambesc, iar Tarmul Insorit al idealului vostru va asteapta.Tineti mana cu hotarare pe carma gandurilor.In corabia sufletului vostru se odihneste stapanul conducator.El doarme numai.

Treziti-l!

Stapanirea de sine inseamna putere,gandirea dreapta inseamna capacitatea de a conduce.Calmul inseamna putere!

Rostiti in sufletele voastre: "Pace, ramai!"

de Tania Tita

Ai incredere in tine !

"Viata e in mainile tale. Existenta ta, asemeni cercurilor magice, e supusa transformarii. Ai atatea posibilitati de a trai! Nu ezita! Pentru ca indiferent de alegerea facuta, experienta prin care vei trece iti va fi o extraordinara sursa de putere si implinire spirituala. Si oricit de dificil va fi fost, vei vedea cum indoielile devin sperante, cum conflictele devin bucurii."
Astazi a castiga increderea cuiva e o adevarata provocare. Tot timpul suntem bombardati de presa, de industria publicitara cu sute de programe sociale care in loc sa ne redea increderea in propriile noastre forte, mai mult ne descurajeaza. Devenim marionete gata sa aplaude orice stire ,barfa sau gluma ieftina in emisiunile interactive ce storc bani cum pot. Vedem cum personalitati politice de marca sunt acuzate de delapidare sau infidelitati in mariajul lor. In asemenea conditii nu e de mirare ca ne aflam intr-o confuzie continua. Caci, pina la urma, daca nu putem avea incredere nici macar in cei pe care ii iubim, atunci cine sa ne ajute?
Increderea este o forta dinamica
Increderea se bazeaza pe dragoste, in timp ce neincrederea e un rezultat clar al fricii.

A avea incredere in altii inseamna inainte de toate sa crezi in tine. Numai ca sentimentul de incredere te face vulnerabil. El presupune sa ne analizam sentimentele, sa ne asumam riscurile vietii, sa ne depasim teama de a fi raniti inca o data, sa ne lasam condusi de intuitie. Si, cel mai important dintre toate, sa intelegem ca increderea este o forta dinamica care ne da puterea sa depasim temerile, indoielile. Secretul unei existente armonioase si fericite sta in intelegerea profunda a acestui sentiment. A te increde in oamenii din jurul tau presupune a crede ca universul inca ne mai suporta. Cu alte cuvinte, prin incredere dobindim siguranta de sine. Astfel sintem constienti ca fiecare pas pe care il facem e sigur, ca fiecare situatie in care ne gasim reprezinta un pas mai aproape de linistea interioara si de libertatea individuala.
Exercitiu de recapatare a increderii
Pentru a avea mai multa incredere in tine , te sfatuiesc sa stai cite 10 minute in fiecare zi in fata unei icoane, respectind urmatorul ritual.
Asezati-va in fata unei icoane pentru a va curati mintea. Meditati la problemele ce va apasa. Spuneti in gand o rugaciune pentru pacea dumneavoastra sufleteasca, nu neaparat una citita din vreo carticica. Mai degraba rugati-va cu propriile dumneavoastra cuvinte. Aprindeti o luminare si repirati adinc de 7 ori.
Apoi masati-va abdomenul si plexul solar cu putin ulei aromatic obtinut din combinarea a 4 picaturi de esenta de cedru, 4 picaturi de esenta de santal si putin ulei vegetal. In acest timp repetati de trei ori Cred ca Universul ma suporta, de aceea simt ca sint mai puternic si mai viu. In final mai respirati adinc de 7 ori.

Şapte demoni şi şapte îngeri ai omului

Cei şapte demoni ai omului pot fi învinşi de şapte îngeri. Sigur că-i o metaforă aceasta, dar – dincolo de metaforă – binele şi răul, expresii ale îngerilor şi ale demonilor, ca şi alegerea între ele, stau în puterea omului. Demonul Mâniei (le scriu cu litere mari tocmai pentru a le sublinia substanţa) poate fi învins de către Îngerul Păcii; cel al Lăcomiei poate fi învins de către Îngerul Generozităţii; Poftele instinctuale pot fi învinse de Puritatea Intenţiei; Trândăvia poate învinsă de curaj şi Efort; Invidia poate fi învinsă de Compasiunea pentru propria persoană şi pentru alţii; Avariţia poate fi învinsă de Cumpătare; Mândria poate fi învinsă de Smerenie. Iată, aceştia sunt "cei şapte demoni şi cei şapte îngeri care-i pot învinge", desigur, dacă noi alegem asta. Nu se întâmplă nimic de la sine în lumea noastră interioară; aici este locul liberului arbitru, chiar în noi înşine, aici, în inima şi în mintea noastră, este scena autentică a luptei dintre bine şi rău. Demonii interiori sunt structuri ale creierului primitiv, structuri moştenite de către toţi oameni; în anumite condiţii, fiecare dintre noi poate pica în capcana lor şi, de-a lungul unei vieţi, evenimentele – precum copilăria, tinereţea, naşterea, iubirile noastre, provocările din ele, bătrâneţea etc. devin stimuli pentru o alegere formidabilă între demonii şi îngerii din noi. Dacă rămânem conectaţi cu părţile superioare ale creierului omenesc, respectiv cu pacea, cu generozitatea, cu puritatea intenţiei, cu efortul şi curajul, cu întreaga putere de compasiune pentru noi şi pentru ceilalţi, cu smerenia şi cumpătarea putem pretinde că am ales să existăm în viaţa aceasta, împreună cu îngerii şi prin puterea lor.

Alegerea între demoni şi îngeri este continuu prezentă şi posibilă, pentru oricare dintre noi; să fim conştienţi de asta. În fiecare eveniment de viaţă găsim un potenţial distructiv şi unul înălţător; noi decidem direcţia, noi alegem demonul sau îngerul. Forţele primare, negative, agresive şi rele se pot manifesta ca o consecinţă a căderii noastre în mânie, în lăcomie, sub puterea forţelor instinctuale, a trândăviei, a invidiei, a avariţiei şi a mândriei. Avem aici numele îngerilor care ne pot vindeca, dacă şi noi alegem asta. Avem la îndemână impulsurile minţii superioare, puterea iubirii şi a încrederii, care pot transcede întotdeauna răul din noi, structurile psihologice ale omului primitiv, cu o condiţie; noi să vrem asta. Oricare dintre demonii aceştia ne-au bântuit şi pe noi sau ne ţin calea poate chiar acum; avem nevoie să ştim că-i putem învinge, dar nu printr-o luptă cu sabia, ci prin îmbrăţişarea îngerilor care-i pot mântui. Când ne simţim asaltaţi de mânie, în loc să-i urmăm cărările umbroase, putem alege să ne îndreptăm ochii către pacea lăuntrică. Mânios poate fi oricine, dar a rămâne în pace, atunci când lumea întreagă ar fierbe în mânie, devine exerciţiul celui cu adevărat virtuos. A rămâne generos, când oricare altul ar manifesta avariţia sa, înseamnă a alege îngerul în locul demonului. Asta-i alegerea noastră, asta putem face şi nu doar pentru noi, căci fiecare mic avans al unei inimi şi al unei minţi devine un far ce-şi dăruieşte strălucirea şi celor din jur.

sursa :Maria Timuc (Editura For You Newsletter)

RUGACIUNE DE VINDECARE

Iisuse, Tu ai purtat bolile noastre şi ai luat asupra Ta durerile noastre.

Tu ai purtat pedepsele noastre – de aceea suntem noi salvaţi.

Prin rănile Tale ne vindecăm.

Acum, aici, in fiecare secunda a vietii MELE si de-acum si pururea si-n vecii vecilor, amin,

Eu , ____________,

Iti MULTumesc cu încredere deplină pentru ca ma purifici pe mine prin Preascumpul Tău Sânge şi ma eliberezi de greşelile mele, de păcatele mele, de vina mea.

Sub apa botezului, care se revarsă continuu asupra vieţii mele, din inima Ta deschisă, Iti MULTumesc că înnoieşti şi măreşti credinţa mea în Tine.

Cu încredere deplină îngenunchez în faţa Ta şi Iti MULTumesc că vindeci inima mea şi pui mâna Ta asupra rănilor dureroase;

Iti MULTumesc că ma eliberezi de toate slăbiciunile păcătoase, de alcoolism, de viciul drogurilor şi al nicotinei, de obsesiile sexuale exagerate , de toate stăpânirile diabolice;

Iti MULTumesc că ma eliberezi de gândul de a vedea viaţa fără sens, de necesitatea de a-i critica pe alţii şi a-i vorbi de rău pe alţii.

Iti MULTumesc că ma eliberezi de dorinţa de putere şi de orgoliu, de gelozie şi de neîncredere.

Iti MULTumesc ca ii ierti pe cei care m-au indus în eroare, sub influenţa cărora am suferit trupeşte şi sufleteşte, pe cei care m-au îndrumat spre vicii şi ţinte false.

Iti MULTumesc ca ma eliberezi de influenţa acestora.

Iti MULTumesc ca Pui Sfanta Ta mana asupra rănilor mele dureroase, si acestea se vindeca.

IISUS HRISTOS, Pentru Tine totul este posibil Tu eşti salvatorul meu.

Iti MULTumesc ca , prin Tine redescopar viaţa şi recunosc bogăţia ei.

Iti MULTumim ca ii ierti pe toţi aşa cum şi eu ii iert pe aceia care m-au rănit.

Iti MULTumesc ca ii ierti pe părinţii mei, pe fraţii mei, pe prietenii mei, pe sotul meu, pe superiorii şi colegii mei.

Nici ei înşişi nu ştiau ce fac.

Iti MULTumesc ca ii ierti pe ei şi le dai lor pacea.

Iti MULTumesc ca Vindeci, Doamne Isuse Cristoase, trupul meu bolnav.

Prin coroana de spini şi suferinţele pe care le-ai purtat pentru noi, Iti MULTumesc ca imi vindeci toate bolile minţii, ale măduvei spinării şi ale nervilor.

Iti MULTumesc ca pui Sfanta Ta mana pe mine si, prin lumina Ta dumnezeiască şi puterea Ta tămăduitoare, vindeci toate tumorile care cresc în trupul meu bolnav.

Iti MULTumesc ca faci in asa fel incat celulele mele să funcţioneze din nou sănătos, aşa cum le-a făcut Dumnezeu la început, ca refaci Matricea originala randuita de Dumnezeu, cu Lumina, Iubirea , Intelepciunea, Puterea de vindecare a Sfintei Treimi.

Iti MULTumesc ca Atingi ochii mei, care primesc si pastreaza vederea clara, buna si ca te vad pretutindeni pe Tine.

Iti MULTumesc ca Atingi urechile mele şi le deschizi să pot auzi –înainte de toate, să Te aud pe Tine, Doamne IISUSE HRISTOASE.

Iti MULTumesc ca Atingi limba mea şi o dezlegi, iar gura mea Te preamareste.

Pentru rănile mâinilor şi picioarelor Tale, pe care le-ai purtat pentru noi, Iti MULTumesc ca ma vindeci de toate bolile membrelor, articulaţiilor, muşchilor, tendoanelor, oaselor şi ligamentelor.

Iti MULTumesc ca Spui numai un cuvânt şi membrele mele paralizate se vindeca şi ma poarta cu o putere nouă.

Iti MULTumesc ca Întinzi mâna Ta şi atingi părţile bolnave ale pielii mele si o cureti de tot ce-i rau.

O, Isuse, Tu pentru noi ai lăsat să Ţi se deschidă coasta cu suliţa.

Pentru această rană, Iti MULTumesc ca-mi întăreşti inima, imi cureti sângele şi vindeci venele mele bolnave.

Iti MULTumesc ca faci ca apa care a curs din coasta Ta să ma înnoiască şi să devină binecuvântare pentru mine.

Iti MULTumesc ca -mi Vindeci rinichii, vezica urinară, organele genitale, glandele şi hormonii.

Iti MULTumesc ca-mi Vindeci bolile stomacului, intestinelor, ficatului şi colecistului.

Ţie Doamne ţi-au dat să bei fiere.

Iti MULTumesc ca- mi iei amărăciunea şi imi daruiesti încrederea deplină în Tine.

Iti MULTumesc ca imi iei slăbiciunea şi ma umpli cu forţe noi.

Iti MULTumesc ca imi Întăreşti sistemul imunitar şi capacitatea de apărare.

Iti MULTumesc ca ma aperi de toate infecţiile.

O Isuse, pentru moartea şi învierea Ta, Iti MULTumesc ca imi dăruieşti viaţă nouă în Tine.

Iti MULTumesc ca imi vindeci plămânii şi căile respiratorii, le umpli cu suflarea Spiritului Sfânt, si Te preamăresc necontenit.

Prin ucenicii Tăi I-ai transmis Sfântului Ioan Botezătorul: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii se curăţă, morţii învie, iar celor săraci li se propovăduieşte Evaghelia.

Iti MULTumesc ca faci din mine un OM nou care te preamareste si ajuta lumea să creadă in Tine, să Te găsească şi sa Te IUBEASCA.

TOT ce se dezleaga ca urmare a acestei rugaciuni, indiferent de natura sa, se aduna dupa Voia Divina si se duce in Univers acolo unde vrea Dumnezeu.

Amin !

Această rugăciune de vindecare cu efect miraculos a fost adusă din Austria.

Shared with LOVE by Valentina