Astăzi vreau să ştii….

Noi oamenii avem o tendinţă ca mereu să încercăm să reparăm ceea ce credem că e stricat. În aroganţa noastră credem că atunci când ne încăpăţânăm şi ne punem mintea, putem să controlăm absolut tot ceea ce se întâmplă în viaţa noastră, că putem repara totul dacă întreprindem suficiente acţiuni.

Când ceva nu iese precum în scenariile pe care ni le facem, devenim neliniştiţi, furioşi şi depunem eforturi majore pentru a corecta drumul. De cele mai multe ori, ceea ce dorim să obţinem, nici măcar nu este ceea ce avem cu adevărat nevoie .

Uneori ne îngrijorăm prea mult. Când timpurile devin dificile în loc să ne odihnim capul în poala vieţii şi să avem încredere că totul se întâmplă spre binele suprem al tuturor, începem să ne răzvrătim.

Încercăm din răsputeri să ne luăm la trântă cu realitatea pe care o trăim, şi în loc să găsim claritatea şi liniştea, ne alegem cu zbuciumul şi indoiala. Se pare că nu ne mai învăţăm minte că nu te poţi împotrivi curgerii unui fluviu precum viaţa. Oricâte paravane am încerca să punem, oricât de mult am încerca să oprim ploaia, nu vom reuşi niciodată. La fel şi viaţa are cursul ei natural. Ploaia se va opri singură, la un moment dat. La fel şi situaţia în care te găseşti, se va rezolva de la sine.

Paradoxal claritatea după care atâta alergăm, o putem găsi atunci când facem linişte şi pace cu noi, cu tot ceea ce se întâmplă şi curgerea firească a vieţii.

De cele mai multe ori oamenii caută soluţii în mijlocul unui cutremur, prin agitaţie zbucium şi eforturi mari. Dar cu toţii ştim că cea mai bună soluţie pentru a supravieţui unui cutremur este să găseşti un loc sigur şi să aştepţi până când acesta încetează.

Nu ai nici o putere să opreşti acest fenomen, şi dacă vei încerca să te lupţi cu el, probabil că nu vei face decât să te afunzi şi mai tare printre ruine.

Vreau să te întreb tu ce faci atunci când nu ştii ce să faci? Când viaţa te pune faţă în faţă cu o situaţie care îţi provoacă disconfort, durere, cât de tare te lupţi şi opui rezistenţă?

Multă lume crede că, cu cât îţi foloseşti mai mult raţiunea, cu cât ai un IQ mai dezvoltat, eşti mai inteligent, însă acest lucru este fals. Apoi credem că dacă vom lupta suficient de mult împotriva cursului evenimentelor care se întâmplă astăzi în viaţa noastră, vom reuşi să le oprim să se întâmple.

Dar, atunci când plantezi ceva nu poţi să culegi decât acelaşi lucru. Aşadar, cu cât vei lansa rezistenţă împotriva a ceea ce trăieşti astăzi, cu atât mai tare ţi se va răspunde cu rezistenţă.

Poate ţi-am mai spus de multe ori că acea parte din noi care vrea să păstreze controlul cu orice preţ, este mintea şi nu mi-am schimbat părerea.

Cu cât eşti mai mult în minte şi raţiune, cu atât te vei pierde mai mult în confuzie şi îndoială, mai ales în momentele pe care le consideri de cotitură în viaţa ta.

În spatele cuvintelor care vin o dată cu intelectualitatea, mai există ceva care poate fi perceput doar de inimă. Oamenii inteligenţi ştiu acest lucru, ştiu că de fapt calea inimii este cea care poate să îţi împlinească cele mai profunde dorinţe. Inima nu priveşte suprafaţa, ci îşi caută întotdeauna seva care se află dincolo de aparenţe.

Mintea se întreabă: De ce mi se întâmplă mie asta? De ce lucrurile nu stau aşa cum vreau eu? Ascunzând în spate o aroganţă enormă şi o convingere că ea e Dumnezeu.

Se răzvrăteşte, se înfurie, responsabilizează pe altcineva şi judecă în permanenţă. Nu poate înţelege că trăim în unitate şi că totul se întâmplă cu un motiv pentru ca întregul sistem, să funcţioneze aşa cum trebuie şi în acelaşi timp pentru evoluţia sufletului.

Mintea este cea care suferă, şi opune rezistenţă, pentru că viaţa a îndrăznit să-i strice planurile, însă nimic nu e permanent în această lume, şi dacă te vei baza pe gândire şi pe minte, întotdeauna ajungi dezamăgit.

Sunt momente în care nu ştim ce să facem, şi cea mai eficientă strategie pe care o poţi adopta astfel încât să ai pacea sufletului, este să stai în linişte.

Când te afli într-un moment în care trebuie să iei o decizie şi nu găseşti calea, tot ce trebuie să faci  este să te opreşti, să stai în tăcere, şi apoi când timpul vine, să acţionezi din acel parfum al intuiţiei.

Soluţiile care sunt cele mai potrivite pentru sufletul tău, întotdeauna vor veni, fără efort, dintr-un loc care se află dincolo de căutarea şi agitaţia minţii.

Astăzi vreau ca tu să ştii că:

Dacă te găseşti într-un moment al vieţii tale în care trebuie să iei o decizie, rămâi în linişte, câteva zile, şi apoi acţionează din deplinătatea inimii tale.

Dacă te găseşti într-un moment al vieţii tale în care experimentezi durere, atunci întreabă-te : La ce opun rezistenţă în acest moment? Şi o dată ce descoperi, care este acest lucru, împacă-te şi acceptă că lucrurile sunt aşa cum sunt, şi oricât te-ai chinui să te împotriveşti, viaţa are cursul ei, şi schimbarea este singura constantă. Ai încredere că totul te conduce spre un bine superior, acceptă ce nu vrei să accepţi, şi ai să vezi cum lucrurile încep să se calmeze, şi îţi vei recăpăta perspectiva mai înaltă, din care poţi vedea, că întreaga experienţă prin care ai trecut a avut un rol în viaţa ta, şi acum e timpul să mergi mai departe.

Dacă te găseşti într-o situaţie în care lucrurile sunt neclare în viaţa ta, în exteriorul tău, e momentul să îţi dai seama, că în interiorul tău există confuzie. Eesenţial să te decizi ce vrei, şi făcând acest lucru în interior, lucrurile se vor calma şi în exterior.

Dacă ţi-ai stabilit un obiectiv în viaţa ta şi întâmpini rezistenţă în a-l împlini, înseamnă că în interiorul tău există credinţe limitative care te reţin să ajungi la el. Priveşte în jurul tău, vezi în ce formă vine rezistenţa, şi poţi să îţi dai seama, care sunt credinţele limitative care te opresc. O dată ce le descoperi, acestea vor avea forma unor adevăruri în care crezi. Pune-le la îndoială, întrebând: Este într-adevăr adevărat? Oare nu a fost nici o situaţie în care acest lucru nu a fost adevărat? Şi deîndată ce faci acest lucru, vor începe să se dizolve. Un următor pas, ar fi să începi să le înlocuieşti cu alte credinţe care să te împuternicească, în funcţie de domeniul vieţii în care întâmpini rezistenţă.

Dacă primeşti o cantitate de iubire în viaţa ta care nu te mulţumeşte, înseamnă că încă nu ai înţeles că tu eşti deja iubire şi încă nu ştii cum să faci să ajungi la această realizare, înseamnă că nu ai trezit în tine iubirea care îţi doreşti să se manifeste în viaţa ta.

Vreau să ştii, că pentru a putea să manifeşti viaţa dorită, este esenţial să începi să înţelegi dictonomia dintre interior şi exterior. Nimic din ceea ce este în afara noastră nu este izolat de ceea ce se află în interiorul nostru.

sursa: http://artafeminina.ro/