IUBIRE, IUBIRE, IUBIRE!

"Iubirea este această capacitate de a smulge din noi înşine ce ne este cel mai scump pentru a-l dărui. Dar această calitate se manifestă rar. Observăm mai degrabă fiinţe preocupate să se războiască nu numai pentru a păstra ceea ce posedă, dar şi pentru a acapara, dacă pot, ceea ce aparţine altora. Este oare raţional să risipim atât timp şi energie când, în curând, vom fi obligaţi să lăsăm totul ? Ei da, într-o bună zi moartea apare şi,fie că omul vrea sau nu, ea îl deposedează de tot. De ce nu a învăţat el să dăruiască înainte de ceasul morţii? În acel moment, de voie, de nevoie, el trebuie să renunţe la tot. Îi rămân numai lumina şi bucuria pe care le-a dobândit ştiind să dăruiască."

A iubi

"Nu este de ajuns să spuneţi eu iubesc, trebuie să vă întrebaţi cum iubiţi. Fiindcă vă puteţi hrăni cu iubire,puteţi bea, respira iubirea, puteţi trăi în ea, totul depinde de nivelul de conştiinţă. Cel care se hrăneşte cu iubire rămâne în planul fizic şi nu va fi niciodată satisfăcut, fiindcă se mulţumeşte cu plăcerile inferioare. Cel care bea iubirea gustă nişte plăceri mai subtile, dar este cufundat încă în plăcerile şi satisfacţiile planului astral. Cel care a reuşit să atingă regiunile planului mental datorită artei sau filosofiei va respira iubirea. Cât despre cel care trăieşte în iubire, în latura subtilă şi eterică a iubirii, el o posedă ca o lumină în spirit, ca o căldură în inimă, şi poate răspândi această lumină şi căldură asupra tuturor fiinţelor care îl înconjoară. Acela care trăieşte în această iubire gustă împlinirea." 

Adevarata iubire 

"O declaraţie de iubire"...Ar fi multe de comentat în privinţa acestei expresii. Bărbaţii şi femeile obişnuiesc să-şi facă declaraţii de iubire, fără să ştie că în această manieră de a acţiona se strecoară un element interesat, egoist. Ei doresc să atragă, să câştige, să înlănţuie persoana respectivă. Ei îi scriu sau îi vorbesc cât mai poetic posibil, alegându-şi gesturile, cuvintele, o voce adecvată, cu speranţa că persoana va fi încântată, impresionată, înduioşată şi se va lăsa convinsă. Iubirea exprimată are deseori ca scop să câştige şi să păstreze fiinţa iubită pentru sine; din acel moment, nimeni nu mai are dreptul să se apropie de ea. Oamenii sunt mai degrabă călăuziţi de egoism şi de lipsa credinţei în puterea iubirii. Cum ei nu cunosc adevărata iubire care face minuni, ei se grăbesc să o exprime prin nişte mijloace concrete: cuvânt, scris, gesturi, pentru a întemniţa fiinţa iubită. Iar dacă pretind că forţa sentimentului îi împinge să acţioneze astfel, în realitate ei îşi mărturisesc propria slăbiciune. Acela care este cuprins de adevărata iubire nu o exprimă, nu este necesar, fiindcă această iubire se simte: ea străluceşte." 

de Omraam Mikhael Aivanhov