Se afișează postările cu eticheta Ajutor umanitar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ajutor umanitar. Afișați toate postările

marți, 17 noiembrie 2015

Vă aștept alături de mine, alături de noi.

Aproximativ 100 de copii și cei ce-i îngrijesc au nevoie de ajutorul nostru. Încercăm să constituim, în principal, o bancă de alimente pentru ei. Dar nu numai. Nu e greu, dacă ne unim. Vă mulțumesc. Daniela.


Știți că se apropie Crăciunul, da? Și cu siguranță vă amintiți de campaniile noastre din fiecare an, când Școala de make-up Anca Rădulescu și Asociația Ioana și... Copiii Îngeri (organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit, care își propune să dăruiască zâmbete celor mai puțin norocoși, în special copiilor) și prietenii noștri cu inimi calde și pline de compasiune se gândesc, mai înainte de toți dragii lor, la copiii care se află – sau nu! - doar pe listele de cadouri ale autorităților (!) și ale oamenilor cu suflete mari. 

De ce nu am face, în general - și cu atât mai mult de sărbători -, o preocupare de căpătâi din a aduce bucurie și un strop de mai bine copiilor lipsiți de norocul copiilor noștri?
Pentru noi, cei mai sus numiți, implicarea an de an în acțiuni umanitare e o imensă onoare, iar încrederea voastră și a tuturor celor ce ni s-au alăturat, an după an tot mai mulți și mai generoși, înseamnă enorm. 

Bucuria și zâmbetele de pe chipurile copiilor pe care-i întâlnim de fiecare dată ne fac, de ani de zile, sărbătorile mai senine, mai tihnite, mai frumoase. Și ne ajută să avem inimile mai pline de bucurie, adică exact așa cum se cuvine în preajma sărbătorilor creștine.
De Crăciun, cea mai frumoasă sărbătoare creștină, avem însă și o datorie: cea pentru cele mai nevinovate victime ale unei societăți nepăsătoare: copiii. Ca să putem celebra cu adevărat nașterea fiului lui Dumnezeu, e o datorie morală să-l ajutăm pe Moș Crăciun să-și umple sacul și pentru copiii abandonați. 

Nu vă cerem sacrificii materiale imense, ci un dar pe care l-ați face oricum unui copil din familia dumneavoastră, deși chiar nu-i lipsește nimic. Dar pentru copiii părăsiți de părinți ori lăsați în grija statului de familiile lor mult prea sărace, grija și gestul vostru de omenie ar avea valoarea bucuriei. Ar avea greutatea lui în aur. Ar avea forța de a aduce fericire în ochii lor triști.

 Ca în fiecare an, vă invităm alături de noi și de această dată, așa cum ați fost mereu, și împreună să încercăm să ajutăm copiii din câteva centre și spitale din Moldova, acolo unde mergem noi în fiecare an, acolo unde nevoile sunt mereu mari și de tot felul, din păcate. 

 Pe lista noastră pentru ajutorarea copiilor și a celor ce-I îngrijesc cu responsabilitate, în acest an, se află:

1. Ca de fiecare dată, copiii abandonați în secția de pediatrie de la Spitalul Județean din Piatra Neamț (nu avem niciodată, în niciun an, un numar exact de copii dar, din păcate, el crește de la o zi la alta. Făcând o medie, sunt cam 30 de nou-născuți) ce au nevoie urgentă de:
- scutece de tip Pampers, numerele 2,3,4,5
- șervețele umede- hăinuțe (nou-născuți 0-6 luni)
- produse pentru îngrijire
- lapte praf pe categorii de vârstă, de la 0 luni până la 2 ani
- cearceafuri absorbante
- role hârtie bucătărie

2. Casa Ozana – Târgu Neamț - 17 copii cu vârste cuprinse între 4 și 19 ani; au nevoie de orice fel de alimente, le lipsesc cam toate, așa că vă sugerăm următoarele:
- alimente de primă necesitate
- fructe
- dulciuri
- medicamente
- detergenți
- produse pentru igienă (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)

3. Casa Ray – Dobreni, județul Neamț - adăpostește aproximativ 25 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani.
- alimente de primă necesitate
- fructe
- dulciuri
- medicamente
- detergenți
- produse de igienă (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)

4. Fundatia Casa Lidia - Comuna Domnești, județul Ilfov - 18 copii cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani.
- alimente de primă necesitate
- fructe
- dulciuri
- medicamente
- detergenți
- produse de igienă (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)

Dragii și bunii noștri, noi am întocmit listele așa cum ne-au fost trimise de către persoanele de contact ale centrelor și în funcție de experiența noastră din anii trecuți, însă ele pot suferi modificari legate de posibilitatea fiecăruia de a dărui. Rugămintea noastră este să nu ne mai trimiteți hăinuțe și jucării, copiii au mare nevoie de alimente și medicamente. Jucării și îmbrăcăminte, slavă Dumnului, acum au.
În acest an, haideți să facem o bancă de alimente pentru cei ce au nevoie, ce ziceți de asta?
Peste tot este nevoie de următoarele:

ALIMENTE NEPERISABILE – zahar, ulei, faina, malai, gris, pesmet, orez, paste, conserve diverse etc.;
MEDICAMENTE: - pentru copii și adolescenți - doar antitusive (împotriva tusei) și antitermice (pentru scăderea febrei), vitamine, calciu, magneziu etc. În general, medicamente pentru care nu este nevoie de prescripția medicului și care pot fi administrate fără probleme deosebite.
DULCIURI - vă rog, să evităm ciocolata neagră și produsele cu un conținut mare de cacao! O lista orientativă ar conține: cozonac, biscuiți, ouă Kinder, bomboane Sugus, ciocolată albă și cu lapte, napolitane, eugenii, cereale, croissante, acadele, dropsuri cu fructe, prăjitura casei, prajitura Măgura etc. FRUCTE- banane, portocale, mere etc. – acestea trebuie aduse într-o zi cât mai apropiată de ziua evenimentului, fiind perisabile.
LEGUME PROASPETE - acestea trebuie aduse într-o zi cât mai apropiată de ziua evenimentului, fiind perisabile.
SUCURI NATURALE – nimic acidulat, vă rugăm!
DETERGENTI – pentru rufe, pentru vase, produse de curățenie, produse pentru igienă personală etc.
ALTE SUGESTII DE PRODUSE- lapte uht, iaurt cu fructe pentru copii (atenție la termenul de garanție, sunt perisabile!), turtă dulce, compoturi, legume conservate etc.

Ajutorul vostru poate veni în mai multe moduri. Puteți să cumpărați din produse, puteți să distribuiți evenimentul și informația pe facebook, bloguri etc. Sau dacă știți oameni buni si generosi sau chiar firme care doresc să participe la o astfel de acțiune, puteți să le povestiți despre evenimentul nostru - noi, Moș Crăciun și niște copii nevinovati v-am fi recunoscători!
 
IMPORTANT: Dacă doriți să contribuiți la această acțiune sau pentru alte detalii, vă rog să ne scrieți pe Facebook la următoarele pagini: Școala de make-up Anca Rădulescu, Anca Rădulescu, Anca Rădulescu persoană publică, Asociația Ioana și copiii îngeri, Carmen Voinea-Răducanu, Rădi Popescu și Machiaj profesional Irina Șerban. Sau pe mail la irina@scoalademake-up.ro.

Dacă doriți să participati cu produse, le puteți aduce chiar de mâine la sediul nostru din strada Lt. Aviator Vasile Fuică nr. 19, de luni până joi, între orele 16.00 și 21.00.
Puteti deasemenea să faceți donații în contul Asociației Ioana și Copiii Îngeri: RO53BRDE445SV91369214450,SWIFT:BRDEROBU.
Ultima zi pentru a aduce darurile la noi este este joi, 10 decembrie 2015 – astfel vom avea timp să facem restul de cumpărături și să pregătim pachetele până sâmbătă, 12 decembrie, când preconizam plecarea pentru distribuirea ajutoarelor în Moldova.
Înainte de plecare vom merge mai întâi la Fundația Casa Lidia, la Domnești, județul Ilfov.

Pentru orice sugestii, întrebări sau idei, întreaga echipă vă stă la dispoziție. Vă rog mult să distribuiți evenimentul nostru ca întotdeauna, avem doar puțin peste o lună la dispozitie, iar ajutorul vostru este dorit, așteptat și va fi binecuvântat!

Vă mulțumim cu infinită dragoste tuturor.
Echipa “Școala de make-up Anca Rădulescu
”Asociația Ioana și Copiii Îngeri
și mereu a dumneavoastră, Anca Rădulescu

sursa:
https://www.facebook.com/asociatiaioanasicopiiiingeri/
 

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Ce le lipsește oamenilor de astăzi?!

Dumnezeu este Iubire

Deși la etapa actuală lumea este suficient de îndestulată, nu e greu să observăm că ceva totuşi îi lipsește. Acest ceva însă este esențial. E vorba de Dragoste.

Oamenii nu mai iubesc! Nu știu cu ce se „mănâncă” această noțiune. Cel mult se iubesc pe sine.

Nici nu prea au de unde să învețe dragostea. Acasă arareori le vorbește și le demonstrează cineva dragostea, la școală și în stradă și mai puțin se simte iubirea. Nici la televizor nu mai este prezentată…

Sunt sigur că mulţi m-ar contrazice: oare nu-și iubesc părinții copiii, oare nu se cultivă în societatea de astăzi dragostea și respectul, oare nu suntem cei care urmărim zeci de telenovele care se axează tocmai pe dragoste…

Faptul că oamenii au ajuns să-și iubească propriile pofte și porniri, că îi iubesc și chiar îi idolatrizează pe cei care sunt cu ei în același duh, pe odraslele lor, nu înseamnă că lumea a înțeles ce este cu adevărat iubire.

Aceasta se testează altfel, la durere, la nevoie…

În ultimele săptămâni mii de oameni migrează din orient spre țările europene. Fug de război, încearcă să-și salveze viața. Iar dragostea și ospitalitatea celor care se pretind desăvârșiți la acest capitol este destul de dozată…

Aceeași realitate o trăim atunci când ne bate cineva la ușa inimii și ne cere ajutor. Nu avem timp, suntem prinși cu alte griji, îi avem pe ai noștri, de care ne îngrijim…

Și chiar dacă uneori suntem deschiși spre a ajuta pe cineva, omitem dragostea… Oare Hristos nu ne spune că mai mult milă voiește, decât jertfă.

Zilele acestea a venit la mine o doamnă de vreo 30 de ani care în discuţie mi-a mărturisit că a înțeles principala ei problemă: că nu s-a iubit decât pe ea însăși și cât de frumos e să poți iubi pe toți și pe toate, de la Dumnezeu până la aproapele.

A iubi înseamnă a răbda, a accepta, a înțelege, a îndruma…şi încă atâtea altele înseamnă.

Să începem a aduna mai multă iubire.

Frumos ne spune scriitorul nostru Nicolae Dabija, că dacă scoatem cuvântul „dragoste” din Biblie, nu mai rămâne nimic din ea, nu folosește la nimic.

Or, Hristos, ca Om și Dumnezeu adevărat, mereu își revarsă dragostea Sa plină de jertfă. Să râvnim tocmai această Dragoste, căci Dumnezeu este Iubire!

Preot Octavian Moșin

vineri, 11 iulie 2014

Rolul salvatorului. Sau cum să stai mai bine pe fundu` tău


Astăzi scriu despre rolul salvatorului și despre dorința oamenilor de a ajuta, de a fi generoși, chiar și atunci când ceilalți vor să fie lăsați în pace.

Vampiri energetici

Cu siguranță ai auzit despre vampiri energetici, care nu au nicio legătură cu Twilight, ci cu oamenii din jurul tău, care inconștient majoritatea, te lasă fără energie după o întâlnire, discuție, ceartă, îmbrățișare cu ei. Categoria de vampiri energetici care se plâng toată ziua de câte ceva o cunoști și tu și sunt ușor de identificat. Astăzi însă vreau să ne mutăm direcția spre un alt rol. Salvatorul. Și el fură energie cu carul.

Ai câteodată impresia că știi ce trebuie să facă o persoană? Dai adesea sfaturi, chiar și atunci când nu-ți sunt cerute? Vrei să schimbi viața oamenilor? Te enervezi când cineva este trist, îi merge rău și nu te ascultă pe tine și sugestiile tale de îmbunătățire? Atunci îi storci și tu de energie pe ceilalți, la fel ca și rolul victimei. Atâta că tu vrei să salvezi.

Pot să vorbesc cu lejeritate despre acest rol pentru că eu însămi l-am jucat la perfecție ani întregi. Nici măcar nu înțelegeam de ce unii prieteni mă evitau. Doar le voiam binele…(binele cui?)

La începutul carierei mele aveam impresia că dețin niște adevăruri ce trebuie să le afle toată lumea și implicit, să salvez pe toată lumea. La propriu. Aveam inconștient senzația că dacă salvez 90% din popor, o salvez pe maică-mea (dintr-o frustrare, că pe ea nu am reușit să o ajut), așa că făceam gargară cu pozitivisme și le scuipam pe alții, îi trimiteam forțat pe unii la psihologul la care eu mergeam, le dădeam în cap cu cărțile pe care eu le citeam. Dacă nu le citeau, nu-i problemă. Le povesteam eu ce îi poate salva din viața lor mizerabilă.

Când mi-a spus un om drag sufletului meu “Nu poți salva pe toată lumea”, m-am enervat. Îmi venea să-i dau în cap cu ceva, să se trezească. Cum să nu pot? TREBUIE să pot.

Atrăgeam în viața mea toți amărâții și loviții de soartă (și mă refer la viața personală acum), îndeosebi cei care-și jucau cu aceeași perfecțiune, rolul de victimă. Eu eram mama lor, a răniților. Abia așteptam să le pansez rănile, să le arăt eu cum se face și cum e bine. Bieții oameni nu știau cum să mai opună rezistență, iar eu nu mai știam cum să-mi cresc rezistența. La cicăleală. Hahaha! Acum îmi vine să râd, doar când îmi amintesc.

Nu e treaba mea!

După un timp, în care mi-am rezolvat și problemele cu maică-mea și dorința de a salva un trecut sărat de lacrimile ei, mi-am dat seama că nu pot salva 90% din popor, pentru că 90% nici măcar nu vor să fie salvați. De ce să-i chinui? De ce să le fur din energia lor? De unde știu eu rețeta perfectă pentru viața altuia, dacă nu-l întreb măcar “Mă omuleț, te pot ajuta cu ceva? “

Mi-am dat seama apoi, că nu e treaba mea. Pur și simplu am refuzat să mai joc rolul ăsta. A fost greu să mă desprind de el, mi-era drag. Și totuși, mi-e atât de bine când îmi văd de treaba mea și îi accept pe ceilalți exact așa cum sunt.

Dacă vrei să te ajut, da. O voi face. Orientându-ți atenția ta spre tine. Însă niciodată nu voi veni spre tine ca o atotștiitoare. Pentru că știu multe și nu știu nimic, iar cu siguranță nu înțeleg nimic din viața ta personală, decât dacă îmi permiți tu să mă descalț și să intru cu grijă în lumea ta.

Oamenii vor să fie ascultați

Adesea, intri cu bocancii în viețile oamenilor, doar pentru că experiențele tale de viață ți-au arătat alte hărți. Nu cere nimeni ajutorul, însă te frămânți cu sfaturi, sugestii și batiste, să salvezi omul de lângă tine. În traducere liberă, nu-l salvezi, ci îl faci un handicapat (căci dacă acceptă manipularea ta inconștientă, va reveni la tine mereu și nu va mai fi orientat spre interior), căci sfaturile tale se prea poate să nu i se potrivească, iar în anumite cazuri, el nu vrea să fie ajutat, ci ASCULTAT.

Intenția e bună. Realizarea e proastă

Intenția ta de a ajuta pe cineva este foarte bună. Felicitări! Realizarea poate fi proastă când el nu vrea să fie ajutat, ci ascultat, iar tu îți scoți pușca cu soluții și pastilele motivaționale. Îl poți enerva cel mult. Îl storci de energie, căci îl întorci din drumul lui, arătându-i cu mândrie cărarea pe care ai mers tu.

Majoritatea oamenilor, cum aud pe cineva că se plâng de ceva, ei au o soluție. Te-ai gândit o secundă măcar că persoana cu ochii în lacrimi are nevoie de o ascultare activă și atât? Desigur, nu trebuie să o dai în patetisme și să stai lângă ea până rămâi tu fără energie. Însă dacă nu ți se cere ajutorul, de unde pornirea asta de generozitate?

De ce vrei să ajuți?

Întrebarea care ți-o poți pune de fiecare dată când ai pornirea să întinzi o mână, este “De ce vreau să fac asta?” Nu cumva încerc să mă salvez pe mine? Vreau eu să mă simt mai bine și mai bun sau chiar are nevoie de ajutor cel de lângă mine?

Întreabă

O simplă întrebare poate face minuni. “Te pot ajuta cu ceva?” Sunt aici pentru tine. Te pot ajuta? Abia dacă celălalt spune da, întinzi mâna. Nu-l forțezi, nu-l smucești.

În primul rând că omul simte că-ți pasă. Apoi, poate alege. Are dreptul să spună “Nu ai cu ce să mă ajuți”, “Nu mulțumesc, voiam doar să mă asculți, să mă descarc” sau “Da, te rog ajută-mă, dă-mi un sfat.”

Realizează că joci un rol

Ca să te simți tu mai bine, să te simți util, important, etc, ai nevoie de victime pe care să le scoți din mocirlă. Conștientizează că e un rol și atât. Observă-te când încerci să faci asta și observă oamenii din jurul tău. Le dai într-adevăr speranță și îi ghidezi spre ei înșiși? Sau calci în viața lor și îi ghidezi pe drumul tău? Le dai energie sau le-o iei?

Lasă deoparte revolta

Când oamenii sunt nefericiți sau fac greșeli (din punctul tău de vedere), când ți se pare că lucrurile nu merg bine în țara asta, când știi exact ce ai face tu în locul altora, oprește-te! Observă-te și atât. Lasă revolta exterioară și analizează ce anume din interiorul tău a răscolit? Cum te-ar salva pe tine, dacă ai salva ceva din exterior?

Nu e vorba despre ei, nici despre condițiile meteo. E vorba despre tine.

Ce faci când atragi victime?

Dacă le atragi foarte des, înseamnă că și tu ai un rol pe care-l joci cu măiestrie. Ce rol să fie oare?

Când te-ai săturat să salvezi populația planetei, poți alege să-i asculți, să-ți oferi ajutorul, cu conștientizarea că îți poate fi refuzat și să îi privești cu iubire și compasiune. Atât. Restul nu e treaba ta.

Ca să nu te simți epuizat lângă oamenii care se plâng, poți alege să faci doi pași în spate (fizic), să rămâi centrat în interiorul tău sau să pleci de lângă ei.

Stai pe fundul tău

Fiecare om are profesorul lui. Indiferent că este vorba despre o experiență, o emoție, un viciu, fiecare moment are ascuns în el un mic guru. Lasă oamenii să-și descopere singuri învățătorul și nu sări pe ei cu manualul tău.

Evită să încurci oamenii. Unii vor și trebuie să experimenteze suferința. Alții vor și trebuie să experimenteze drama. Sau din contră. Cine ești tu să le spui ce și cum să trăiască?

Doar pentru că am reușit într-un anumit domeniu, asta nu ne dă dreptul să-i forțăm pe ceilalți să aibă aceleași rezultate ca și noi. Lasă-i liberi!

Ce faci cu salvatorii

Dacă ai prin preajmă un om care-ți dă non-stop sfaturi și îți bagă pe gât soluții, spune-i sincer ce simți. Spune-i că apreciezi ajutorul lui și chiar e important pentru tine (ca persoană), doar că acum ai nevoie de spațiu și timp să te gândești tu și să alegi TU cea mai bună variantă pentru tine.

Cum ești tu, ce vrei tu, cine ești tu

Asta contează. Cine ești tu? Ce îți dorești tu de la tine și de la viață? Ce anume te deranjează la ceilalți și în ce măsură se regăsesc acele caracteristici în tine? Ce părticică din tine vrei să o salvezi? Privește-o în ochi și învălui-o în iubire.

Cum îți păstrezi energia

Cred că există oameni care ne sug din energie și fiecare om la un moment dat este un mic vampir, fără să vrea. Însă dacă tu știi cine ești și rămâi centrat în interiorul tău și e pace la tine, energiile celorlalți n-au cum să te pătrundă. Atunci când ești afectat de energiile celorlalți, ai și tu de învățat o lecție.

Când în interior e liniște, afară poate să fie furtună, că tu ești calm și zâmbești în mijlocul tunetelor. Așa că nu da vina pe vampirii și energie. Te storc, doar dacă ai și tu un rol complementar. Și atunci, ambele tabere au ceva de învățat. Pe cont propriu, în interior.

Te îmbrățișez cu dragoste și entuziasm

sursa:
http://entuziasm.ro/

sâmbătă, 1 februarie 2014

SACROTERAPIE - Deblocare energetică


Deblocare energetică – pasul 1

Primesc multe mesaje nefericite. Atâta nefericire răzbate din ele, încât pe unele nici nu le pot citi pănă la capăt…Am hotărât să ajut. A ajuta nu înseamnă a oferi viitorul pe tavă pentru câțiva lei, așa cum mulți dintre voi vă doriți…Am să vă învăț să vă ajutați singuri…bine, nu chiar singuri, Cu ajutorul lui Dumnezeu.
Sacro-terapia presupune vindecarea prin credinţă, rugăciune şi post. Nu ai nevoie de altceva. Niciun preot şi niciun alt terapeut nu va putea crede în locul tău. Acest tip de terapie îți este foarte la îndemână. România a fost invadată în ultimii ani de tot soiul de metode şi tehnici de vindecare bazate pe rugăciuni „de import”, majoritatea venite din îndepărtatul orient. 
N-aş vrea să crezi că sunt împotriva lor. Nu. Mă întreb doar dacă, înainte să alergi cu disperare către ele, le-ai încercat pe ale noastre. E drept că, la noi, se practică mai mult terapia înghesuirii la moaşte dar, dacă ai credinţă, poţi găsi şi biserici unde pe Dumnezeu nu l-a furat şi nu l-a înghesuit încă nimeni.De obicei, atunci când suntem bolnavi sau nefericiţi primul nostru gând şi primul reproş se îndreaptă către Dumnezeu, care ne-a „lovit” pe noi şi pe ai noştri. Am tot vorbit despre faptul că nu Dumnezeu este Cel care „ne dă” relele pe care le avem de îndurat. Ni le dăm sau le moştenim singuri, conservând matricile distructive ale strămoşilor noştri. Dumnezeu nu ne ţine binele cu forţa, acolo, în ceruri.Îți propun un experiment desfășurat pe parcursul a 40 de zile. Nu te costă nimic în afară de timpul și credința ta. Dacă simți că nu mai ai energie, că îți lipsește bucuria de a trăi, că viața ta se învârte în gol, repetitiv și obsedant. Înseamnă că te afli în blocaj energetic. Când trupul îți este bolnav, iei tratament.. Când sufletul ți se îmbolnăvește, nu crezi că are nevoie să fie tratat? De fapt, întâi ți se îmbolnăvește sufletul, apoi trupul…Medicamente sufletești sunt multe…iubirea, muzica sau….rugăciunea. Dacă alegi să începi programul de deblocare energetică propus de mine,, ia cu tine credința în Dumnezeu și atât. Este posibil ca, după primele zile, să ți se pară că viața ta se blochează și mai tare. Nu te speria și nu renunța Este un semn că răspunzi la acest program. De obicei, în a doua sau a treia săptămână, lucrurile încep să se aranjeze. Pentru cei foarte blocați, efectele benefice apar în a 4 a sau a 5-a săptămână….dar cazurile sunt foarte rare. Înainte să începem, avem nevoie să înțelegem cu mintea și cu sufletul rugăciunile pe care le vom rosti. Rugăciunile spuse mecanic, fără suflet – nu au putere. Hristos ne-a învățat să ne rugăm așa: Tatăl nostru Care ești în ceruri,- cănd spui TATĂL NOSTRU îți învingi egoismul, accepți și înțelegi că Dumnezeu nu te-a făcut doar pe tine. Tu esti legat de cei care au fost sunt și vor veni…adică de strămoșii tăi, de familia ta, de rudele tale, prietenii tai, oamenii din viața ta, orașul tău, țara ta și de toți oamenii de pe pământ sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe Pământ. Dumnezeu este alfa si omega, începutul și sfârșitul /Dumnezeu este Calea, Adevărul și Viața/ Voia lui Dumnezeu este întotdeauna mai bună decât voia ta, aceptând adevărul acesta, - spui cu tot sufletul - precum în cer, așa și pe pământ Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Ne rugăm lui Dumnezeu pentru hrana necesară vieții….după cum vedeți, rugăciunea nu spune dă-ne nouă cefele noastre de porc sau mașinile noastre scumpe/e important să înțelegi simplitatea vieții, să nu te lăcomești la hrană sau la un trai bazat pe false placeri și ne iartă nouă greșalele noastre precum și noi iertăm greșiților nostril. Dacă ceri iertare Lui Dumnezeu, dar tu in sufletul tău esti neiertător cu orice om din viața ta, spui rugăciunea degeaba. Când rostești precum si noi iertăm – iartă din tot sufletul tău și din toată inima ta, indiferent ce ti-ar fi făcut cineva și nu ne lăsa să cădem în ispită ci ne izbăvește de cel rău. Multe rugăciuni spun nu ne duce pe noi…este important sa întelegi ca nu Dumnezeu te duce în ispită,,, nu ne lăsa să cădem în ispită presupune ca Dumnezeu să fie ghidul suprem al alegerilor tale …să nu lași binele pentru a alege răul…prin rău se înțelege neiubirea. Că a Ta este împărăția și puterea și slava, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Deblocare energetică- pasul 2


Sacroterapia presupune vindecarea ansamblului mental- sufletesc prin rugăciune.

Blocajele energetice sunt cauzele pentru care acesta se află în suferință. Implicit și viața se află în suferință. Viața, nu este o entitate individuală, separată de om. Este chiar omul însuși pentru că Dumnezeu i-a dăruit-o făcându-l ceea ce este. Cel mai importnt centru energetic este acela de conectare la energia divină.

Suntem legați prin naștere la acest centru, dar…de-a lungul vieții noastre, părinții, societatea sau chiar noi înșine compromitem prin gândurile noastre legătura cu Dumnezeu.

Ce se întâmplă atunci când o cameră este nelocuită? Peste ea se așterne praful, mizeria și ea devine nesănătoasă vieții.

Și-acum să vă explic…

O zi are 24 de ore…în cele 24 de ore, omul emite un ocean de gânduri…câte dintre aceste gânduri sunt îndreptate către Dumnezeu și câte câtre fricilie noastre, grijile noastre, stresurile noastre, bârfele noastre sau toate celelalte nimicuri care ne compun viața? Realitatea este că au fost zile întregi, săptămâni, luni sau poate chiar ani în care m-aam gândit doar in treacăt la Dumnezeu. Și atunci de ce ne mirăm că am devenit o cameră locuită de paraziții propriei noastre existențe?! A pune jobul (am luat un exemplu aleatoriu) mai presus de Dumnezeu înseamnă că pe parcursul zilei te gândești de nenumărate ori la job-compus din ambiții și interese și poate nicodată la Dumnezeu. Gândurile și grijile jobului te consumă energetic, pe când, conectarea la Dumnezeu te hrănește energetic. Acum să nu înțelegeți că a te gândi la job este ceva rău iar a te gândi la Dumnezeu este ceva contemplativ, ca și cum ți-ai aminti că există un bătrân cu barbă și tu trebuie să te gândești la el. NU. A te gândi la Dumnezeu, înseamnă ca tot ceea ce faci intr-o zi să faci cu dragoste. Altminteri….devii o cameră goală…de iubire și plină de frică, mânie, frustrare Rugăciunea de astăzi este aceasta-

Doamne, Tu ești sensul existenței mele și suprema fericire pământească.
Spune acest lucru cu toată ființa ta și cu toată iubirea pe care o poți simți. Când faci din Dumnezeu reperul existenței tale, viața ți se umple de iubire. Și când ai iubire ai totul. Și înțelegi altfel totul. Și nu-ți mai trebuie nimic, pentru că ai deja!

Deblocare energetică – pasul 3


Am parcurs deja prima și cea mai importantă etapă a procesului de vindecare spirituală a vieții noastre prin sacroterapie.– am învățat să rostim cu inima rugăciunea Tatăl nostru și să ne concentrăm asupra naturii gândurilor noastre. Rugăciunea de astăzi se numește mica spovedanie. Fiecare dintre noi ar trebui să facă această rugăciune periodic (măcar duminica), dacă ne este prea greu să ne concentrăm asupra ei în fiecare zi. Îți mulțumesc, Doamne, pentru toate darurile Tale și Te rog să mă ierți pentru tot ceea ce am gândit sau am făcut rău. Adeseori, darurile Lui Dumnezeu sunt atât de mărețe, încât de multe ori nu le vedem, pentru că nu le putem cuprinde, adică înțelege. Cei mai mulți dintre noi preferăm să măsurăm dărnicia Lui Dumnezeu în confortul material al vieții noastre. Chiar și așa……

Închide ochii și vizualizează tot ceea ce ai în viața ta, toate lucrurile tale , chiar și cele mai banale, cum ar fi telefonul mobil sau computerul care îți permite să mă urmărești în acest moment…. Dacă ți se pare că ai prea puțin și asta te nemulțumește profund, imaginează-ți pentru o clipă, cum ar fi viața ta fără puținul pe care crezi că îl ai…nu-i așa că ar fi mult mai grea?! Nemulțumirea este mama tuturor lipsurilor sufletești și materiale, în funcție de felul în care matricea nemulțumirii a fost moștenită și întreținută de fiecare dintre noi în parte. Este important să păstrați zilnic rugăciunea Tatăl nostru, dar spusă conștient, nu în grabă, ca și cum am bifa un task. În funcție de starea voastră, puteți apoi să alegeți oricare dintre rugăciunile pe care le vom parcurge împreună. Astăzi nu cerem nici un dar, astăzi doar MULȚUMIM

Deblocare energetică – Pasul 4


Uite-așa, pas cu pas, rugăciune cu rugăciune, viața noastră începe să capete o altă lumină. Astăzi vorbim despre frică. Frica și energia ei…Ce este frica? Psihologii au definițiile lor, preoții altele. Din punctul meu de vedere, frica este o formă de energie care, în funcție de intensitatea ei și planul de manifestare poate deveni distructivă, chiar nimicitoare pentru ansamblul mental sufletesc. Frica este o amprentă energetică atașată unor suferințe trecute, de care mentalul sau sufletul nostru nu se poate dezlipi. Dumnezeu nu are nimic în comun cu frica. Ființa de lumină pe care am întâlnit-o atunci când am fost în moarte clinică, nu mi-a dat nici măcar o clipă sentimentul de frică. De altfel, această experiență mi-a demontat complet gogorița cu *frica de Dumnezeu* pe care mi-au sădit-o în suflet, de mică., bunicii, părinții, preoții, societatea. Frica este omenească în forma ei incipientă, așa cum a lăsat-o Dumnezeu, ea servește înstinctului nostru de autoconservare (ex ți-e frică să te arunci în apă adâncă, dacă nu știi să înnoți). Cum ajunge ea să devină patologică, irațională și să atârne ca un bolovan de ființa noastră este o ecuație care nu-l mai implică pe Creator, ci consecința alegerilor făcute de om. Cum poți merge înainte când, un ghem uriaș de frici te consumă energetic și te trage înapoi?! Singurul care nu a cunoscut frica păcătoasă a fost Domnul nostru, Iisus Hristos. A înfruntat fără să o cunoască, cele mai grele patimi imaginate de om. De aceea, atunci când mi-e frică, eu mă rog așa *Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine păcătoasa*…dacă o spui din adâncul inimii, este imposibil să nu-ți recapeți echilibrul.

Deblocare energetică - pasul 5


Rugăciune pentru răbdare…Ce este răbdarea? Simt nevoia să vă repet că nu mă voi hazarda în definiții care țin de psihologie, filosofie sau religie. Este pur și simplu felul în care eu am înțeles-o și împart această cunoaștere personală cu voi. Răbdarea este una dintre cele mai nobile și frumoase energii care îmbracă spiritual omul. Este soră bună cu înțelepciunea. Marile blocaje energetice ale ființei umane se produc din nerăbdare. Răbdarea este rezultatul fericit al armonizării ființei noastre cu spațiul dintre dorință, acțiune și ceea ce noi numim timp. Dacă am putea înțelege că nu există timp, în formula în care credem noi că există, răbdarea ar deveni regina neîncoronată a vieții noastre spirituale. Cei mai mulți dintre noi suntem însă nerăbdători adică dizarmonici, vrem să ne impunem ritmul propriei vibrații, nesocotind armonia vibrațiilor individuale în mijlocul cărora suntem angrenați… de aici vin mare parte din erorile vieții noastre… pe scurt, imaginați-vă ce înseamnă să asculți o melodie "pe repede, înainte"…mai înțelegeți ceva din frumusețea liniei melodice?...așa se întâmplă și cu viețile celor nerăbdători…curg defazat, ca o melodie pe repede, înainte…Răbdarea se află la loc de cinste printre roadele spirituale, dacă n-o găsești în inima ta, degeaba o cauți în ală parte! "Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea poftelor; Împotriva acestor lucruri nu există lege" Galateni 5:22-23 Când simți că ai nevoie de răbare (sau orice este cuprins în citatul de mai sus), spune așa :"Pot totul prin Hristos, El este cu mine și mă sprijină"

Deblocare energetică – pasul 6


Orice acțiune are în spatele ei o motivație, un scop. Acțiunile dezordonate, fără scop ne poziționează în propria viață ca într-o barcă fără vâsle, care plutește în derivă. Uneori facem lucruri ciudate, de neînțeles, care au în spate motivații ascunse- pe care- atunci când pică jos măștile- greu ne vine să le credem și să le acceptăm. Dar, nu explicația psihologică face obiectul acestui articol, Conținutul, armonia sau dizarmonia gândurilor noastre în raport cu viața se reflectă fidel în faptele noastre. Am văzut mulți oameni (chiar eu însămi am făcut-o ani la rând) care își trăiesc viața în derivă, fără nici un scop. Am mai spus-o, o repet- tot mai bine este să trăiești după scopul tău, decât să n-ai niciun scop în viață. Dacă nu ai niciun scop în viață, asumă-ți riscul (mult mai mare) al unei călătorii ce cuprinde destinații incerte pe care poate nu ți le-ai dorit niciodată. Chiar și atunci când urmărești o direcție se întâmplă să ai surprize…imaginează-ți ce se întâmplă când te afli intr-o barcă fără vâsle, plutind în derivă…Refuzul de a vâsli echivalează cu refuzul de a-ți armoniza gândurile și de a le da un sens. Pe drumul dintre gând și faptă ne-am poticnit cei mai mulți dintre noi. Deși gândim frumos, nu știu cum se face, dar tot în derivă ne surprinde viața…pe unii dintre noi, firește…Hai să vorbim despre acest lucru…Neputința, neîncrederea în forțele proprii, refuzul de a acționa- vin din proasta gestionare a energiei conștiente. Pe parcursul unei zile, fiecare om are o energie conștientă epuizabilă. Consumând-o, organismul are nevoie de somn. Când te trezești, o iei de la capăt cu aceeași energie care se va epuiza într-o perioadă relativ scurtă. Ce faci cu această energie între două reprize de somn? Uneori o arunci pe fereastră, direcționând-o fără sens ( ex o femeie care se gândește nonstop la un bărbat care n-o dorește în viața lui, își risipește singură energia vitală). Și atunci, dacă îți arunci singură această energie pe fereastră, de ce te miri că nu-ți mai rămâne deloc pentru celelalte planuri ale vieții tale?...Deci …între gând și faptă există un suport energetic EPUIZABIL. Dacă nu știi să-ți distribui conștient această energie vei avea gânduri fără fapte sau fapte fără gânduri. Rugăciune pentru ca ceea ce gândim și făptuim să dea un sens armonios vieții noastre:DUMNEZEU ESTE PUTEREA MEA

Deblocare energetică – pasul 7


Printre cele mai mari certitudini și totodată temeri omenești- dacă nu chiar cea mai mare temere- este teama de moarte. Din perspectiva omului care a experimentat-o (eu), moartea este o eliberare, o trecere într-o altă dimensiune…și este mult mai frumoasă decât vă puteți imagina! Ar trebui să ne bucurăm atunci când un om moare…pentru cel trecut în neființă este doar o altă călătorie, atât de minunată! Atenție- în primul paragraf vorbesc despre moarte ca proces natural sau accidental, nu despre sinucidere. Sinucigașul este cel dintâi criminal, dacă îmi este permis să mă exprim așa. Sinuciderea este un păcat grav, care încarcă teribil sufletul omului, oprindu-l din evoluție. Gândurile sinucigașe sunt identice din punct de vedere al vibrației energetice cu gândurile unui criminal. Blocajul energetic provocat de gânduri suicidare sau criminale (inclusiv avort)…este grav…și mi-e greu s-o spun, dar sunt datoare s-o fac…este uneori ireversibil pe parcursul vieții celui în cauză. Ireversibil, dacă omul nu face nimic să-l trateze. Și se tratează greu…greu, pentru că cel care ucide sau gândește să ucidă este total în afara iubirii. Să readuci iubirea într-un suflet deșert este greu…dar nu imposibil.Dacă v-ați aflat într-o astfel de situație (avortul este o crimă și ne transformă în criminali, fie că ne place sau nu/ bărbatul este în egală măsură responsabil de acest păcat) Spovedania este un act religios necasar și tămăduitor. Dar nu suficient…De multe ori, omul aflat într-o astfel de situație învață din nou să iubească…prin suferință…Este important ca, atunci când experimentezi suferința după ce te-ai aflat în situația de mai sus, să nu te înrăiești, ci să devii mai bun. Cu fiecare suferință trecută cu dragoste, blocajul energetic pierde din forță, iar omul se simte din ce în ce mai bine.Deci – un om care a avut gânduri suicidare sau a experimentat gânduri sau fapte criminale (inclusiv avort) a provocat cel mai mare blocaj energetic al vieții sale. Chiar dacă viața omului își urmează cursul, blocajul energetic provocat nu dispare de la sine, fără ca omul să-l îndrepte! Fără spovedanie, este aproape imposibil să te deblochezi. Sunt absolut sigură că toate cultele religioase cuprind acest act, într-o formă sau alta. Nu știu să vă explic cum funcționează la nivel energetic acest act religios, dar am văzut o grămadă de oameni înainte și după spovedanie. Am fost surprinsă să constat că spectrul lor energetic era total diferit. Rugăciunea care ajută este aceasta: Psalmul 50

Deblocare energetică – pasul 8


Astăzi am să vorbesc despre acea energie direcționată cu rea voință către noi. Am alocat spații largi și am combătut adesea teoriile vampirismului energetic închipuit. Totuși, direcționarea gândurilor agresive către o țintă anume nu pare să fie o poveste care ține doar de scenariile unor seriale de gen. Sunt sigură că ați experimentat cu toții așa-numitul "deochi". Unii oameni sunt atât de agresivi energetic, încât i-aș numi tâlhari energetici. Despre ei se spune că sunt un fel de "piază" rea….sau că în urma lor *nu mai crește iarba verde*. Viața este plină de pitorescul ei…stiliste care te tund cu energie proastă și nu-ți mai crește părul… plante care se ofilesc din senin, dacă o astfel de persoană zăbovește mai mult timp în preajma lor Disperații, invidioșii și nemulțumiții agresează mereu energetic. Uneori își dau seama, alteori nu…Ce este de făcut? Nu este creștinește să agresezi și tu. Dar nici nu este sănătos să rămâi în bătaia agresorului. Te poți proteja!. Simți imediat un astfel de om. Uneori îți dă o stare proastă sau una de amorțeală, deloc naturală. Rareori, agresorul energetic îmbracă haina unei bune dispoziții molipsitoare. N-ai mai pleca de lângă el, deși nu aveți nicio mare afinitate …totuși, imediat ce o faci, încep să ți se întâmple rele. Aceasta din urmă este cea mai periculoasă formă de agresiune energetică, întrucât atacă straturile profunde ale slăbiciunilor tale sufletești și se hrănește cu energia lor. Important- nu huli și nu agresa la rândul tău. Încearcă să te repliezi rapid și să-ți recapeți echilibrul energetic. Te ajută întotdeauna, fără excepție dacă spui cu toată credința -*În NUMELE MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, piei satano, cu toate uneltirile tale!* Repetă această rugăciune până când simți că ești din nou în echilibru energetic.

Deblocare energetică- pasul 9


Acest pas încheie primul cerc energetic al celor 40 de zile de sacroterapie. Au fost 11 zile grele, pe alocuri eu chiar m-am aflat în colaps energetic. V-am învățat *mișcările* necesare deblocării, a venit timpul să le exersați singuri. Voi continua până la sfârșitul celor 40 de zile să postez, stați liniștiți. Astăzi vă voi învăța să ințiați cercul de protecție energetică. Fiecare dintre voi și-l poate construi. Cine nu face acest lucru, nu va rezista până la finalul acestei experiențe. (în sensul că va abondona sau va eșua în programul de deblocare). Practic, pasul 9 este un prag. Ca să-l treci, adică să fii capabil să-ți construiești propriul cerc, e necesar să-ți fi ridicat deja vibrația și să fi înțeles disfuncțiile majore ale vieții tale. IMPORTANT

Un cerc de protecție are dublu sens

1. păstrează la nivel benefic vibrația propriilor gânduri, eliminând conținutul lor distructiv

2. ne protejează de influențele externe cu caracter dizarmonic

Pe românește, întâi te aperi de tine și apoi de alții. Sper că m-am făcut bine înțeleasă. Spre deosebire de rugăciunile pe care le recomandam seara, înainte de culcare, cercul de protecție se inițiază dimineața, la răsărit. Construiește-ți mental un cerc cu o rază de cel puțin doi metri în jurul tău( nu trebuie să fie nicio ființă pe această rază). După ce ai spus rugăciunea Tatăl nostru- cu inima și cu prezența ta totală –repeți de 3 ori următoarele cuvinte- "Niciun gând malefic, nicio energie distructivă nu poate pătrunde în straturile profunde ale conștientului, subconștientului și inconștientului meu- nici în alfa, nici în beta, nici în teta. Sunt total conectat/ă la energia divină, lumina Lui Dumnezeu mă călăuzește"Dacă ai vibrația ridicată, acest exercițiu este foarte ușor iar în timp ce îl faci simți un soi de energie benefică coborând prin creștetul capului, prin toată ființa ta și desenând un cerc luminos în jurul tău. Dacă nu ți-ai însușiit bine pașii și nu ți-ai ridicat vibrația la un nivel minim necesar practicării acestui exercițiu, nu simți nimic- dimpotrivă, devii nervos și irascibil. Întărirea cercului se face de 3 ori, la distanță de nouă zile. Apoi, de câte ori simți…(De ce sunt necesare cifrele de 3 ori, la 9 zile… Când trupul îți este bolnav, atacat de viruși, iei medicamente la oră fixă. Așa și cu planul energetic. Acționând cu ritmicitate, se generează un flux energetic puternic, mult mai eficient).SUCCES!

Deblocare energetică – pasul 10


Ieri v-am învățat să inițiați cercul de protecție. Sper din suflet că a fost o reușită. Simt nevoia să vă repet: Un cerc de protecție are dublu sens

1. păstrează la nivel benefic vibrația propriilor gânduri, eliminând conținutul lor distructiv

2. ne protejează de influențele externe cu caracter dizarmonic

Pe românește, întâi te aperi de tine și apoi de alții. Acestea fiind spuse, practic, ați repus bazele unui "schelet" energetic solid și sănătos. Gîndurile care se țes în jurul lui sunt exclusiv responsabilitatea voastră. Cuvântul cheie și totodată sistemul de referință este IUBIREA. Orice gând trebuie să treacă prin filtrul iubiriii. Chiar dacă nu vei deveni un ocean de iubire (este imposibil să nu emiți uneori gânduri cu vibrație joasă), aplicând filtrul iubirii, vibrația ta va deveni mai curată, rămânând în spectru benefic. Adică, orice faci, fă cu iubire…Rugăciunea de astăzi este destinată susținerii acestui cerc de protecție inițiat la pasul 9. Psalmul 90

Deblocare energetică - pasul 11


În mod normal, nu este recomandat să citești mai mult de 3 psalmi într-o zi. Psalmii sunt rugăciuni extrem de puternice. Este important șă fii pregătit înainte- obligatoriu pasul 10(Tatăl nostru, Mica spovedanie,…) NICIODATĂ NU CEREM CEVA LUI DUMNEZEU , înainte să parcurgem CONȘTIENT pasul 10 – adică ne recunoaștem greșelile și mulțumim. În funcție de nevoile fiecăruia – Psalmii sunt grabnic ajutători Repet ce v-am spus inițial, nu este indicat să citiți mai mult de 3 Psalmi pe zi. Nu aveți antrenamentul vibrațional necesar, ei sunt foarte puternici și vă pot dezechilibra. E ca atunci când un sportiv ridică o greutate necorespunzătoare grupei sale, adică mult mai mare. Dacă sunt spuși conștient, fac minuni! Sunt multe site-uri cu Psalmi de folosință, vă redau mai jos cîteva trebuințe:

- sănătate- Psalmul 37, 90

- frică, lucruri necurate, ocrotire- Psalmul 6, 13, 33

- pentru scăpare de dușmănie, ură Psalmul -3, 30, 31

- pentru muncă – Psalmul 60, 74, 144

- pentru scăpare de sărăcie, datorii – Psalmul 20

Deblocare energetică – pasul 12


Legătura cu Dumnezeu ne transformă în luminițe…unele abia pâlpâie, altele strălucesc de-a dreptul…după cum și inima noastră primește Lumina Lui Dumnezeu.

Adeseori, ieșind de la SF Maslu, se întîmpla să văd câte un cerșetor care cerea o bucată de pâine de-abia slujită. *Nu-i da fată, ești proastă! Îi dai din sporul tău*…degeaba Maslu…nici un folos n-a avut creștina. Am mai auzit și pe-asta *îmi ia din norocul meu*…nu există așa ceva! Unii oameni împrăștie o lumină mare în jur, alții abia pâlpâie…Ce se întâmplă atunci când o luminiță mică, abia pâlpâitoare se așează lângă un far? Nu mai luminează farul din cauza ei? Nicidecum…

Dar atunci când o luminiță pâlpâitoare se așează lângă altă luminiță care abia pâlpâie?..crește puțin luminozitatea…dar foarte probabil să orbecăie amândouă… vă dați seama câte luminițe pâlpâitoare sunt necesare ca să lumineze cât de cât? Pe românește- după ce că abia pâlpâim, nici nu suntem uniți unii lângă alții… ( notă: a fi unit nu înseamnă să ne adunăm în secte în care învățăm să suflăm unul in lumina celuilalt/ a fi unit înseamnă a iubi, pur și simplu!) Așa sunt și sufletele noastre, ca luminițele…Oamenii egoiști abia pâlpâie…oricâtă bunăstare și afecțiune i-ar înconjura, lumina sufletului lor nu-i ajută să vadă mai departe de ei înșiși. Egoismul naște nefericire…iar sufletele nefericiților sunt aproape stinse…Rugăciunea de astăzi

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, luminează-mi sufletul ca să nu orbecăi prin hățișurile vieții mele!

de Alina Maria Neagu

Dacă doriți să listați această postare, o puteți face accesând link-ul de mai jos
sursa http://www.scribd.com/doc/123124289/Sacroterapie-by-Alina-Neagu

duminică, 30 decembrie 2012

Rugăciunea celui ferecat în temniţa neputinţelor vieţii


Îndurate Doamne, Cel mult milostiv şi plin de bunătate, Domnul puterilor şi Împăratul veacurilor, cu frică şi cu ruşine, întru cutremurare şi cu pocăinţă Te chem să vii în casa cea surpată a inimii mele şi iarăşi cu osârdie Te rog: vino Doamne în adăpostul sufletului meu cel asuprit de tot răul şi de greşelile cele de multe feluri pe care necontenit le săvârşesc ca un vrăjmaş - potrivnic al chemărilor şi îndreptărilor Tale - şi cu pierzătoare râvnă le plinesc spre a mea osândire. Izbăveşte-mă Tu, Sfinte, de toată rătăcirea şi căderea şi întru iertare şi cu bunătate, de toată ispitirea cea de peste zi şi cea de peste noapte mă scapă. Miluieşte-mă, Doamne, cu darul Tău cel preabogat şi cu îndurare mă adaugă iarăşi la turma moştenirii Tale şi iarăşi de chipul cel dintâi ca al unui prunc ascultător şi nepăcătos mă învredniceşte, de tot binele cu împlinirea voii Tale împodobindu-mă.

Stăpâne a toată îndurarea, cel ce eşti slăvit de cetele puterilor de Sus, în faţa căruia stihiile cerurilor se cutremură aşteptând răscumpărarea, vino şi cu mulţimea bunătăţii Tale mă miluieşte! Aşa Doamne, nu te scârbi de mine robul Tău cel păcătos, că în toată ziua neştiind a urma cum se cuvine poruncilor Tale nici de poveţele maicii mele n-am ascultat şi nici sfatul părintelui meu nu l-am băgat în seamă. Şi văd acum, Bunule, scăpând către acoperământul Tău cel înalt, că mai presus de părinteasca-mi îndrumare am căpătat o mai vrednică şi mai cuviincioasă îndreptare. Primeşte-mă, dar, şi nu mă părăsi; căci ştiu şi înţeleg că ochii Tăi nu se vor scârbi până-n sfârşit de mine! Iar eu întunecatul, nerăbdând a mai primi chipul greşelilor, cu îndrăznire, întru nădejde de mântuire îţi cer: mila Ta nu o lua de la mine ca să nu se tulbure sufletul meu şi să nu rămân până în sfârşit gârbovit în păcate! 

Aşază Doamne, bucuria făgăduinţei Tale în inima mea şi mă păzeşte şi poruncile dreptăţii Tale să mă străjuiască. Nu Te depărta de mine şi voi păzi cele plăcute Ţie. Că fără Tine se risipesc zilele mele şi durerile morţii mă cuprind. Adu-Ţi aminte de robul Tău şi nu mă lepăda; ca să laud numele Tău şi să cinstesc toată ziua marea cuviinţă a Ta. Cuvântare de slavă voi aduce Ţie şi Duhul Tău cel Sfânt mă va povăţui. Închinăciune voi aduce Ţie pentru că Tu cu mine eşti şi de-a pururi eşti dorirea cea mai presus de orice dorire. Sărac sunt eu întru plinirea faptelor celor de folos; nebăgător de seamă sunt cu privire la cele ce-mi stau înainte şi-n toată vremea, cu rea ştiinţă, mă lipsesc de toată bunătatea. Vrăşmaşul binelui sunt şi mă înduplec a fi şi iarăşi mă arăt pururea nelecuit de patimi; rănit de toată fărădelegea şi orb şi mut şi slăbănogit sunt întru adâncul fără de sfârşit al nedreptăţilor. 

Ieşi în căutarea mea, Doamne, şi nu mă da pe mine să pier pentru păcatele mele. Că rătăcesc pururea şi paşi mei întru fărădelegi s-au ostenit. Aşa Stăpâne, Îndurate şi mult Milostive Doamne, m-am sfârşit întru răutăţi şi n-am voit a mă deprinde spre a-mi spori răbdarea spre cele de folos. Nici cele făgăduite n-am râvnit şi nici bucuria luminii celei neapuse n-am primit. 

Te-am părăsit, Tu nu mă părăsi ! Află-mă şi mă miluieşte!

Rănit şi gol, întunecat şi fără de suflare zac în greşelile mele cele fără de număr. Iar Tu, suflarea de viaţă cea dintâi dăruieşte-mi ! Că de la Tine voi lua izbăvire şi întru nădejdea spre Tine mă voi ridica să aduc slavă numelui Tău, Doamne. Făgăduinţele mele voi păzi şi lauda mea întru pocăinţă o voi aduce Ţie. Nu mă nesocoti, Doamne, şi ochii Tăi nu-i întoarce de la mine. Căutându-Te am ostenit şi zilele mele sau stins departe de Tine. Ajutorul meu eşti Tu ! Spre Tine am nădăjduit să nu mă lepezi şi bucuria vederii Tale să nu o treci de la mine. 

Îndurătorule, Doamne, nu mă lăsa în fărădelegi, şi întru mila bunătăţii Tale tămăduieşte neputinţele mele. Ziditorul meu, nu mă lăsa pe mine! Ajutorul meu, acoperă-mă pe mine! Tămăduitorul sufletului meu, curăţeşte fărădelegile mele; Ia aminte spre strigarea mea şi tânguirea mea nu o lăsa fără răspuns. 

Venit-ai Doamne, precum ai zis, tămăduindu-mi neputinţele şi rănile mi le-ai legat. Trupul cel sfărâmat de mine mi-ai ridicat şi sângele meu Ţi l-ai luat asupră-Ţi ! Ochii mei cei legaţi cu nevederea au zărit cele bune, iar sfatul cel rău al inimii mele a primit izbăvirea povăţuirilor Tale! Eu cel zidit de Tine Te-am părăsit şi întru răutăţi m-am ascuns ! În întristări m-am sfârşit toată ziua, pentru aceea, acum cu nestăpânită durere Te caut. Revarsă mila Ta peste sufletul meu şi roua Duhului Tău cel Sfânt pogoar-o peste mine. 

Sunt singur, fără de tărie şi fără de ajutor! Sunt stins întru neputinţe şi asuprit cumplit de patimile mele! Mă iartă Doamne şi mă tămăduieşte ! Mă luminează Doamne şi mă întăreşte ! Mă îndreptează Doamne şi dragostea Ta nu o răpi din inima mea cea mult chinuită de rele. Înviază-mă, Doamne, ca să slăvesc în veci bunătatea Ta şi pacea Ta cea nemărginită şi mila Ta ce plină de îndurare. Păzeşte-mă cu braţul Tău cel puternic şi cu tăria făgăduinţelor Tale ! Ajută-mă în necazuri şi de toată nevoia scapă-mă, ca să laud pururea minunile Tale şi povăţuirea Ta cu mulţumire să o primesc spre binecuvântare. Căci fără de minte sunt căile mele şi cugetele mele sfaturi păcătoşite sunt; Şi iată până în sfârşit voia Ta o am lepădat şi de rele nicidecum nu m-am despărţit. 

Căutându-Te Te-am aflat şi am văzut cum întru milostivire Te-ai aplecat să-mi legi sfâşiatele răni şi milostiv fiind Tu, de Tine nu m-ai lipsit! Dar pururi voia mea împotrivă mi-a stat, ca să nu pricep doririle Tale şi bunătatea Ta spre mine să nu o dezleg şi de tot felul de lucruri deşarte să-mi poticnesc piciorul. 

Auzit-am Doamne cuvintele gurii Tale şi de povaţa Ta mi-am adus aminte. Cei temători de Dumnezeu au vestit bunătăţile ce au să fie şi părintele meu cel după trup întru frică strigând m-a întors pre Tine. Ajuns-au, dar, cercetările dreptăţii Tale la mine şi până la iadul învârtoşării mele mila Ta s-a plecat. Cercetatu-m-ai şi ai ajuns cu mila Ta până în cele mai de plâns ale mele. Cu Duhul Tău m-ai atins şi întru pribegia mea m-ai căutat. Oasele mele ai uns cu mirul tămăduirii şi teama pentru greşeli în rărunchi mi-ai zidit-o. 

Am priceput, Doamne, slava Ta, şi ştiu acum cum vei veni Tu să judeci vii şi morţii! Am văzut minunile Tale când ne-ai chemat la Tine pe noi cei şchiopi şi orbi şi mult slăbănogiţi! Oare ce vei voi să adaugi beteşugurilor ca să le schimbi în măriri; şi bolilor noastre ce vei face; şi cum pe toate vei voi a le duce ?! Că ne vom stinge precum stelele cerului la mijirea zorilor şi ca nisipul ne vom scurge în mare. Aşezământul vechi, a tot trupul, ca un vas al olarului se va zdrobi şi templul acesta de lut, lucrat de mâinile Tale, sub pajişti tăcute se va ascunde. Ca să pricepem temerea de Tine şi să vedem temeiul zidirii Tale de-acolo de dincolo de moarte. 

Oare până în sfârşit aşteptându-Te mă vei uita, sau iarăşi mă vei chema din moarte la viaţă ?! Să văd ce fel va fi până în sfârşit veşnicia şi cum ai să mai ridici din ţărână această inimă a mea pe care din pântecele maicii mele ai rânduit-o să bată pentru Tine. Şi cum mai chema-vei paşii mei să trec întru cele de bucurie ale Tale ?! 

Aşteptând slava Ta cu buzele mele cele sfărâmate de dor te voi slăvi şi viaţa mea risipită pe mii de ani, rătăcitoare se va întoarce în veşnicii. Ţărâna - care sunt - va rodi şi întru lipsa durerii mă voi asemăna penei de vultur; în văzduh am să vestesc bucuria luminii şi tainele Tale cu uşurare am să-nţeleg. Că ne-ai zidit pentru Tine Doamne şi pururea mila Ta va răsări peste veacuri. 

Să Te slăvim vor cere inimile noastre, iar Tu ca şi odinioară smerindu-Te, spăla-ne-vei picioarele şi iarăşi la masa Ta ne vei pune. Fă Doamne precum ai gândit şi din adânc de primejdii ne scoate. Ajută-ne Sfinte întru puterea Ta şi din robia uitării ne cheamă. Păzeşte-ne Puternice întru dragostea Ta. Cu darul Tău cel bun pururea ne hrăneşte. 

Miluieşte-ne pre noi Doamne de-a pururi, auzi-ne şi întru milostivire ne mântuieşte! 

Rugăciune scrisă de preotul Lucian Grigore
parohul Bisericii Domneşti "Sfântul Gheorghe" din Piteşti


duminică, 2 decembrie 2012

MEDITAŢIE SI AUTOHIPNOZĂ

Notă personală
De-a lungul căutărilor mele spirituale am avut curiozitatea şi mai ales "şansa" de a medita .Şi am făcut acest lucru mai bine de un an de zile cu credinţă (deşartă dealtfel), cum reiese din acest articol , că , mă voi apropia mai mult de Dumnezeu .M-am înşelat amarnic ! Şi nu am crezut pe nimeni spunandu-mi că nu este bine ceea ce fac , dar mai ales NU am dat crezare maestrului meu interior care, din când în când îmi dădea semnale că nu e acesta drumul spre lumină .Eu nu vreau să conving pe nimeni în a-mi urma sfatul , fiecare persoană are liber arbitru în ceea ce priveşte alegerea pe care trebuie să o facă la un moment dat în viaţă .Şi tot ceea ce ni se întâmplă , bun sau rău , nu ni se poate întâmpla decât cu Voia Lui Dumnezeu cu scopul de a primi mai apoi o lecţie din care avem ceva de învăţat ...atâta timp cât nu ne-am pierdut de tot credinţa .

Această carte am primit-o în DAR de la o persoană dragă mie , carte venită după trezirea mea la realitate , ce deja avusese loc . Însă nu pot decât să îi mulţumesc pentru mâna de ajutor pe care mi-a dat-o la momentul potrivit .Ştiţi cum se spune , nu crezi ceva până nu trăieşti pe propria piele .Şi eu pot spune acum , detaşat , cu mâna pe inimă , că am trăit toate aceste rătăciri , cu vârf şi îndesat, nu prin bucurii şi împliniri (aşa cum mi-am imaginat) ci prin propria-mi suferinţă fizică şi psihică .

Lectură cu folos vă doresc.Fiţi binecuvântaţi cu Iubire şi Lumină!
Cu drag , Daniela

Ce este meditatia? Cum functioneaza mintea umana in timpul meditatiei? Ce tipuri de transformari cunosc sufletul si intelectul unui om care o exercita regulat si pentru o perioada indelungata de timp? Cum este utilizata de catre gurusii contemporani si, in general, de catre organizatiile new age-iste? Ce rol joaca in planurile lor? in sfarsit, are ea vreo legatura cu rugaciunea crestina? Ne vom stradui sa conturam raspunsurile la aceste intrebari prin apel la invataturile gurusilor insisi si, mai cu seama, la practicile lor - care sunt cu mult mai graitoare decat cuvintele. Sunt trei practici distincte pe care le-am experiat personal. Ele sunt promovate de trei organizatii diferite care impanzesc in momentul de fata majoritatea tarilor lumii occidentale. Imaginea fiecarei organizatii este diferita.

- Cea dintai, intitulata generic Mind Control, isi revendica o filiatie stiintifica, adaptata mentalitatii apusenecontemporane, vizand racolarea unei palete largi de adepti.
- A doua organizatie, cea a gurului Shri Chinmoy, a acordat hinduismul cu preocuparile tanaruluioccidental, promovand meditatia imbinata cu muzica, gimnastica, sportul, pictura. Centrul organizatiei siprincipalul sediu al gurului se afla in New York.
- A treia organizatie, cea a gurului Satyananda, avand ashramul central in Mongyr (India), isi conserva mairiguros identitatea hindusa si evolueaza astfel cu o imagine mai "exotica" si mai autentic indiana pe piatareligioasa. Totusi, pentru o promovare mai eficienta, isi revendica statutul de "Universitate Yoga"
Toate cele trei organizatii constituie mici segmente ale miscarii universale New Age (Noua Era), printre ale carei obiective majore se inscriu distrugerea caracterului crestin al societatilor occidentale si impunerea conceptiilor orientale despre om, lume si Dumnezeu. Noua Era pregateste sub toate aspectele contextul propice aparitiei unui nou lider religios mondial care va instaura o religie mondiala unica si in cele din urma se va proclama pe sine Dumnezeu, instaurandu-si dictatura politica si religioasa absoluta.Este cel pe care poporul evreu il asteapta ca "Mesia", iar Evanghelia il numeste Antihrist. Aparitia,dominatia temporara si sfarsitul lui Antihrist au fost profetite de insusi Hristos, de Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan Teologul, de Sfantul Apostol Pavel si de multi alti sfinti crestini. 
Am sa postez doar Primul exemplu - prima practica si cea mai des folosita 
Iata ce am fost ghidati sa facem in cadrul sedintelor de Mind Control:Stam linistiti in fotoliile centrului de conferinte al hotelului. Suntem in jur de 70 de persoane. Scurta teorie introductiva s-a terminat. Ne relaxam... inchidem ochii; ii vom pastra inchisi pana la finele exercitiului... Declamam cu voce puternica si prelunga cuvantul sfant al hindusilor, OM... Sala vibreaza pentru aproximativ doua minute de sunetul OM, "pentru a se purifica spiritual atmosfera" -asa cum ne explicasera deja... Bineinteles, procedeul era antistiintific prin definitie; tinea de asumarea explicita a unei credinte pur religioase, anume cea hindusa. Nici unul dintre noi n-a remarcat insa acest aspect. Executam mecanic tot ce ni se comanda, fara nici un filtru rational.In continuare, il auzim pe profesor zicandu-ne: "Voi numara foarte rar si limpede, in sens invers, de la 10 pana la 1. La fiecare numar imaginati-va ca aveti de coborat cate o treapta, ca si cand ati cobori o scara;adanc, tot mai adanc... 10... 9... 8... 1... 6... coborati scara in adanc, tot mai adanc... 5... 4... acum va aflati la un nivel mental mai profund, si veti cobori inca si mai adanc... 3... 2... coborati tot mai adanc...",continua vocea sugestiva a profesorului. ii urmam indicatiile si simtim cum coboram "tot mai adanc" pe aceasta scara imaginara. in sfarsit, ajungem si la "1". Suntem cu adevarat pe jumatate adormiti: corpul greu, pleoapele grele, mintea incetosata, ca intr-un somn, pastrand insa o oarecare constienta."Acum va aflati intr-un plan profund, energetic al mintii" continua profesorul. "Vreau sa vedeti limpede in mintea voastra, in culori, imaginile pe care vi le voi indica: un trandafir rosu... un apus de soare... un lac... un rau... un munte acoperit de zapada... o stea... etc."Dispozitiile sunt date intr-un ritm foarte lent. Un sir de imagini directionate imi traverseaza mintea. Ma aflu parca in fata unui televizor. Claritatea imaginilor depinde numai de nivelul de dezvoltare al imaginatiei fiecaruia dintre noi... in mod cert, insa, printr-un astfel de procedeu ne cultivam si ne dezvoltam cu totii imaginatia. 
Profesorul ne cere apoi sa ne construim imaginativ laboratorul nostru spiritual, in care vom intra de fiecare data pentru a executa tehnicile. Unul isi imagineaza o pestera; altul - o vila pe varful unui munte;altul - un vast apartament intr-un zgarie-nori, s.a.m.d.... Ni se cere sa ni-l imaginam in cele mai mici detalii. O facem cu meticulozitate, intrucat ni se lasa timp din belsug la dispozitie pentru aceasta...Imaginatia noastra lucreaza acum la maximum.Ni se comanda mai departe sa "vedem" in mintea noastra ceva ce am dori sa ni se intample... Unul se"vede" pe sine frumos, altul il "vede" pe seful sau dandu-i o prima, altul se "vede" pe sine familist...Dorintele cele mai intime ale fiecaruia sunt scoase acum la iveala. Visam in chip programat...Dupa un rastimp oarecare, profesorul ne vorbeste din nou: "Acum voi numara de la 1 la 10. La fiecare numar veti urca o treapta mai sus. Cand voi ajunge la 10 va veti trezi, veti fi linistiti, absolut sanatosi,odihniti si bine dispusi. Tot atunci veti deschide ochii".Incepe sa numere lent. Ajunge la 10, si deschid la randul meu ochii. Corpul imi este greu. Privesc in jur si vad oameni miscandu-se cu multa incetineala, ca dupa trezirea dintr-un somn adanc. Capul imi este de asemenea greoi si amortit. Acuz o stare pronuntata de somnolenta.Profesorul ne asigura ca, lucrand sistematic in fiecare zi asupra unei teme, in final ni se va intampla exact ceea ce ne dorim.- Bine, dar cum se va intampla asta? intreaba cineva.- Cand exersati aceasta tehnica, va conectati la Mintea Universala care guverneaza lumea, si ea va face ca dorinta dumneavoastra sa devina realitate! a survenit prompt raspunsul... Cu cat mai constant exersati metoda, cu atat mai repede veti ajunge sa va cufundati. Va veti obisnui... Trebuie sa o practicati la ore regulate - dimineata, la pranz, seara - fie si pentru zece minute. Exista oameni conectati pe toata durata zilei la nivelul alfa.S-au spus in cadrul cursurilor inca multe alte lucruri din a caror analiza se pot desprinde concluzii cel putin interesante. Eu imi voi concentra insa atentia asupra a trei chestiuni.
a) Aceasta practica se bazeaza pe cultivarea metodica si exploatarea neingradita a imaginatiei. Daca se are in vedere cazul unei persoane care exerseaza zilnic, pe parcursul mai multor ani, aceasta metoda, este lesne de inteles ce amploare va dobandi capacitatea sa imaginativa, pe de o parte, dar si cat de mult timp din viata sa si-l va petrece in taramul imaginatiei sau sub influenta ei directa, pe de alta parte.
b) O asemenea tehnica il educa pe practicant in spiritul unui pasivism si al unei obediente totale. Sa ne reintoarcem asupra modului in care a fost executata metoda Mind Control. Stam asadar lejer pe scaun si ne relaxam, inchidem ochii si pierdem contactul cu mediul inconjurator; emitem monoton pentru cateva minute sunetul "sfant", OM, si ne golim treptat mintea de orice ganduri. Auzim apoi vocea temperata dar autoritara a unui profesor de yoga, care ne dicteaza riguros ce sa facem. Ne supunem continuu, ordinele succedandu-se fara incetare. Ne conformam automat, mecanic, fara nici o cenzura rationala, intre altele si pentru ca nu dispunem de timpul fizic pentru a rationa; orice efort rational presupune intreruperea exercitiului. Ii permitem sa faca uz de mintea noastra dupa bunul sau plac, fara sa fi fost preveniti despre ceea ce urmeaza sa ni se intample. Nu ni s-a dat ocazia si timpul de a ne gandi, de a discerne si de a alege liber. Am fost efectiv pusi in fata faptului implinit. S-a exercitat asupra noastra o stapanire totala, vreme de aproximativ douazeci de minute. Cand ni se spune sa ne "trezim", atunci ne "trezim", si ne simtim capul ingreuiat ca si cand ne-am scula din somn.
Este scenariul unei sedinte tipice de hipnoza in masa, condusa de un yoghin experimentat, cu scopul de a sparge" barierele mentale care il impiedica pe individ sa progreseze in autohipnoza. Pentru ca obiectivul ultim al acestui seminar il constituie predarea unei tehnici de autohipnoza.Ni s-a inmanat la sfarsit cate o caseta audio, cu ajutorul careia sa exersam la domiciliu. Indicatiile sunau astfel: "Izolati-va intr-o camera linistita din casa voastra si rugati sa nu fiti deranjati sub nici un motiv.Trageti obloanele si stingeti toate luminile, asa incat sa fie intuneric si liniste. Asezati-va in pozitia lotusului sau in orice alta pozitie de meditatie; daca va e greu, atunci intindeti-va pur si simplu pe podea.Relaxati-va si porniti casetofonul".Cand caseta incepe sa ruleze, se aude pentru cateva minute un zumzet continuu, asemanator cu zgomotul unui motor care functioneaza monoton. Acest zumzet "pregateste" mintea (intocmai ca si sunetul prelungit OM) pentru a executa comandamentele ulterioare "fara ganduri" si reactii launtrice de impotrivire. Zumzetul continuu "goleste" mintea de gandurile deja existente, si impiedica totodata nasterea unor ganduri noi.La capatul catorva luni de practica intensa, puteam deja aplica singuri metoda, fara profesor si fara caseta.Ajunsesem la stadiul in care eram capabili sa ne "autocufundam".Instructorii preferau sa utilizeze termenul "autocufundare", evitandu-l cu obstinatie pe cel de"autohipnoza", intrucat termenul "hipnoza" provoaca adesea rezerve si chiar teama, iar pe de alta parteeste un termen deja consacrat care nu poate fi prezentat ca o descoperire noua. Din exact acelasi motiv eraevitat, cel putin intr-un prim stadiu, si termenul "meditatie". 
c) Marile promisiuni pe care le vehiculeaza invatatorii acestei tehnici sunt instrumentul cu ajutorul caruia ii tin pe oameni in stapanirea lor.Prima promisiune care ni se face decurge din chiar numele organizatiei: vom invata sa ne controlam mintea si sa-i valorificam puterile ascunse. Apogeul acestei promisiuni este atins atunci cand profesorul ne spune ca "Mintea Universala" care guverneaza intreaga lume va face ca dorinta noastra sa devina realitate; cu alte cuvinte, orice imagine autoprogramata am derula pe ecranul mintii noastre prin tehnica pe care am invatat-o va fi transpusa in realitate de catre "Mintea Universala". Ni se fagaduieste ca putem deveni in felul acesta bogati, frumosi, puternici, sanatosi, celebri, ba chiar putem ajunge la "progres spiritual", "cunoastere spirituala" si, mai mult, "sfintenie".In continuare, suntem invitati sa ne inscriem in asociatia absolventilor seminarului. Vom pastra astfel un contact permanent si vom fi tinuti mereu la curent cu noile "descoperiri". in acelasi timp, devenim membrii unui grup de oameni care se sprijina social, dobandim noi prieteni, noi cunostinte, noi posibilitati... Pe de alta parte, desigur, conducatorii grupului isi sporesc influenta sociala, pot introduce mai usor in circulatie anumite stiri si idei, si pot modela mai eficient perceptia despre lume a adeptilor lor.In ceea ce priveste marile fagaduinte cu care publicul este atras catre seminariile de Mind Control, una din problemele majore care se cer rezolvate vizeaza identificarea continutului notiunii de "Minte Universala".Daca prin acest termen este subinteles Dumnezeu, atunci avem de-a face cu o religie care isi revendica putinta de a-i aduce pe adeptii sai in contact cu Divinitatea si, in felul acesta, se naruie toate pretentiile stiintifice ale metodei. 
Insa Hristos ne avertizeaza ca exista doua feluri de puteri spirituale: Dumnezeu si ingerii Sai, pe de o parte, si Diavolul impreuna cu demonii lui, de cealalta parte. Si, de vreme ce aceasta asa-numita "Minte Universala" nu este Hristos, ci, dimpotriva, submineaza si maimutareste invatatura si Biserica lui Hristos, atunci este cat se poate de evident cine se ascunde in spatele acestei titulaturi!Cat priveste masura in care se concretizeaza promisiunile pe care organizatia le agita atat de strident,majoritatea membrilor pe care i-am cunoscut nu si-au imbunatatit radical nici situatia economica nici starea de sanatate, dupa cum nici n-au devenit celebri sau super-inteligenti. Ceea ce s-a schimbat insa substantial in viata lor este conceptia despre om, despre lume si despre Dumnezeu. De asemenea, au suferit notabile transformari de comportament si personalitate, devenind in general mai pasivi, si in special dependenti de instructorii Mind Control. Se poate vorbi intr-adevar de un control al mintii, insa numai in sensul ca mintea le este dirijata de catre conducatorii grupului. Printre acestia din urma, am constatat ca exista unii care isi exercita realmente puteri suprafiresti. Sunt puteri spirituale care sustin si dirijeaza organizatia. Liderii cei mai "evoluati" intretin un contact nemijlocit cu "fiintele spirituale", in speta cu demonii .
Deci, frate, daca doresti sa te eliberezi degraba de aceste patimi si rautati, daca voiesti sa te feresti de feluritele curse si mestesugiri ale diavolului si daca iubesti a te uni cu Dumnezeu si a dobandi dumnezeiasca luminare, atunci lupta-te din rasputeri a-ti goli mintea de orice forma, culoare si spatialitate. Pe scurt, de orice imaginatie si aducere aminte a lucrurilor bune sau rele, pentru ca toate acestea sunt plagi, umbre si neguri care intuneca puritatea, nobletea si stralucirea mintii. Nici o patima trupeasca sau sufleteasca nu poate patrunde in minte pe alta cale decat prin imaginarea lucrurilor senzoriale. Imaginatia si memoria sunt treptele inselaciunii vrajmasului, dar mai cu seama imaginatia:intr-insa este radacina oricarui pacat.
Sarguieste-te, deci, a-ti pastra mintea curata de orice imaginatie, asa cum a creat-o Dumnezeu.
Asadar, analiza acestor aspecte legate de meditatia orientala si rugaciunea crestina reveleaza o data in plus antiteza fundamentala dintre cele doua religii. Pe cat difera lumina de intuneric si Dumnezeu de Diavol,pe atat difera Biserica lui Hristos de paganismul hindus si de sectele new age-iste
sursa : extras din cartea "Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie"
Comanda cartii se poate face AICI 
Cine nu are posibilitatea sa comande aceasta carte , o poate citi AICI 
 
 

joi, 22 noiembrie 2012

Putem să dăm o mână de ajutor ???

57 de copii abandonaţi la secţia pediatrică Sf.Maria din Iaşi strigă după o mână de ajutor
 

- Sunt micuţi, cu vârste de până la doi ani, şi au fost abandonaţi de cele ce i-au adus pe lume. Sunt 57 la număr şi se găsesc cu toţii în Secţia de recuperare pediatrică „Sf. Maria“, din Iaşi.

Aceştia nu au ieşit niciodată afară, stau doar culcaţi în pătuţ şi privesc tavanul… nu au jucării, nu primesc afecţiune din partea nimănui (doar două asistente există în unitate pentru cei 57 de copii). Când personalul intră cu biberoanele pentru a le da de mâncare, copiii încep să plângă. Este greu să hrăneşti 57 de copii doar cu patru mâini.

De câtă atenţie şi dragoste are nevoie un copil? Aici sunt 57 de copii de care se ocupă doar două asistente şi un medic…

Un comitet inimos a lansat un apel către toţi cei care sunt părinţi sau iubesc cu adevărat copiii.

Vom reda informaţiile despre micuţi exact aşa cum le-am primit pe adresa redacţiei:

“Facem un apel la toti cei care vor sa dea un ajutor, cat de mic, unor copii cu varste intre 0-2 ani, abandonati.
Sectia de recuperare pediatrica Sf. Maria Iasi are in ingrijire 57 de copilasi abandonati cu varste intre o luna si 2 ani. Centrul de ingrijire se afla in spatele Maternitatii Elena Doamna.

Cine doreste sa contribuie cu ceva (pampers in primul rand, bani, haine si jucarii – noi sau second hand – hainute mai mult de interior pentru ca nu au fost niciodata scosi afara, fiind doar cateva asistente care se ocupa de ei) poate lua legatura cu:

Anca Craciun (0749067014)
Alexandra Parnic (0753856441)
Irimiea Adrian (0756646441)
Olaru Alina (0745557985)
Diana Padure (0745831521).

Transmiteti acest apel si altor persoane care credeti ca ar putea ajuta – oricit de putin ar da fiecare, conteaza foarte mult!

Sunt copii care la 9 -10 luni nu stiu sa stea in fundulet datorita faptului ca au patutul prea mic incat nici nu se pot intoarce pe burtica. Sunt copii care in loc de pampersi folosesc pelinci învelite în celofan… nu mai vorbim de faptul ca duc lipsa de hainute, medicamente, servetele, mancare, jucarii, papucei si cel mai important: au nevoie de parinti, de oameni cu inima mare, de dragoste…

Stiu, e o perioada grea pentru oricine, dar cat bine le-ati face nici nu va puteti imagina! Noi ii vom ajuta!”

de Anca Crăciun
http://www.financiarul.ro/2012/10/16/cei-57-de-copii-abandonati-la-spitalul-sfanta-maria-au-nevoie-de-o-mana-de-ajutor/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...