de Lector Costel Aioanei
In traditia spirituala este stiut faptul ca orice afectiune a corpului fizic are si anumite cauze subtile, profunde, mai precis porneste de la anumite greseli pe care respectiva fiinta le-a facut de-a lungul timpului si care s-au concretizat sub forma acelei boli.
Boala trupului este de fapt rezultatul a ceva nepotrivit si acumulat in profunzimile fiintei. Ea porneste de la un mod de a gandi, vorbi sau actiona incorect, de la atitudini sau tendinte gresite pe care le-am intretinut o perioada mai mare sau mai mica de timp. Nimic nu se petrece in trup fara sa existe un motiv mai adanc sau altfel spus o cauza subtila de boala.
Boala efectiva este de fapt o modalitate de a elimina din fiinta energiile negative acumulate. Desi poate fi mai greu de acceptat si chiar si mai greu de simtit, mai ales atunci cand esti bolnav, totusi orice afectiune poate fi privita chiar ca o forma de gratie a lui Dumnezeu deoarece prin intermediul ei ni se atrage atentia ce avem de facut ca sa ne reintoarcem la starea naturala de echilibru si armonie. O data ce ne vindecam de o boala fiinta noastra este curatata de impuritati si chiar sufletul ne este vindecat. Cumva, intr-un mod poate mai neplacut, boala si suferinta pe care ea o comporta ne face in sfarsit sa renuntam la ceea ne facea rau.
De aceea e necesar ca atunci cand suntem bolnavi, sa cautam sa intelegem de ce a fost nevoie sa ajungem in aceasta situatie si ce lectie avem de invatat din ea, ce atitudine interioara trebuie sa adoptam pentru a ne vindeca mai usor.
In primul rand e foarte important sa intelegem ca prin intermediul bolii nu suntem pedepsiti, ci doar pusi intr-o situatie in care e necesar sa ne ajutam singuri, oferindu-ni-se in acelasi timp si o motivatie foarte convingatoare pentru a ne transforma si a renunta la greseala. Dincolo de aspectele exterioare pe care o anumita afectiune le cere de la noi de genul "fii atent ce si cat mananci", "nu te enerva", "purificati organismul", exista si o stare mai profunda ce o putem simti mai ales dupa ce vindecarea a inceput sa apara. Aceasta se concretizeaza prin ceva nou, ceva profund si minunat ce renaste in noi, o noua atitudine fata de viata, fata de oameni, o stare de puritate, de lumina interioara, de buna dispozitie, de maturitate si chiar de credinta reintarita in Dumnezeu Tatal. Aceste stari sunt intotdeauna in stransa legatura cu lectia tainica pe care boala ne-a facut sa o invatam.
Pentru a grabi vindecarea este insa mult mai bine sa avem o stare de acceptare si intelegere superioara a ceea ce ni se petrece ca fiind ceva necesar si chiar util, decat sa ne plangem de mila si sa avem impresia ca o nedreptate s-a abatut asupra noastra. Aceasta atitudine pozitiva, de incredere in noi si in Dumnezeu Tatal precum si in puterea tainica a remediilor naturale, adecvate, pe care le folosim, va face ca ceea ce e impur sa fie mult mai repede eliminat iar vindecarea deplina, armonia si echilibrul sa reapara cat mai curand.
Astfel vindecarea unei boli ne va aduce nu doar tamaduirea trupului ci si a mintii si chiar a sufletului.
Aceasta este de fapt adevarata vindecare a oricarei boli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*