Mulţumesc...de o sută de ori pe zi

Albert Einstein spunea "mulţumesc" de o sută de ori pe zi. "Îmi amintesc de o sută de ori pe zi că viaţa mea lăuntrică şi cea exterioară depind de munca altor oameni, fie ei vii sau morţi. Acest lucru mă îmbie să fac eforturi mai mari pentru a dărui la rândul meu ceva, răspunzând astfel în aceeaşi măsură pentru tot ce am pri­mit şi pentru tot ce continuu să primesc", a spus ma­rele fizician Albert Einstein, savantul ale cărui idei au schimbat faţa lumii noastre. Am preluat citatul acesta din cartea "The secret; pu­terea", de Rhonda Byrne, tradusă la Editura Adevăr Divin. Autoarea vorbeşte despre pu­terea extraordinară a recunoştinţei, care poate fi exprimată printr-un sincer "mulţumesc". "Cunosc mii de oameni care au reuşit să iasă din cele mai dificile situaţii imaginabile cu ajutorul recunoştinţei. Cunosc cazuri de vindecări miraculoase ale unor boli pe care medicii le credeau fără speranţă de vindecare; recuperări ale unor rinichi blocaţi, vindecări ale unor boli de inimă, regenerarea ochilor şi revenirea vederii, dispariţia unor tumori şi regenerări ale oaselor. Cunosc cazuri ale unor relaţii destrămate care s-au transformat în relaţii solide şi armonioase cu ajutorul recunoştinţei...", spune autoarea menţionată mai înainte.

Aşadar, recunoştinţa pare a fi cheia puterii noastre de a pătrunde într-un univers al iubirii, într-un univers în care ne simţim iubiţi şi iubim. În lumea suferinţei pe care o vedem zi de zi, în lumea deziluziei şi a dezbinării nu-i altceva decât mintea noastră şi puterea ei de a crea toate aceste rezultate. Lumea oamenilor vinovaţi, lumea justiţiei oarbe, lumea răzbunării de tip "ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte", lumea urii şi a deznădejdii pare a fi exact lumea minţii "nerecunoscătoare".
Lumea minţii care nu vede ce primeşte, ci doar ceea ce nu primeşte. Lumea minţii nemulţumite, a minţii continuu pusă pe cârcoteală şi pe vântoare de greşeli este lumea care ne face bolile mai grele, sufletele nefericite şi ne rupe aripile ce pot ajuta să zburăm în viaţa asta către iubirea pe care o putem simţi noi înşine, nu aceea pe care sperăm să ne-o dea altcineva. Mintea nefericită şi răzbunătoare, mintea fixată asupra răului nu poate exersa zborul diafan şi strălucitor către ideile pe care le-a văzut mintea recunoscătoare a lui Einstein. Mintea recunoscătoare apropie sufletul omenesc de puterea lui de a iubi şi-n puterea noastră de a iubi şi a simţi fericirea stă şi sensul vieţii fiecăruia dintre noi. Căci orice am căuta, noi căutăm fericirea. Căutăm trăirea numită fericire şi nu un lucru anume pe care-l investim cu puterea de a ne face fericiţi. Căutând bani, noi căutăm bucuria.

Consecinţa finală a faptului de a avea banii visaţi nu-i altceva decât starea de bucurie, starea de bine, de siguranţă, de iubire ce se iveşte în trăirea noastră prin faptul de a avea bani. Alţii caută fericirea în relaţiile cu sexul opus, unii în jocurile de noroc, alţii în a îngriji grădinile, alţii în mii şi mii de ocupaţii, adesea confuze şi – în cele din urmă – aducătoare de durere. Iată că a spune mulţumesc oricărui lucru, oricărei fiinţe, oricărei situaţii binecuvântate din viaţa noastră ne poate salva din ghearele confuziei minţii, din ghearele căutării fericirii în situaţii dureroase, din mrejele bolii şi ale dezastrului sufletesc.

Recunoştinţa ne ajută să simţim iubirea, să o trăim în noi înşine. Recunoştinţa nu ne duce afară, în lume pentru a căuta să fim iubiţi, ci ne întoarce în interior, în propriul suflet, acolo unde a fost, este şi va fi întotdeauna sursa iubirii, ca şi sursa puterii ce ne dăruieşte inspiraţia lui Einstein, posibilitatea de a ne vindeca atunci când suntem bolnavi, puterea de a ne simţi împliniţi în relaţiile noastre şi ne deschide uşa către lumea frumoasă pe care ne-o refuză mintea omenească, depresia şi răutatea. Dacă Einstein a putut să spună "mulţumesc" de o sută de ori în fiecare zi, de ce n-am încerca şi noi? Dacă cei ce s-au salvat de la distrugere mărturisesc că au făcut-o prin simpla şi continua stare de recunoştinţă, putem să facem şi noi asta.

Miracolele apar din şi prin lucrurile simple, iar a spune mulţumesc cu sinceritate pentru o mie de lucruri din trecut, a le mulţumi oamenilor ce ne ajută în prezent, a le mulţumi celor ce vor veni către noi în viitor poate fi o alegere salvatoare în orice situaţie, cât de dramatică ar părea ea. Formula lui Einstein, să spui "mulţumesc" de o sută de ori pe zi şi să simţi recunoştinţa în inima ta pentru tot ce ai primit în viaţă mi se pare... o pastilă vindecătoare, una care poate îndepărta durerile emoţionale, durerile mentale şi multe dintre durerile vieţii într-un mod miraculos.

de Maria Timuc