În 2016 se poartă machiajul impecabil și tocurile înalte. Mașinile scumpe și bărbații ieftini. Femeile ce confundă fericirea cu plăcerea și bărbații ce mișună pe lângă aceste femei, nevrotic. Există femei. De toate felurile. La unele nu îți dai seama ce e mai gros. Orgoliul sau fondul de ten. Așa cum există bărbați. Unii, doar cu numele. În 2016 iubirea este înlocuită. Este dată la schimb atât de ușor. Totul e acum un troc mizerabil și iluzoriu. Sunt cei care îți spun: „O viață am și pe asta o trăiesc!”. Depinde și cum o trăiești. Nu e suficient doar să exiști. La final de zi, contează ce ai lăsat în urmă. Ce ai făcut și pentru ceilalți, nu numai pentru tine.
În 2016 se poartă hainele apretate și sufletul șifonat. Cine mai are timp să se uite în interior atâta timp cât exteriorul epatează. Cine mai are nervi să-l înțeleagă pe celălalt și să-l descopere. Cine mai are timp să iubească și să fie iubit. Ma intreb: Dacă ai putea să faci un selfie sufletului, oare câte suflete vom vedea înșirate? Într-un album numit, dorință. Oare câți ar avea curajul să își pozeze inima? Fără s-o editeze mai târziu. Fără s-o retușeze.
În 2016 se poartă bronzul natural și cel artificial. Atunci când inima e înnegrită și aproape arsă. E mai ușor să câștigi la loto decât să găsești o iubire adevărată și să înveți să o păstrezi. Așa cum există mult mai multe șanse să crapi în drum spre loto decât să câștigi premiul cel mare.
În 2016 se poartă vinuri scumpe și conversații ieftine. Cel mai mișto vin e „vin la tine și nu mai plec”. De plecat, majoritatea o fac.
Se poartă vacanțele exotice, uitând ca cea mai mișto vacanță e cea în mintea și inima celuilalt. Se poartă visele mici. Căci unii au uitat cum e. Mulți încă visează la cai verzi pe pereți, atunci cand pereții ființei trebuie zugrăviți din nou.
În 2016, sufletul s-a demodat. Acum, nu e decât o pată de culoare ce mocnește slab în interior.
E păcat. Pentru unii, focul…poate nu se va aprinde niciodată. Iar atunci cand se întâmplă, au grija alții să îl stingă.
de Alexandru Chermeleu
sursa: https://alexchermeleupersonal.wordpress.com/
În 2016 se poartă hainele apretate și sufletul șifonat. Cine mai are timp să se uite în interior atâta timp cât exteriorul epatează. Cine mai are nervi să-l înțeleagă pe celălalt și să-l descopere. Cine mai are timp să iubească și să fie iubit. Ma intreb: Dacă ai putea să faci un selfie sufletului, oare câte suflete vom vedea înșirate? Într-un album numit, dorință. Oare câți ar avea curajul să își pozeze inima? Fără s-o editeze mai târziu. Fără s-o retușeze.
În 2016 se poartă bronzul natural și cel artificial. Atunci când inima e înnegrită și aproape arsă. E mai ușor să câștigi la loto decât să găsești o iubire adevărată și să înveți să o păstrezi. Așa cum există mult mai multe șanse să crapi în drum spre loto decât să câștigi premiul cel mare.
În 2016 se poartă vinuri scumpe și conversații ieftine. Cel mai mișto vin e „vin la tine și nu mai plec”. De plecat, majoritatea o fac.
Se poartă vacanțele exotice, uitând ca cea mai mișto vacanță e cea în mintea și inima celuilalt. Se poartă visele mici. Căci unii au uitat cum e. Mulți încă visează la cai verzi pe pereți, atunci cand pereții ființei trebuie zugrăviți din nou.
În 2016, sufletul s-a demodat. Acum, nu e decât o pată de culoare ce mocnește slab în interior.
E păcat. Pentru unii, focul…poate nu se va aprinde niciodată. Iar atunci cand se întâmplă, au grija alții să îl stingă.
de Alexandru Chermeleu
sursa: https://alexchermeleupersonal.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*