Șotronul din Inima Ta

 

Astăzi e timpul să-ţi aminteşti.

 
E timpul să laşi deoparte mintea şi poveştile vieţii tale, şi să-ţi aduci aminte că totul e atât de simplu precum o joacă de copil. Dacă ne abandonăm cu totul jocului şi permitem curgerea lui. Dacă ne deplasăm înspre a fi şi-l înlocuim pe a face, măcar pentru o zi.

A-ţi complica viaţa inutil este o artă care aparţine prin excelenţă adultului din noi. Dacă simţi că această artă nu a dat roade prea bune în viaţa ta de până acum, abandonează-te astăzi în faţa copilului tău interior! Întreabă-l ce-şi doreşte şi cum poţi să faci ca totul să fie din nou simplu, ca atunci când aveai 4 ani? Întreabă-l cum poţi să-l faci să se simtă bine şi fă ceva pentru el astăzi.

Fă acel lucru după care sufletul tău de copil tânjeşte de atâta timp! Ai avut până acum naivitatea să crezi că-l vei putea reduce la tăcere, ca să nu te mai încurce atunci când tu ai treburi serioase de făcut.

Treburi atât de importante, de care “îţi depinde viaţa”. Însă astăzi copilul din tine urlă şi va veni o zi, dacă nu a venit deja, în care nu vei mai putea să-l ignori. Şi vei vedea că viaţa nu depinde atât de mult de treburile serioase pe care le îndeplineşti tu acum cu ardoare, şi nu poate fi împlinită fără lucrurile mult mai simple pentru care nu-ţi găseşti niciodată timp.

Ascultă-ţi urletul din urechi şi simte dorul din inimă! De ce îţi este cel mai tare dor? Ce vrea copilul din tine să facă? Să se zbenguie prin parc, să chiulească câteva ore de la serviciu, să mănânce o îngheţată, să se plimbe cu rolele sau să se uite la desene animate? Să se joace cu un căţeluş, să mângâie o pisică, să se plimbe cu bicicleta?

Sau poate să-şi deseneze un şotron pe asfalt? Şotron, da! Ce joc minunat e acest şotron pentru tine, copile…

Desenează-ţi astăzi un şotron, în minte şi în suflet, şi bucură-te de paşii mici pe care îi faci, bucură-te când arunci piatra în locul potrivit, bucură-te când greşeşti şi stai o tură pe margine şi bucură-te atunci când totul este la locul potrivit şi poţi să simţi bucuria saltului făcut înspre următoarea căsuţă.

Bucură-te în fiecare moment, pentru că şotronul e la fel ca viaţa, şi nu e despre a fi perfect la fiecare mişcare! Nu e despre a fi rigid şi serios, ci despre a fi flexibil şi a te bucura de fiecare dată când încerci să păşeşti în următorul loc desenat de tine, pentru tine.

Desenează-ţi fiecare căsuţă a şotronului cu dragoste şi cu certitudinea că vei păşi într-o bună zi în ea. Nu contează cât îţi va lua, pentru că nimeni nu joacă şotron cu ochii pe ceas şi nimeni nu nimereşte la rând toate căsuţele desenate. Dragostea faţă de joc ne permite să ne bucurăm când piatra pică alături sau când călcăm cu piciorul pe linie. Şi dacă e momentul să facem loc altcuiva să păşească în căsuţe, atunci putem să ne bucurăm alături de el şi el se va bucura alături de noi. Pentru că este o curgere firească a bucuriei în acest joc şi în această viaţă.

Astăzi, copilului din tine, nu-i doresc decât să-şi găsească bucuria sub forma unui şotron!