SOARELE meu vindecator!

In momentul nasterii pe Pamant, nu suntem conectati doar cu mama noastra din planul fizic, prin cordonul ombilical, ci si cu Dumnezeu.Este un dar pe care il primim in fiecare zi si pe care nu il constientizam. In mod natural, aceasta 'alimentare' se mentine pe tot parcursul vietii, daca nu facem greseala sa o intrerupem din proprie alegere. Am intalnit persoane care si-au taiat conexiunea cu Divinitatea. Aceasta alegere -constienta sau subconstienta, poate surveni in urma unei dezamagiri, unei pierderi, sau suferinte. Este sinonima cu pierderea credintei. Metaforic este ca si cum am inchide fereastra si am trage draperiile, pentru a ne feri de lumina soarelui. Vine odata cu inchiderea inimii, si are ca urmare probleme atat de ordin psihic, (depresii, boli psihice, dorinta de sinucidere), cat si fizic (dureri de cap, afectiuni la nivelul creierului, slabirea sistemului imunitar, etc). Insa toate acestea nu se intampla ca forma de pedeapsa, ci ca o consecinta. Am inchis fereastra, suntem in intuneric. Lumina nu se ascunde din proprie initiativa. Noi suntem cei care o oprim sa se manifeste in viata noastra.
Nu va asteptati ca Dumnezeu sa intervina in viata voastra 'automat'. Aveti capacitatea extraordinara de a-I inchide calea catre voi. La fel si cu ajutorul pe care Fiintele de Lumina ni-l pot acorda. Nici o entitate nu are dreptul sa intervina daca noi nu dorim acest lucru!!! Asadar, cereti ajutorul, deschideti fereastra, permiteti Luminii sa intre in mintea si in inima voastra. Poate parea mai dificil la inceput, mai ales daca ati trait mult timp in intuneric. Dar bucuria regasirii merita orice stradanie. Cum putem reface legatura pierduta cu Divinitatea? Prin rugaciune, prin meditatie, prin revarsarea iubirii in lume, prin lacrimile ce spala si purifica fiinta noastra.
Se mai poate intampla sa irosim darul luminii, si energia primita de la Sursa, risipind-o zi de zi in ganduri inutile, alimentand conflicte, temeri, gelozii, sau pierzandu-ne in regrete si reprosuri. Este ca si cum am face o investitie proasta: in loc sa ne investim energia in trairea armonioasa a prezentului, in recunostinta si daruire, o investim in ganduri negative. Cu timpul aceasta pierdere ne va afecta intreaga structura celulara. Daca la sfarsitul zilei, ne simtim goliti si sfarsiti emotional, dincolo de obisnuita oboseala fizica, daca intregul nostru corp imbatraneste prematur, si bolile incep sa isi faca simtita prezenta tot mai des, inseamna ca pe undeva pierdem lumina, si ca nu mai suntem capabili sa ne refacem echilibrul energetic. Unde iti este atentia, acolo iti este si energia. Daca atentia mea va fi mereu pe invidie, pe obsesia trecutului sau a viitorului, pe victimizare sau agresivitate, acolo se va duce si energia mea.

Cu iubire si lumina,
Daniela