Fiecare om care pleacă din viața noastră lasă un gol, luând cu el și o parte din noi pe care uneori probabil că nici nu știam că o avem și chiar dacă știam cu siguranță nu am fi vrut să o pierdem. Eram noi, un tot, un întreg, o armonie și dintr-o dată ne-am simțit mai goi, mai vulnerabili.
Da, fiecare om care pleacă lasă un gol, dar și o lecție. Pentru că fiecare om înseamnă o poveste, iar fiecare poveste înseamnă o lecție.
Mă încearcă un sentiment ciudat atunci când un om nu mai face parte din viața mea.
Nu contează că a fost alegerea lui sau din anumite motive eu nu l-am mai dorit alături de mine.
Nu contează că lacrimile au fost ale mele sau ale lui, așa cum nu contează că pe undeva s-a rătăcit o parte din mine sau o parte din el.
Nu mai contează nici dacă au fost niște copilării sau lucruri de neiertat.
Nu contează că doar așa am putut să învăț blestematele alea de lecții, ci contează că odată, demult, eu am însemnat ceva pentru ei, iar ei au însemnat ceva pentru mine.
Ce s-a spus, ce s-a gândit, ce s-a simțit…poate nu vom ști niciodată nici unii, nici alții. Dar ne vom aminti mereu că undeva, cândva, a fost cineva. Un cineva care deși a plecat sau a fost alungat a lăsat în urmă un ceva de care te vei lega mereu.
Mi-e dor de oamenii care au fost cândva. Sau poate…poate mi-e dor doar de ceea ce credeam eu că sunt.
© Iustina Țalea
Dar Daniela Draga, lacrimile provocatoare de suferinta si de jale, nu se pot plati nici cu bani, si nici cu iubire, ele sunt doar cu multa rabdare tolerate, iar provocatorii de lacrimi de suferinta si de jale ca sa cunoasca valoarea lor trebuie sa guste din seva lor, si acesta functioneza doar atunci cand le simte cum se hranesc din seva sufletului persional.
RăspundețiȘtergerePentru ca altfel este la fel ca si iubirea pe care n-o cunosti poti vorbi si scrie romane, daca nu ai simtit iubirea nu poti scrie si descrie sau vorbi despre ea din stiintele de laborator, asta a-r fi Draga Daniela la fel ca si cum un om fara vedere din nastere a-r icepe sa tina discursuri si teorii scrise si verbale in cuvinte si vorbe despre lumina soarelui, pe care el insusi o cunoaste din auzite si doar intr-o imaginatie nedeslusita.
Deci acesti provocatori de suferinta si de lacrimi de jale ca sa cunoasca esenta acelor tone si galoane imense de lacrimi ce le-au provocat, trebuie sa gaseasca intai arborele iubirii, iar atunci debia vor putea pricepe si intelege ceea ce inseamna sa suferi din dor si jale si din jale de dor si doar din dor de iubire, si doar din dor pentru o iubire.
Si toate astea petru cineva sau din dragostea si iubirea pentru un om drag pe care iubit odata asa de mult si nu trebuia sa-l pierzi, dar la-i pierdut pentru todeauna si nu poti itelege nici exact de ce si nu poti nici eccepta ca na-i sa-l mai poti veda niciodata.
Iar aceasta trebuie inteles altfel decat doar asa ca lipsa in forma prezentei biologice, pentru ca una e sa iubesti un om pentru ceea ce e, si alttfel este sa iubesti un om pentru tot ceea ce are, si una e sa iubesti o persoana, iar alta e sa iubesti un sflet de om, un suflet de om care ti-a fost si drag si iubit si in care ai gasit mereu linistea si pacea, relaxarea si destinderea.
Iar atunci cand tote astea l-e pierzi pentru todeauna si mai ales atunci cand puteau fi evitate, atunci te urmareste toata viata un cosmar cu acel „daca“
Si aceasta este grija, gandurile, remuscarile, dorul cu acelasi daca mereu si atuinci cand toate acesta exista atunci exista si iubire, si atunci intelegi si adevarata iubire pentru un om adevarat si iubirea pentru un suflet de om, om pe care la-i iubit atat de mult, si pe care na-i sa te poti opri sa-l jelesti atata vrema cat vei trai, pentru ca iubirea stie sa ierte dar iubirea nu uita niciodata, iar atunci cand ea e undeva tare departe, si atunci ea inca mai exista si ea inca mai teraieste, dar atunci ea traieste doar din amintiri.
Iar atunci intelegi si pierderea unui astfel de suflet, si atunci intelegi si suferinta si iubirea adevarata, si uite Draga Daniela toate acestea trebuie sa inteleaga si acest popor de pagani care nu are nimic comun cu romani.
Dar, Draga Daniela, acestea a explicatia mea din punctul meu de vedere pentru provocatorii lacrimilor de durere si de jale.
Dar, Draga Daniela, pentru lacrimile care jelesc pentru suferinta din jale si iubire pentru cineva, acolo e mult mai simplu.
Iar acolo absolut toate lacrimile de jale si suferinta, se platesc doar cu o aura imensa de fericire imbracata intr-o splendoare infinita de iubire.
Iar aceasta este la fel ca o floare colorata in toate spectrele de culori ce straluceste intr-o splendoare care e dependenta doar de iubire, doar de dragoste si iubire sa straluceasca vesnic si sa se coloreze in culori tot mai intense si mai vii, si intru-n parfum adorabil cu care sunt parfumate doar florile de elita, si toate aceasta doar datorita aceleiasi simple ecuatii de iubire, iubeste-ma sa te iubesc, sau lasa-te iubita sa ma simt iubit, deoarece formula spune ca iubirea din iubire creste, si tot ce isi dorscte e doar sa fie toata iubita cand creste.
RăspundețiȘtergereDar mai sunt si acele lacrimi de fericire, lacrimi ce le mai primim atunci in bagaj cand venim, dar ele sunt limitate nu trebuiesc risipite in bucurii materialiste ci ele trbuiesc economisite si cu grija pazite, pentru ca a-r fi la fel de rau sa fi atat de fericit, sau sa fi intr-o oaza de fericire, si sa nu poti varsa nici macar o singura lacrima.
Dar la lacrimile provocatoare este exact asa Draga Daniela, cum am tot scris in acele 40 de comentarii, va trebui si ei sa stie sa se bucure pentru unt pe piine, pentru o cana de orez in plus, sau pentru o mangaiere in minus, si stie sa multumeasca mereu pentru tot ceea ce Bunul Dumnezeu le-a adus si le-a pus pe masa le-a adus acasa si le-a pus in inma si in suflet.
Sa stie si ei cum se traieste din mana in gura si de astazi in speranta zilei de maine, si sa fi vazut asa ca un cersetor si-un caine.
Dar Draga Daniela nu toti caini sunt doar caini, sunt caini si caini, uite Draga Daniela, sunt caini aceia care si cand ii privesti ti se rupe sufletu, aceia care iti cere mila din privirii, aceia pe care le-ai lua imediat acasa sa le dai o bucata de pine, pentru ca iti cer direct din suflet fara sa vorbeasca nici macar un singur cuvant, si mai sunt si acei caini care te poate iubii atat de tare si atat mult, si sunt exact acei caini devotati care se ataseaza atat de tare de sufletele oamenilor si atat de mult, incat refuza si aceasta mancare, si daca cumva stapinu se stinge si moare, atunci si acel caine din atata iubire si din suferinta si jale e capabil sa pazasca mormantul unde si el din prea mula iubie si jale, zace, se stinge si moare.
Dar Draga Daniela, mai sunt si caini aceia fiorosi la care ti-e frica si sa intorci capu si nu sa-i mai si privesti, mai sunt si acei caini pe care atunci cand ii vezi treci strada si ii ocolesti si te rogi doar sa nu te observe, mai sunt si acei caini care te ataca doar daca ii privesti si o singura data clipesti, si mai sunt acei caini care te inspaimanta doar numele lor, si mai sunt si javre de caini, si mai sunt si potai de caini, si caini asa mai ordinari si jegosi asa jalnice jigodii asa la fel ca jafurile astea de aici de jandarmi jegosi jalnicicile laturi de nemti burgezi, si mai ales laturile din stat care iti provoaca si la privit si aratat doar voma si sensatie animala de vomitat.
Deci Draga Daniela, ai observat si tu ca sunt tot felu de caini, si blanzi si buni, si bolinzi si salbateci si nebuni lunatici, iar pe ei acesti nemti daca a-r trebui sa-i asociez la vre-o turma, atunci cred ca nu mai trebuie sa-ti mai spun ce rasa grasa ar fi nemti asta si ce fioroase sunt aceste javre ordinare de caini nebuni fara pic si fara strop de nimic, si fara un dram de mila, si sunt asa doar niste jigodii din sila, ca-u facut din bani o pila, si ne tot pileste din sila, si ne latra cate o pilula pilita din pila, ce trebuie s-o inghitim tot numa in sila.