Terapia prin culoare este o modalitate terapeutică complet naturală, capabilă de a reechilibra organismul, mai ales atunci când ne aflăm în condiţii de stres.
Încă din Antichitate, oamenii au sesizat efectele culorilor şi au încercat să vindece bolile cu ajutorul lor.
Culoarea era folosită nu numai în scopul de a vindeca, ci şi de a stimula mentalul şi de a creşte forţa vitală.
Fiecare culoare are o frecvenţă de vibraţie şi emite o undă care, după părerea vechilor chinezi, străbate retina şi ajunge la nervul optic, producând un lanţ de reacţii în organism.
Grecii şi romanii foloseau şi ei, foarte eficient, şi tot ca o formă de cromoterapie, razele ultraviolete. De la indieni ne-au parvenit cunoştinţele despre legăturile care există între culori şi cele şapte chakre (plexurile esenţiale ale organismului uman).
Cunoaştem faptul că chakrele acumulează energii subtile luminoase, colorate diferit, pe care le distribuie apoi în interiorul organismului.
Fiecărei chakre îi corespunde una dintre cele şapte culori de bază ale spectrului luminii albe descompuse prin prismă. Atunci când o anumită chakră este slab energizată, va apărea în organism o proastă funcţionare sau chiar o tulburare.
De obicei este suficient ca în aceste cazuri respectiva chakră să fie dinamizată şi încărcată cât este necesar plexului corespunzător. Acest lucru poate fi făcut prin expunere directă la o radiaţie luminoasă de culoarea corespunzătoare respectivei chakre, din zona plexului afectat.
Roşul
Pentru europeni, culoarea roşie exprimă dragostea, iubirea, pofta de viaţă, pasiunea, extazul.
În Extremul Orient, roşul evocă în general căldura, intensitatea, acţiunea şi trăirea intensă. Roşul este culoarea tendinţei expansive, rajas.
Întruchipare a ardorii şi a năvalnicei tinereţi, roşul este, în tradiţiile irlandeze, culoarea prin excelenţă războinică. În Japonia, culoarea roşie este purtată aproape exclusiv de către femei. Este un simbol al sincerităţii şi fericirii.
Roşul are cea mai joasă frecvenţă de vibraţie şi cea mai mare lungime de undă, fiind o culoare extrem de excitantă.
El stimulează secreţia de adrenalină, aducând un aport de energie şi vitalitate privitorului, creşte presiunea sangvină, măreşte tonusul muscular, activează respiraţia.
Roşul este considerat un stimulent universal. Această culoare are acţiuni binefăcătoare asupra sângelui, facilitează regenerarea celulară, măreşte puterea voinţei şi curajul.
Culoarea roşie, deoarece este considerată a fi un stimulent universal (şi este asociată cu căldura), este indicată în stări de moleşeală, lâncezeală, oboseală, depresie, în tulburări respiratorii, răceală, tuberculoză, bronşită, anemie, gripă, dureri reumatice etc.
Stimulator general, ea excită, irită, provoacă, incită la acţiune îndeosebi în plan psihomotor, este stimulent intelectual, uşor neliniştitoare, facilitează asociaţiile de idei.
Din nefericire, însă, este foarte folosită în toate formele de manipulare vizuală, de la simple reclame şi până la campaniile publicitare.
Galbenul
Pentru europeni, culoarea galbenă reprezintă culoarea orgoliosului, culoarea geloziei; antagonic acesteia, galbenul-auriu reprezintă Divinitatea, sentimentele şi iubirea faţă de Dumnezeu, sfinţenia. În iconografie regăsim acel halou de lumină ce înconjoară capul sfinţilor şi al îngerilor.
În cosmologia mexicană, galbenul-auriu este culoarea pe care o are pământul înainte de înverzire, la începutul anotimpului ploios. Această culoare este deci asociată misterului reînvierii.
Galbenul stimulează creierul, limpezind mintea şi ajutând în luarea deciziilor rapide. Cea mai importantă acţiune a sa este aceea de a ameliora digestia.
Pentru că este o culoare asociată cu astrul zilei şi cu lumina solară în sine, se spune că tot galbenul este cel care ne face mai optimişti. Stimulează de asemenea sistemul limfatic, asigurându-i funcţionarea în condiţii optime. La fel, stimulează nervul optic şi influenţează funcţionarea normală a sistemului cardiovascular.
În plan psihologic înviorează, fiind o culoare caldă, dinamică; cum este culoarea cea mai veselă, stimulează vederea. E folosită drept culoare relaxantă, în calmarea crizelor sau a stărilor de anxietate.
Persoanele care poartă culoarea galbenă în mod excesiv trădează o sensibilitate a meridianului Bilă-Ficat, în general o afecţiune hepatică.
Portocaliul
Pentru europeni, aceasta este culoarea veseliei, a căldurii şi senzualităţii. Este o culoare revitalizantă, care reprezintă energiile solare şi anunţă deschidere către ceilalţi şi sinceritate.
Pentru tibetani şi pentru călugării budişti, în genere, reprezintă evoluţia spirituală şi bucuria iluminării. Să ţinem seama, totuşi, de faptul că pentru a atinge iluminarea se impune renunţarea la tot ceea ce ne constrânge în plan material, evoluţia spirituală neavând nimic în comun cu lumea materială, obţinându-se acea stare de detaşare de tot ceea ce înseamnă griji pământene, necesităţi şi dorinţe materiale, ambiţii.
Pentru lumea arabă, portocaliul înseamnă şi jertfă; să nu uităm că, înainte de a fi sacrificate, victimele anumitor grupări teroriste sunt îmbrăcate într-o cămaşă portocalie, ca simbol al sacrificiului purtat în mod greşit, într-un război al Jihadului ce se doreşte a fi considerat drept sfânt.
Portocaliul este folosit în terapia depresiilor şi este de mare ajutor în revenirea după un şoc emoţional. Are rol în întărirea sistemului imunitar, în special pentru persoanele care pot suferi de pe urma alergiilor, primăvara.
Portocaliul are, de asemenea, un puternic efect benefic asupra sistemului digestiv şi stimulează organele sexuale.
Această culoare contribuie la o circulaţie mai activă a energiei prin canalele corpului energetic subtil şi menţine starea sănătoasă a ţesuturilor pielii şi a mucoaselor.
Purtarea hainelor în diverse nuanţe portocalii vă ajută să scăpaţi de tristeţe şi de spaime, previne căderile nervoase şi ajută la creşterea poftei de mâncare. Fiind o culoare caldă, dezinhibă, conferă optimism, veselie, senzualitate, provoacă stimularea emotivă.
De asemenea, favorizează secreţia gastrică şi îmbunătăţeşte digestia.
Culoarea portocalie este foarte bună împotriva oboselii, decepţiilor, deziluziilor, ipohondriei, stresului, demenţei senile sau se foloseşte în caz de epilepsie, astm cronic, tuse, spasmofilie etc.
Rozul
Ca şi portocaliul, acesta este rezultatul unui amestec de culori, roşu şi alb, culori opuse, dar care se completează foarte bine.
Pentru europeni, culoarea roz reprezintă copilăria fericită, iubirea neprihănită şi inocenţa.
Simbolistic, reprezintă semnul iertării şi al prieteniei. Este o culoare care îl face pe cel ce o poartă să iubească lumea spirituală, fiind deci culoarea iubirii şi totodată cea mai romantică şi afectivă culoare.
Vivacitatea este caracteristica acestei culori, iar dacă apare frecvent în vestimentaţia unei persoane mature, indică dorinţa acesteia de a trăi şi de a se bucura de viaţă.
De asemenea, în cazul copiilor s-a observat că stimulează creativitatea şi sentimentul de protecţie maternă.
Verdele
Este culoarea naturii şi a vieţii; simbolizează pacea, temperarea, primăvara cu un nou început.
Pentru irlandezi, culoarea verde „de smarald” ar spune parcă „sunt liber şi mă bucur de ceea ce văd şi ce simt”, fiind un pic contrastantă cu roşul de rubin.
Verdele are o lungime de undă cu valoare medie, este mediator între rece şi cald, între sus şi jos, este o culoare liniştitoare, răcoritoare, umană.
Culoarea verde este benefică pentru vedere şi pentru sistemul nervos.
Verdele se potriveşte camerelor de odihnă şi relaxare, deoarece oferă sentimente de linişte şi armonie, vindecă şi linişteşte sufletul, elimină tensiunile şi anxietăţile.
Oamenii se simt confortabil când în încăpere există pete de culoare verde, chiar dacă ele nu sunt foarte mari sau foarte deschise; acestea oricum au efect odihnitor asupra ochiului, creând linişte, bună-dispoziţie, relaxare.
Culoarea verde este utilizată în general datorită capacităţii sale de a destinde psihicul şi corpul, în cazuri de dureri de cap, nevralgii, hipertensiune, insomnie, ulcer, tulburări cardiace sau cancer.
Din nou, din nefericire culoarea verde îşi găseşte un loc de cinste în toate formele de exprimare a manipulărilor vizuale, creând dependenţă şi anumite fixaţii cu rol manipulativ.
De asemenea, folosirea în exces a acestei culori poate determina o creştere patologică a activităţii bilei şi poate fi în acelaşi timp cauza apariţiei pietrelor în căile biliare.
Albastrul
În cultura europeană, albastrul defineşte speranţa, crezul, infinitul cerului şi ajutorul divin.
În budismul tibetan, albastrul este culoarea lui Vairochana, a Înţelepciunii transcendente, a cărei posibilă imagine este aceea a imensităţii cerului albastru; Lumina albastră a Înţelepciunii lui Dharmadhatu (conştiinţa originară), cea care deschide Calea Eliberării.
Albastrul este cea mai rece dintre culori şi, în valoarea sa absolută, cea mai pură, în afara vidului total al albului neutru. În psihanaliză, albastrul-deschis este calea reveriei, iar când se întunecă, albastrul devine o cale a visului premonitor, ce transcende dincolo de impulsurile subconştientului.
Această culoare calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului. De asemenea, stimulează producţia de melatonină, un hormon care ne ajută să ne relaxăm şi să avem un somn profund. Multă lume care suferă de insomnie nu ştie că, dacă citeşte la o lampă cu abajur albastru, somnul nu va întârzia să apară.
Violetul
Culoarea violet are capacitatea extraordinară de a uşura accesul la stările de meditaţie şi de a accelera evoluţia spirituală; mai este utilă în cazuri de migrene şi stimulează activitatea glandei tiroide.
Spiritual, această culoare este considerată a fi o reflexie a Sfântului Duh.
Violetul este o culoare a moderaţiei, constituită din roşu şi albastru în proporţii identice, reprezintă echilibrul între Cer şi Pământ, simţuri şi raţiune, înţelepciune şi patimă.
Culoarea violet ne hrăneşte şi ne energizează în mod inefabil partea cea mai înaltă a creierului, ajutându-ne să ne extindem orizontul înţelegerii.
Leonardo Da Vinci susţinea că puterea de meditaţie a fiinţei umane poate fi mult mărită dacă medităm într-o cameră cu geamuri violete la ferestre, atunci când soarele este la amiază.
Cristalul de culoare violetă, ametistul, iniţiază înţelepciunea şi înţelegerea superioară; prezenţa sa aduce linişte, armonie, pace interioară, ajută în călătoriile în astral, călăuzeşte mintea spre o înţelegere mai profundă.
Violetul are un efect benefic asupra stării mentale şi este cunoscut drept o culoare care sporeşte încrederea în sine şi forţa spirituală.
La nivel psihic, culoarea violet calmează rapid angoasele, anihilează frica, elimină agresivitatea şi face să dispară gelozia.
Înglobând clarviziunea, sentimentul eternităţii, starea de fuziune şi unitate cu tot ceea ce ne înconjoară, violetul stimulează trăirile spirituale înalte, precum şi simultaneitatea unor stări ca optimismul şi nostalgia.
Negrul
Pentru europeni, negrul este asociat cu suferinţa, cu renunţarea sau pierderea cuiva drag, cu depresia şi singurătatea.
S-a constatat că preferinţa către vestimentaţia de culoare neagră este motivată întotdeauna de starea de spirit a persoanei care o poartă. Ea anunţă dorinţa de singurătate, independenţă, neimplicare şi mai ales perioade de criză morală.
autor Teodor Vasile, ”Cancerul, boala tristetii”
