ZÂMBETUL poate descreţi şi cele mai crâncene dureri ale oamenilor.
Am uitat sa fim oameni, am uitat să trăim. Ne tulbură gândurile, grijile vieţii. Dar uităm că nimic nu e întâmplător. Avem posibilitatea ca şi în cele mai grele momente să găsim un motiv de a zâmbi. Ne plângem că nu suntem fericiţi, ne văietăm că e mult prea greu…Dar uităm să scormonim în adâncul nostru pentru a găsi adevărata fericire.
DA! Fericirea se află în noi; în micile noastre momente de bucurie. În micile noastre realizări în care Domnul îşi pune de fiecare dată mâna pentru a ne ajuta.
De ce să zâmbim?!
Pentru că ne-am trezit în această dimineaţă. Pentru că am văzut soarele zâmbindu-ne. Pentru că ne putem bucura de tot ce ne înconjoară. Pentru că trăim!
Dacă eu zâmbesc cel de lângă mine se va simţi bine, va simţi nevoia să-mi zâmbească şi el şi astfel am câştigat un zâmbet. Dacă eu zâmbesc lângă cel trist, îşi va uita tristeţea şi se va însenina lângă zâmbetul meu. Dacă eu zâmbesc este pentru că mă simt bine şi vreau ca şi ceilalţi să aibe măcar prin zâmbetul meu un moment de bucurie.
Nu e greu; putem măcar încerca. A zâmbi poate fi egal cu a fi fericit! Depinde doar de noi…
O zi colorată numai cu zâmbete,
de Cryna
sursa: http://www.ozibuna.net/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*