Umblăm prin viaţă cu ochii legaţi şi ştiţi care este culmea? Că nu ni-i leagă nimeni!

Noi suntem cei care hotărâm la un moment dat că nu mai vrem să vedem anumite lucruri în noi şi în ceilalţi, în jur şi în lume. Unii spun că dragostea este oarbă alţii spun că ea nu este oarbă, dar ne leagă pe noi la ochi, că dorinţa de apropiere de o fiinţă ne anulează complet discernământul, raţiunea, capacitatea de a vedea ce se întâmplă de fapt…

Adevărul este că ne place să ne jucăm de-a baba oarba, să pretindem că nu vedem nimic în jur, dar hai să ne aducem aminte cum făceam când eram mici, toţi trişam, toţi ne uitam pe sub legături, printre pleoape, toţi încercam şi reuşeam să-i păcălim pe cei cu care ne jucam, pretinzându-ne orbi, când de fapt vedeam foarte bine.

Cine a făcut aşa să ridice mâna! Aşa mă gândeam şi eu că toţi am făcut aşa şi mai facem şi acum. Chiar dacă lăsăm impresia că jucăm baba oarba cu adevărat, că renunţăm la noi pentru alţii, că mergem pe “mâna” altora în viaţă, adevărul este că trişăm, nu suntem victimele nimănui, tot timpul ne folosim ochii pentru a nu o da în bară mai mult decât dă bine!

În iubire mai ales, jucăm uneori murdar, ne lăsăm legaţi la ochi pentru că vrem, pentru că ne place rolul de victimă pasivă, dacă iese bine este perfect, dacă nu iese bine măcar avem pe cine da vina. Veţi zice că asta nu e iubire, corect, nu este, este un joc de putere la care apelăm pentru că ne este frică să ne lăsăm legaţi la ochi cu adevărat, să lăsăm orice dorinţă şi nevoie de control, pentru a ne lăsa uimiţi de viaţă şi de ceea ce are ea de oferit celor care nu se mai încred în minte şi în ochi, dar care au credinţă că nimic rău nu li se poate întâmpla şi care au ca unic ghid, inima!

Cei care au curajul să se lase legaţi la ochi şi să încerce să perceapă realitatea prin intermediul altor simţuri, ştiu că lumea are atâtea forme şi culori, atâtea arome şi atâtea daruri de oferit… Fericiţi cei care nu văd, dar cred!

Într-o lume în care toţi sunt Toma Necredinciosul prefăcându-se legaţi la ochi, într-o lume în care dragostea oarbă rămâne la stadiul de joc, de putere, nu îmi rămâne decât să vă doresc SĂ VĂ VEDEŢI BINE! Să vă vedeţi lumina, să vă vedeţi culorile neîncepute şi aripile inimii care sunt mult mai mari decât strâmtul cer al minţii şi să vă BUCURAŢI!

sursa astrosofia.ro