A iubi o persoană înseamnă să o lași să trăiască! A iubi un om înseamnă să-i înțelegi și să-i respecți tabieturile, să-i accepți în primul rând defectele și să îl sprijini să-și îndeplinească dorințele.
A iubi înseamnă să îl lași pe celălalt să trăiască! Este un lucru foarte important!
Iubirea nu este o temniță, ci un nivel superior de înțelegere a naturii umane.
Nu știu cum se face însă că oamenii au senzația că dacă își lasă partenerii să trăiască… nu îi iubesc sau sunt percepuți ca atare?
Mi se pare absurd!
Nu înțeleg de unde nebunia asta cu controlul?
Știți vorba aia-eu am auzit-o de mai multe ori-‘vreau să faci ca mine pentru că te iubesc și pentru că știu ce e bine pentru tine’
Vi se pare cunoscut?
În traducere… Halal iubire!
Decât o așa iubire, mai bine trăiești singur!
Cum poți să spui că iubești când tu îl asuprești pe celălalt?
Cum poți să spui că iubești când tu nu înțelegi nevoile și dorințele celuilalt?
Cum poți să spui că iubești când tu nu respecți ceea ce este celălalt?
Nu ai cum!
Aia nu e iubire, ci nesimțire și abuz!
Iubirea înseamnă să-l lași pe celălalt să trăiască, să respire, să viseze, să își facă planuri, să se bucure de ceea ce își dorește.
Asta înseamnă iubire-apreciere, sprijin, dorință de dezvoltare… viață!
O relație în care unul dintre parteneri este asuprit este o relație șubredă, slabă!
O relație puternică este cea în care ambii parteneri trăiesc și se bucură împreună de asta.
Bine spune Dave Willis-‘o relație puternică este formată din doi oameni care aleg să se iubească reciproc chiar și în zilele în care încearcă din răsputeri să se placă’.
Iubirea este o decizie de comun acord, nu o impunere unilaterală.
Ăsta este și motivul pentru care oamenii fericiți sunt cei care își permit reciproc să trăiască în interiorul propriei relații.
de Andrei Vulpescu
sursa: http://www.vulpescu.eu/
A iubi înseamnă să îl lași pe celălalt să trăiască! Este un lucru foarte important!
Iubirea nu este o temniță, ci un nivel superior de înțelegere a naturii umane.
Nu știu cum se face însă că oamenii au senzația că dacă își lasă partenerii să trăiască… nu îi iubesc sau sunt percepuți ca atare?
Mi se pare absurd!
Nu înțeleg de unde nebunia asta cu controlul?
Știți vorba aia-eu am auzit-o de mai multe ori-‘vreau să faci ca mine pentru că te iubesc și pentru că știu ce e bine pentru tine’
Vi se pare cunoscut?
În traducere… Halal iubire!
Decât o așa iubire, mai bine trăiești singur!
Cum poți să spui că iubești când tu îl asuprești pe celălalt?
Cum poți să spui că iubești când tu nu înțelegi nevoile și dorințele celuilalt?
Cum poți să spui că iubești când tu nu respecți ceea ce este celălalt?
Nu ai cum!
Aia nu e iubire, ci nesimțire și abuz!
Iubirea înseamnă să-l lași pe celălalt să trăiască, să respire, să viseze, să își facă planuri, să se bucure de ceea ce își dorește.
Asta înseamnă iubire-apreciere, sprijin, dorință de dezvoltare… viață!
O relație în care unul dintre parteneri este asuprit este o relație șubredă, slabă!
O relație puternică este cea în care ambii parteneri trăiesc și se bucură împreună de asta.
Bine spune Dave Willis-‘o relație puternică este formată din doi oameni care aleg să se iubească reciproc chiar și în zilele în care încearcă din răsputeri să se placă’.
Iubirea este o decizie de comun acord, nu o impunere unilaterală.
Ăsta este și motivul pentru care oamenii fericiți sunt cei care își permit reciproc să trăiască în interiorul propriei relații.
de Andrei Vulpescu
sursa: http://www.vulpescu.eu/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*