Cu măștile jos!

 

Din dorința de a fi pe placul celor din jur apelăm tot mai mult la intervenții în ceea ce privește identitatea și crezurile noastre. Din păcate prin aceste intervenții, ajungem să amputăm și acele lucruri care ne fac diferiți de ceilalți.

Și astfel ajungem să trăim pentru alții, prin alții, devenind în scurt timp niște oameni goi, frustrați, neîmpliniți, deprimați.

Oare scopul nostru este acela de a trăi după placul altora? Sau să ne trăim viața așa cum ne dorim fără a ne lăsa copleșiți de posibilitatea de a fi excluși dintr-o comunitate sau alta?

Indiferent de ce mască vei purta, gura omului nu o vei închide. Ca atare, mai bine dă-ți masca jos decât să te pierzi pe tine. Cred că cel mai important este să trăim așa cum ne dorim, liberi, fără constrângeri. Pentru că ceea ce suntem este mai valoros decât ceea ce alegem să ne reprezinte.

Și așa cum suntem, să pășim cu încredere și pe ață subțire. Să nu ne fie teamă de căderi. Să ne acceptăm așa cum suntem, cu calități și slăbiciuni. Cu toții le avem. Dar fiecare dintre noi are ceva care îl face să fie un om de poveste. Și pe care trebuie să îl dea de veste. Nu să îl ascundă. Nu să se ascundă.

 

de Anca Horj