Nu numai o dată am fost considerată habotnică doar pentru că am vorbit sau am scris despre Dumnezeu… Unii au şi condamnat asta la mine, aducând tot felul de argumente conform cărora credinţa se poartă în suflet şi nu se cade să vorbeşti despre ea. Mai există şi suspiciunea că oamenii care vorbesc despre Dumnezeu vor doar să defileze cu credința în El, în semn de laudă… Greşit!
Oamenii vorbesc despre lucruri în care cred şi pe care le iubesc.
Atunci când iubeşti pe cineva, când eşti îndrăgostit de cineva, îţi vine să îţi strigi iubirea în gura mare, să povesteşti tuturor despre omul minunat pe care îl ai în viaţa ta şi despre fericirea pe care ţi-o oferă.
O mamă care naşte un copil, vorbeşte numai despre el, vrea să împărtăşească lumii bucuria ei, realizarea ei, dragostea ei, minunea ei.
Oamenii vorbesc despre lucruri în care cred şi pe care le iubesc.
Atunci când iubeşti pe cineva, când eşti îndrăgostit de cineva, îţi vine să îţi strigi iubirea în gura mare, să povesteşti tuturor despre omul minunat pe care îl ai în viaţa ta şi despre fericirea pe care ţi-o oferă.
O mamă care naşte un copil, vorbeşte numai despre el, vrea să împărtăşească lumii bucuria ei, realizarea ei, dragostea ei, minunea ei.
De ce simţim nevoia să vorbim lumii despre omul iubit, despre copiii noştri şi despre alte persoane dragi? Fiindcă le iubim. Din IUBIRE. La fel se întâmplă şi cu Dumnezeu. Cei care vorbesc despre el nu sunt habotnici, nu îşi doresc să convingă sau să manipuleze lumea, nu vor să se laude, ei doar îl iubesc şi simt nevoia să povestească lumii despre iubirea pentru El, despre frumuseţea lui, despre miracolele pe care el le înfăptuieşte, despre felul în care dragostea pentru el le schimbă viaţa.
Nu ştiu de ce unii îl consideră pe Dumnezeu un subiect tabu… Din cauză că nu îl cunosc pe Dumnezeu îl consideră un fel de Bau-Bau, de care se tem… Aici sunt de vină şi cei care, fără pic de discernământ folosesc adesea expresia: „Te va bate Dumnezeu”, transformându-l într-un călău nemilos şi răzbunător… Nu, Dumnezeu nu bate, drept dovadă, dacă ar fi bătut, cred că eram cu toţii vai de noi.
Dumnezeu iubeşte şi iartă neobosit…
Cert este că atunci când nu cunoaştem pe cineva, nu putem avea păreri obiective.
Oamenii ar trebui să respecte ceea ce alţii iubesc, fie că este iubirea pentru omul cu care îşi împart viaţa, fie că este vorba despre iubirea faţă de propriul copil, fie că este iubirea pentru Dumnezeu.
Iubirea este cel mai frumos sentiment! Datorită iubirii se întâmplă miracole, datorită iubirii suntem frumoşi, buni, devenim familii, prieteni, părinţi, copii…Iar Dumnezeu este IUBIRE!
Adevarul e ca mare parte a oamenilor dau ochii peste cap cand aud pe cineva vorbind despre religie, inclusiv eu. Nu te poate oprii nimeni sa vorbesti despre ce vrei tu insa nu cred ca trebuie sa te astepti sa relationeze usor lumea cu ce ai de spus.
RăspundețiȘtergerePS: toata lumea da ochii peste cap si dupa ce le vorbesti putin despre copii
Draga mea, sinceră să fiu, am citit prima ta propoziție de câteva ori, ca să-i înțeleg sensul. Tu dai ochii peste cap când auzi pe cineva vorbind despre religie sau când te aude lumea pe tine, vorbind despre ea?
ȘtergereȘi da, nu te poate opri nimeni, niciodată, să vorbești despre ce vrei tu și totodată nici nu este necesar să reușești să convingi pe cineva de ceea ce tu simți și gândești cu privire la credință, în general. Știi cum se spune: frumusețea se află în ochii privitorului și iubirea la fel, este în tine și nu în cel căruia "încerci" să I-o inoculezi fără voia lui.
Pace să ai, în suflet și în gând. Cu iubire și lumină, Daniela.
Iubirea... poti sa te simti indragostit si sa simti ca esti iubit, cu adevarat, cu acea iubire intensa pe care toti o cautam dar sa nu fie totusi nimeni langa tine care sa manifeste acest sentiment??? Poate nu are sens ce scriu dar asta mi se intampla de ceva timp... de ce simt asta ? :( Daca ma puteti ajuta cu un raspuns va sunt recunoscatoare, multumesc <3
RăspundețiȘtergere