Nu este uşor să vorbeşti despre viaţă dacă sufletul tău nu a cunoscut încă îndoiala şi agonia, decepţia şi speranţa…
Nu este uşor să vorbeşti despre iubire dacă fiinţa ta nu a cunoscut senzaţia că te poţi dizolva, că poţi renunţa la tine doar pentru ca cealaltă persoană să fie fericită.
Nu, nu este un sacrificiu. Este o dăruire! Una foarte nobilă, pe care puţini oameni o cunosc.
Spun asta, pentru că le privesc ochii…şi ochii lor nu mint.
Noi, oamenii, am învăţat să facem asta cu uşurinţă, dar lumina din ochi nu poate fi coruptă. Ea nu-şi modifică intensitatea în urma unor promisiuni.
Lumina din ochii noştri nu poate face politică. Ea nu a fost atinsă de această maladie.
Nu este uşor să scrii şi să-ţi deschizi inima în faţa miilor de suflete care cerşesc o clipă de adevăr…
O clipă şi un cuvânt în care s-ar putea regăsi cu uşurinţă şi ele, căci de multe ori cele mai intime gânduri ale noastre nu le putem destăinui nici măcar persoanei care împarte cu noi aceeaşi bucată de plapumă în nopţile teribil de friguroase.
Uneori, în viaţă, te uluiesc lucrurile cele mai simple: un mic dejun gustos sau o simplă adiere de vânt pe pielea ta care flămânzeşte după atingere…!
Alteori, nu te simţi mişcat absolut deloc nici dacă ar fi să priveşti cel mai strălucitor diamant.
Căci aşa este misterul vieţii: de multe ori devii indiferent când ai ceea ce nu-ţi face trebuinţă, iar câteodată te schimonoseşti de durere când simţi că nu-ţi aparţine ceea ce iubeşti cu adevărat…
Nu suntem cu toţii nişte bieţi actori care joacă tot mai prost un rol pentru care ne pregătim încă de la naştere?
Dacă ai aflat răspunsul, spune-mi-l şi mie…!
Iar dacă vrei să ştii cât de mult ţi se potriveşte rolul pe care-l joci acum, du-te în faţa unei oglinzi şi priveşte-ţi lumina din ochi…
Ea nu te minte niciodată!
de Adrian Cutinov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*