Fără început, fără sfârșit

Din dragoste, simți cum sufletul ți se desface în petale, petale pe care le aduni una câte una, împletind cununi din ele...

Din dragoste te risipești ca un pumn de mărgăritare deschis către soare, uiți, pur și simplu uiți de aer, uiți de cer, doar strălucești în mii de mărgăritare, în mii de lăcrămioare ...

Plângi ... plângi cu zâmbet, râzi cu lacrimă, ești floare și ești iarbă ... ești gura de oxigen care-ntregește universul ...

Din dragoste ... strângi pleoapele și adormi fără somn, un vis aievea având mireasma mirului, din dragoste ierți și uiți că doare, că dragostea doare ... din dragoste, taci ...

Și iubești tăcând, te desfaci în mii de tăceri cum se desface caierul în mii de fire ... te țeși din iubire, te destrami din iubire .. nu mai ești decât ceea ce vrea iubirea să fii, din iubire - ...

Alergi... alergi prin tine și amețești . și nu te poți opri, sângele nu îți mai aparține, inima nu îți mai aparține, gândurile nu-ți mai aparțin ... din dragoste ...

Și te rogi, te rogi fără rugăciuni, sufletul tău e o rugăciune fără cuvinte, atât de fierbinte, încât se transformă-n lavă ce-ți topește privirile, din dragoste ...

”Te iubesc ” - atât îți vine-n minte, de parcă toată esența galaxiei s-a strâns în cele două cuvinte și picură molcom pe buzele tale ...

Iubești un chip ce-i ambră pentru tine, te hrănești cu el și te înalți deasupra tuturor ... iubești -  tu, din dragoste ai renunțat la trup și te-ai metamorfozat în vulcan ... ești vulcan și apă și aer, și, din dragoste, iubești și din cenușă... ești mai sus decât oricine...

Iubești risipindu-te și adunându-te. ...Iubind ...

de HElena