Nimeni şi nimic nu te poate face să suferi până nu-ţi dai tu acordul pentru acest lucru.
Unii văd lucruri minunate în lucrurile simple. Alţii găsesc motive de a se plânge chiar şi în faţa celui mai luminos răsărit de soare.
Toţi încercăm să ne comportăm la fel, fără să înţelegem că tot ceea ce ne face fericiţi pe unii dintre noi, îi poate lăsa plini de indiferenţă pe cei din jur.
Oamenii care pun preţ mai mare pe obiectele cumpărate decât pe experienţele de viaţă acumulate, vor trăi mereu cu un sentiment de gol pe care vor încerca să-l umple tot mai avid cu…lucruri tot mai scumpe.
Îţi mai aduci aminte cât de frumoasă îţi pare lumea atunci când eşti copil? Priveşti lucrurile pentru prima oară, cu fascinaţie. O fascinaţie care te transformă.
Copiii sunt asemenea îndrăgostiţilor. Ei sunt mereu îndrăgostiţi de misterul vieţii.
Cu timpul creştem şi lăsăm în urmă fascinaţia. Devenim orgolioşi şi individualişti.
Devenim plini de concurenţă faţă de toţi cei din jurul nostru. Iar asta ne întăreşte şi mai mult orgoliul!
Învăţăm să ne divizăm…
Ne separăm de tot ceea ce ne înconjoară şi începem să judecăm…
La o anumită perioadă ne dăm seama că ne-am risipit frumuseţea.
Şi încercăm să o refacem cu produse tot mai scumpe care au menirea de a ne reda din nou strălucirea pierdută!
Însă cei mai frumoşi oameni nu sunt cei care stau zilnic în saloanele de cosmetică.
Cei mai frumoşi oameni sunt cei care văd frumuseţea în toţi ceilalţi din jur!
de Adrian Cutinov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*