Creierul uman este un mecansim complex, miraculos, dar de multe ori, modul cum îl folosim, îl poate transforma, în cel mai mare duşman.
1. ‘Nu eu sunt, tu eşti.’
De multe ori, mintea ne face să credem că nu suntem fericiţi din cauza a ceva. Din cauza soţului, din cauza părinţilor, sau a altei persoane din viaţa noastră. Aruncăm învinuiri în jur, fără să ne gândim deloc. De fapt, chiar noi înşine suntem cei responsabili pentru vieţile noastre şi nu cei din jur. Trebuie să învăţăm să ne asumăm responsabilitatea pentru sentimentele noastre, pentru situaţia în care suntem. A ne asuma responsabilitatea pentru ceea ce simţim, fără a-i mai învinui pe ceilalţi, este primul pas către fericirea adevărată.
2. Dacă aş fi avut…
Minţile noastre reuşesc să ne păcălească că vom fi fericiţi când vom ajunge într-un anume punct, atunci când vom arăta într-un anume fel, atunci când vom avea un anume job, sau orice altceva.
Nimic nu este mai greşit decât a ne condiţiona fericirea în felul acesta. Da, atunci când atingem anumite ţinte, ne vom simţi fericiţi, dar doar pe moment. Cei care îşi doresc un confort emoţional care să fie de mai lungă durată, trebuie să conştientizeze că dorinţele sunt un şuvoi nesfârşit, pe care nu îl vom opri niciodată şi că nu doar îndeplinirea lor ne va face fericiţi.
3. Îmi plac lucrurile exact aşa cum sunt şi nu vreau să se schimbe niciodată.
A crede aşa ceva este ca şi când ţi-ai da voie în cădere liberă. Viaţa este o călătorie cu schimbări constante. Pe unele le putem controla şi pe altele nu. A rezista schimbărilor sau a încerca să controlezi schimbările care survin în viaţă este auto-distructiv. Din păcate, noi oamenii care ne dorim perfecţiunea, nu suntem echipaţi cu astfel de noţiuni care să ne definească lumea ca ansamblu de transformări. Schimbarea este normală, este naturală. A fi adaptabili este foarte important pentru starea noastră generală de bine.
4. Dacă nu mi s-a întâmplat până acum, nu mi se va întâmpla niciodată.
Minţile noastre sunt descurajate şi deziluzionate chiar atunci când succesul se află după colţ. Perseverenţa este însă, foarte importantă pentru a obţine fericirea. Nu îţi lăsa mintea să te păcălească ca să renunţi! Nu ştii niciodată care sunt darurile zilei de mâine. Poate, pentru a-ţi îndeplini un vis, nu îţi mai trebuie decât o zi.
5. Voi evita lucrurile pe care nu îmi place să le fac.
Minţile noastre încearcă să ne păcălească şi de fiecare dată, încercăm să ocolim lucrurile care sunt mai dificile. Totuşi, chiar practica o demonstrează, acel ceva care cere cea mai multă strădanie, ne oferă şi cea mai mare recompensă, dar şi posibilitatea de a evolua. De ce să amânăm? Procrastinarea, nu ne aduce prea multe beneficii. Este mai bine să „atacăm” cele mai dificile treburi, iar rezolvarea lor ne aduce multe satisfacţii.
6. Lumea este un loc înfricoşător şi mi se poate întâmpla ceva rău.
Minţile noastre ne spun că sunt multe lucruri pe care nu le putem noi controla. Frica este o emoţie puternică pe care creierele noastre o folosesc pentru a lua ceea ce este mai bun din noi. Trebuie să avem încredere în bine şi că nimic rău nu ni se poate întâmpla.
7. Mă voi decide atunci când voi şti sigur ce vreau să fac.
Când ne gândim prea mult asupra fiecărei decizii, te împiedică să evoluezi. Să analizăm riscurile şi avantajele, să facem un plan sunt aspecte importante, dar nimic nu se întâmplă până când nu intrăm cu adevărat în acţiune.
Rareori avem cu adevărat toate detaliile unei probleme, astfel încât să putem să stabilim de la început fiecare pas şi fiecare acţiune pe care o vom întreprinde. Cel mai bine este să nu mai amânăm şi să acţionăm! Iar nici eşecul nu înseamnă sfârşitul lumii. „Fiecare adversitate, fiecare eşec, fiecare durere în piept poartă cu sine un beneficiu egal dacă nu, chiar mai mare.” – Napoleon Hill.
8. Ştiu că ar trebui, dar…
Minţile noastre încearcă să ascundă efectele obiceiurilor negative şi de aceea caută tot felul de scuze. Aceasta este foarte cunoscută mai ales atunci când vine vorba despre probleme de sănătate. De exemplu, aţi auzit de multe ori persoane care spun: „Ştiu că nu ar trebui să mai fumez, dat mă ajută să îmi menţin greutatea”. Dar nu îţi mai lăsa mintea să îţi joace astfel de feste!
9. Visurile devin realitate doar pentru cei care au noroc.
Minţile noastre ne păcălesc uneori că am fi victimele soartei. Ne fac să credem că „nimic bun nu mi se întâmplă”. Ceea ce creierul nostru creditează ca fiind norocul altora, înseamnă de fapt ani de muncă şi pregătire pentru ei. Crezi în visul tău, urmează-l cu toată inima şi vei fi surprins/ă de cât noroc poţi să ai! „Cred cu tărie în noroc şi am descoperit că munca persistentă aduce din ce în ce mai mult.”- Thomas Jefferson
10. Nu pot.
Minţile noastre ne fac să credem că nu vom reuşi niciodată. De exemplu, ai auzit adesea: „Nu voi reuşi să învăţ niciodată să învăţ acest lucru. Sunt prea bătrân.” Sau… „Nu pot să merg în acel loc, nu am destui bani.” Să nu cazi niciodată în această capcană. Suntem plini de potenţial, chiar dacă circumstanţele adaugă un anume grad de dificultate. Dar adevărul e că putem, putem să avem tot ce ne dorim şi să îndeplinim fiecare vis! Henry Ford spunea: „Ceea ce crezi de obicei că poţi sau că nu poţi este de obicei adevărat.”
Un articol via http://www.dumblittleman.com
Da! Daniela mintile noaste sunt adevarate Unuversuri, nici nu ne putem imagina ce super incredibile mijloace de de existenta ne creaza mintile noaste. Mintile noastre pot concura cu usurinta cu cele mai performante calculatoare existente. In fond nu avem nimic pe acest Pamant ce nu a fost creat de acea masa biologica pe care o numin noi minte omenéasca. Toate ideeile au luat in primul rand loc intr-o minte, iar pe urma au fost transpuse prin diferite mijloace in forma materiala reala pe care o cunoastem noi. Iar la randul lor toate ideeile care ne-au adus ceva util pe acest pamant ai fost inspirate de undeva. Iar acel undeva sunt extrem de sigur nu a fost doar inspiratia noastra proprie, pentru ca mintea noastra proprie este doar capabila sa prelucreze imagini si ideei vazute si palpate. Inspiratia Nostra la tot ceea ce este nou si nemaivazut, este o inspiratie divina, mintea noastra are posibilitatea si darul de a comunica cu Universul, iar Universul este in marea parte si aproape in intregime Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereAltfel sa-mi spuna cineva ca nu este adevarat! Daca liniile technologice, si toata stiinta este atat de avansata, si indrazneste sa ma contrazica, doresc sa intreb de ce nu s-a construit deja pana acum un super calculator inzestrat cu un microfon la cre sa-i punem doar intrebari si el sa ne raspunda?
Eu as intreba cum se trateaza in intregime si fara urmari cancerul?
Cum se trateaza fara in intregime si fara dureri leucemia?
Cum se trateaza fara dureri si fara urmari diagnosticile cardiologice?
Cum se trateaza durerile Inimi atunci cand Iubesti din toata inima?
Cum se pot evita toate problemele financiare pentru toti oameni saraci?
Cum pot fi toti cei din lumea a treia fericiti si Iubiti de toti Pamantenii in aceiasi masura?
Cum poate fi inlaturata negina de grau, atunci cand negina e privita de toti ca rod?
Cum se poate face ca toti oamenii sa ne Iubim fara sa domine egoismul?
etc, etc, etc!
Da! Daniela toate acestea le-as intreba pe acel supercomputer, dar el nu exista Daniela, si nu va exista niciodata, iar daca cineva va afirma contrariul, va minti, iar la fel computerul va povesti la fel numai minciuni.
Computerul cel mai pretios este mintea noastra in conexiunea cu Universul creat de Bunul Dumnezeu!
Asa a fost si asa va ramane!
O seara minunata Daniela!
Și eu ți-aș răspunde dragă Anonim la toate aceste întrebări, fără acel super-computer, că ne-am putea vindeca doar prin credință. Și NU, nu acea credință în care Dumnezeu este înghesuit la Sfintele Moaște, la Paști și la Crăciun. Nu despre îndeplinirea acestor ritualuri mai mult sau mai puțin din obligație urmate vorbesc, ci despre acea încredințare totală a noastră, Tatălui Ceresc, în Mâinile căruia nicio vindecare nu este imposibilă. Însă până a ajunge la aceasta, avem cale lungă de străbătut și plină de obstacole!
RăspundețiȘtergereȘi aș vrea să te întreb ceva, cum îți explici vindecările miraculoase făcute cu ajutorul Sfinților, a "doctorilor fără de arginți"? Nu vorbim aici despre acea credință adevărată pe care ar trebui să o dorim și râvnim cu toții?
Acestea sunt răspunsurile mele în acest moment, și chiar nu mi-a fost de ajutor vreun computer mincinos, mă ghidez doar pe ceea ce simt.
Pace îți doresc în suflet și în gând. Cu iubire și lumină,
Daniela
Da! draga Daniela, la intrebarea pe care mi-ai pus-o ai raspuns deja cu bravura singura. Bineinteles ca acele miraculoase vindecari ce au loc in viata noastra, pe acest Pamant, fie miracole auzite, vazute sau citite sunt adevarate si sunt posibile numai prin adevarata noastra credinta. Foarte multi confunda credinta cu o forma obligatorie pe care trebuie, sau char isi imagineaza ca o acepta. Foarte multi confunda realitatea cu un mitos, iar din respect fata de alte persoane dragi sau poate char o picatura de credinta deterinata de o oarecare frica, ii face sa devina nehotarati, nepasatori su char neutrali. Credinta pentru care ravnim cu totii si o dorim cu totii o putem avea bineinteles, credinta este tuturor servita pe un tablet de aur, trebuie doar sa intindem mana cu incredere si cinste si sa ne servim. Drumul Dreptatii este fiecaruia larg deschis. Credinta nu a inpins pana acum pe nimeni sa faca ceva, fara voia acelei persoane, si in favoarea cuia. Credinta este un sentiment care trebuie sa plece din adancul sufletului nostru. Nu este suficent a spune “ sunt credincios”, trebuie intrade-var sa crezi cu toata convingerea in credinta ta. Iar daca toti am avea aceiasi credinta cu aceiasi convingere, am avea cu siguranta mult mai putine probleme in lumea aceasta. Cel putin doua mari probleme nu ar mai exista in aceiasi forma bizara in care o avem la ora actuala. Ravna banilor si a puterii nu ar mai fi dominat mintile noastre, si nu ar mai fi invadat Sufletele noastre cu egoism, care la ora actuala nici nu mai stiu ce e bine si ce e rau. Iar daca am redobandi credinta in afara faptului ca am pierde egoismul avutiilor si a dominatiei pentru asuprire si putere, am castiga printr-un automatism reversibil Iubirea. Iar cand am regasit Iubirea am regasit si timpul pe care nu-l mai avem, am regasi si pe cei dragi pe care i-am uitat, am regasi, toate lucrurile dupa care am ravnit, am regasit si dragostea pentru Iubire, am regasi copii nostri pe care i-am instrainat, si am regasi si sanatatea noastra fara a fi nevoiti sa alergam la medici prin straini. Doctorul cel mai bun este credinta noastra. Care doreste sa ma contrazica? Sunt convins ca 97 % din toate problemele noastre de sanatate suntem singur responsabili si raspunzatori. Char si o migrena are la baza un factor care a determinat-o, toate problemele organice si phsyhice, atunci cand nu au fost determinat rauvoitor si cu intentie, au si ele la baza o cauza care a mijlocit aparitia ei, a durerii si suferintei. De cele mai multe ori este lipsa de timp pentru noi si pentru cei dragi noua. Mancam din mers, ne planificam decursul zilei din mers cu telefonul la ureche, fie in tranvai, metrou, autobuz sau autoturism. Decursul intregi zile este asemanator, totul din mana in gura, pana si nelipsita dependenta ajuta cu toate puterile si cu toata comnvingerea suplimentar spunindune ca facem totul perfect si bine. Acasa din lipsa de timp totul trebuie sa sa se incadreze in tipmp, iar ce nu se incdreaza in timp trebuie inlocuit. Astfel supa de cocos va fi inlocuita cu supa de celofan, carnita de pui, cu pui in frigider ca n-ui, su daca char ii, ii unu crescut artificial la bec, mancam salam care creste deja in pom, cartofii cresc pe spalir, iar rosile din paradais, sunt tomatele genetic manipulate din serile si epioadele cele mai noi si mai recente, seriile cele mai tragice. Serile cele mai intunecoase, serile fara luna si stele, serile acoperite char si atunci cand afara e Soare, serile cele artificiale unde totul creste asemanator matritelor de plastic dupa care au fost concepute.
RăspundețiȘtergereDa! si atunci ne miram de ce suntem atat de bolnavi?, de ce apar atatea boli si atatea diagnostice?, de ce ingitim atata chimie in medicamente? Este asemanator unui bumerang, am ingitit chimia odata cu puiu la bec si rosia din paradaisul artificial, iar toate acestea formeaza o reactie, care trebuie cumva anihilata. Chimia cu chimia reactioneaza si se restabileste, natura cu natura se simplifica, si Iubirea cu Iubire se amplifica.
RăspundețiȘtergereDa! toti stim aceste lucruri, toti cunoastem aceste riscuri si totusi toti le aceptam le consumam mai departe, ne consumam mai departe intru tot si toate, de la partea financiara si pana la Iubire, si totusi preferam sa mergem mai departe, char si cu certitudinea ca trebuie sa mergel la tot mai multi doctori, fie si prin straini, fie si sa ingitim im afara de acest regim mediocru si acru si tot mai multa chimie prin medicamentele ce ni se distribuie pentru a ne echivala memoria si subconstientul deja de mult timp bolnav. Boala pe care din pacate nu mai suntem capabili s-o constializam, datorita faptului ca acesata forma dorita pe noi nu ne doare. E doar dozajul pe care il primim zi de zi si care ne face sa devenim imuni acestui virus care deja s-a instalat in subconstientul nostru si este deja o boala cronica pe care multi o vad si stiu dar nu pot face nimic, spunand “ ce putem face suntem prea mici”!
Dar aici gresesc cu totii, fiecare om poate fi mare. Au fost in Lumea acesata oameni putini mai mari de 1, 5 m care au distrus mai mult de jumatate din tot ceea ce a existat la ora aceea, atat suflete si sufletele cat si generatii intregi si pagube imense materiale. Sau cu cati centimetri a fost Stefan Cel Mare, in comparatie cu vecinul de pe strada Victoriei?, ne inselam daca gandim asa, cel putin urmasi nostri merita o viata mai buna si mai demna. Ce asteptam robotizarea speciei umane?, personificarea bio-umana?, manipularea biologica a gandirii noastre?, ca minte si asa nu mai avem!, asteptam hrana si medicamentul ajustat, perfectionat si personificat pentru specia umana care pana acum a fost utilizat cosmonautilor?, de zburat stim deja, dar din pacate doar dintr-un colt in altul, doar dintr-un perete in altul, doar de la un sef la altul, si cu tot mai putin bani in buzunar, dar cu tot mai multe medicamente in maneca, si in plus cu cate o tableta in poseta.
Da! viata noastra ar fi mult mai frumoasa daca nu am depinde de argintii pe care ii dam la docrorii care ne trateaza tot cu ceea ce nu-i bun, cu chimie. Altfel au fost deja nenumarate cazuri documentate, cazuri unde technica si toata medicina majora a cedat, cazuri in care credinta a biruit in totalitate boala, si fara nici efect secundar neplacut. Toate acestea avand la baza un singur element, credinta! ,noi nu suntem inca capabili sa realizam, pentru ca intr-un fel ne chama pe toti fara sa stim, fara sa vrem cu prenumele Toma. Dar prima data trebuie sa castigam libertatea de a judeca omeneste si a nu gandi numai cu capul si cu mintea deja infecta, ci a judeca putin si cu inima.
O seara frumoasa Daniela!
Imi
Ω