Se afișează postările cu eticheta Maestrii spirituali. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Maestrii spirituali. Afișați toate postările

duminică, 22 martie 2015

"Rețeta de mântuire" a părintelui Paisie Aghioritul pentru toți cei osteniți și împovărați


Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.

Nu râvniți la oamenii care au bani, confort, slavă și putere, ci la cei care trăiesc în virtute, înțelepciune și dreaptă credință.

Nu cereți de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereți, în primul rând, ceea ce este bun și folositor pentru suflet.

Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.

Nu vă încredeți în cugetul oamenilor lumești.

Vindecați-vă de bolile care domină în viața oamenilor care nu au învățat să postească, să se înfrâneze, să se roage și să nădăjduiască.

Nu deznădăjduiți, Dumnezeu este pretutindeni și îl iubește pe om.

Tăiați orice relație cu răul, trăiți liber, în acord cu Voia Lui Dumnezeu.

Arătați-vă credința și prin faptele dragostei față de aproapele.

Hotărâți-vă, ce vreți mai mult: să plăceți lumii sau să vă întoarceți lângă Dumnezeu.

Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbești, adică) și de asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.

Să o iubești pe soția ta mai mult decât pe tine însuți. Cu faptele, nu cu vorbele. Și să nu-i vorbești niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide și distruge dragostea. De asemenea, să luați aminte că unii părinți îi răsfață pe copiii lor și le fac toate voile. Și când răsfeți prea mult pe copil, devine egoist și o va lua pe o cale strâmbă. Mulți părinți au grijă să dea copiilor lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greșeală. Trupul are multe pofte materiale, dar viață scurtă. Sufletul are veșnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârșește în pământ, ci la Dumnezeu. 

Astăzi toți se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor.

– Și care sunt nevoile sufletului, părinte?

– Iată, cum să-ți zic? Nevoile sufletului sunt felurite. Și bucuriile sufletului sunt altele decât cele ale trupului. Trupul ușor îl mulțumești, sufletul nu. Dacă ai bani și te duci într-un magazin mare, trupul este mulțumit. Dar ce poți să găsești pentru sufletul tău într-unul din magazinele acelea mari, cum le zice, supermarketuri, da. Sufletul are nevoie de alte lucruri. Sufletul are nevoie de pace, liniște, comunicare cu Dumnezeu. Pentru a se întreține trupul, este nevoie de bani și de pâinea cea de toate zilele, dar sufletul, pentru a se întreține, are nevoie de talanți dumnezeiești: pâinea cea cerească.

vineri, 21 februarie 2014

Ce sunt „minunăţiile drăceşti“ care ar fi debusolat-o pe Iulia, adolescenta fugită la mănăstire. Despre reiki şi radiestezie.

Călugării de la Mănăstirea Sihăstria Rarăului din Suceava, acolo unde Iulia Ionescu a stat o noapte, au acuzat profesorii de la Colegiul „Sfântul Sava“ din Bucureşti că fata ar fi fost debusolată de „minunăţiile drăceşti“ practicate de aceştia şi aplicate pe elevi. Adevarul.ro vă detaliază ce înseamnă reiki şi radiestezie, practici terapeutice neconvenţionale care ar fi debusolat-o pe Iulia.


Călugării de la Mânăstirea Sihăstria Rarăului din Suceava au postat un mesaj în care acuzau profesorii că au tulburat-o. Mesajul a fost postat la scurt timp după ce s-a aflat că Iulia Ionescu (15 ani), adolescenta din Bucureşti care a aprins tot spaţiul mediatic prin dispariţia ei, a stat la mânăstire.

„Dacă chiar vă preocupă starea acelei fete, mergeţi şi vă interesaţi la şcoală, în familie, de unde au început problemele... De ce Profesoara X merge la radiestezie? De ce profesoara cutare merge la Reiki şi alte minunăţii drăceşti... aceştia experimentează pe copiii din şcoli, pe copiii dvs… iar problemele din familie vin şi pun capac. Inima omului este aceea care trece prin traume din cauza informaţiilor primite, trăite“, au scris monahii pe contul de Facebook al locaşului de cult într-o scurtă relatare a celor întâmplate.

Informaţia a fost negată în mod vehement de conducerea Colegiului Naţional „Sfântul Sava” din Capitală, unde Iulia Ionescu a intrat cu media 10. Întrebat de reporterii „Adevărul” despre aceste practici terapeutice, fostul director George Cazacu a negat că profesori din cadrul liceului ar practica asemenea metode terapeutice. „Nu există niciun profesor în şcoală care să practice asemenea tehnici. Nici nu ştiam că se face aşa ceva în Bucureşti“, a declarat Cazacu. De asemenea, nici alţi elevi ai liceului nu par să fi auzit de astfel de practici.

Ce este Reiki? Mikao Usui este fondatorul Reiki, practica terapeutică neconvenţională de care au fost acuzaţi profesorii de la Colegiul Sfântul Sava că îl practică împreună cu elevii

Pentru a vedea cât de periculoase sunt aceste practici neconvenţionale şi dacă ar fi putut afecta gândirea Iuliei Ionescu într-atât încât să ia decizia de a pleca de-acasă, adevarul.ro vă propune o scurtă informare despre aceste două tehnici.

În fapt, Reiki este o metodă de vindecare energetică apărută în Japonia în anul 1922, încadrată în România la capitolul medicină alternativă, dar nereglementată legal, motiv pentru care poate fi practicată de oricine.

Fondatorul Reiki-ului este Mikao Usui (15 august 1865 – 9 martie 1926). De origine preot catolic, Usui şi-a dorit să explice modalitatea prin care Iisus putea vindeca prin palme. Din acest motiv, a întreprins, timp de mai mulţi ani de zile, diverse studii şi cercetări care în final au condus la descoperirea Reiki-ului. Descoperirea propriu-zisă a implicat şi o perioadă de rugăciune şi post de trei săptămâni pe Muntele Kurama, în apropiere de oraşul Kyoto, fosta capitală a Japoniei.

În urma acestei perioade de asceză, Usui ar fi avut revelaţia metodei de vindecare pe care el a sintetizat-o şi a numit-o Reiki, adică „Energie universală” sau „Energie spirituală”. La scurt timp, el a înfiinţat organizaţia Usui Reiki Ryoho Gakkai, care există şi astăzi şi prin care s-a răspândit practica metodei. Usui a avut 2.000 de dicipoli şi 16 dintre aceştia au primit gradul de maestru Reiki.

„Discipolii au dat-o mai departe şi mai departe. Lucrurile între timp s-au diluat, s-au denaturat foarte mult. În prezent sunt foarte mulţi care îşi zic singuri maeştri. Fiecare face după capul lui, s-a făcut un fel de amalgam. În România nu se fac, dar există ţări unde cursurile se fac şi în şcoli, unde asigurarea medicală acoperă terapia reiki. Oricum, oricine poate participa la acest curs. Nu trebuie decât să ai un pic de răbdare să asculţi şi să practici“, a explicat reprezentantul maestrului doctor Marinel Peia, unul dintre cei mai iniţiaţi români în metodele de vindecare alternativă.

Potrivit acestuia, Reiki este o practică inofensivă, la care oricine are acces în măsura în care este interesat, inclusiv copiii. Aceştia trebuie, însă, să fie însoţiţi de un adult dacă vor să fie primiţi de maestrul Marinel Peia.

Ce este radiestezia
În ceea ce priveşte radiestezia, aceasta este o practică alternativă care are elemente comune, dar care funcţionează mai degrabă pe un soi de măsurare energetică.

„Cei care practică radiestezia fac tot felul de măsurători cu ansa – un fel de sârmă pe care o ţin în mână. Chipurile, dacă reuşesc să-şi aducă mintea într-o stare în care să nu influenţeze respectiva ansă, să fie un canal cât mai curat, ei cer o îndrumare de la un nivel superior. Atunci, ansa o să arate un răspuns cât mai deştept. Se poate şi prezice cu ansa, dar nu numai asta este ideea. Ea dă nişte măsurători în funcţie de ce parametri îî dăm noi“, detaliază reprezentantul maestrului reiki.

Potrivit astralmagik.ro, Radiestezia (rabdomanţia) este arta de a utiliza indicatoarele radiestezice (baghete, penduluri, anse) făcând să intervină puterea şi voinţa spiritului operatorului pentru a descoperi tot ceea ce este ascuns facultăţilor raţionale ale individului. Este o metodă de acces la Banca de Date Universală în care s-ar păstra istoricul informaţiillor despre lumile văzute şi nevăzute.

Trebuie spus că, în momentul de faţă, în România, oricine poate să spună că este maestru reiki sau cunoscător al radiesteziei, neexistând o autoritate care să reglementeze aceste tehnici.

sursa:
http://adevarul.ro/news/bucuresti/
Mai puteți citi și aceste articole:http://www.iubiresilumina.com/p/meditatie.html
http://adevarul.ro/news/bucuresti/iulia-ionescu-reyki-1_5301fbc1c7b855ff566ada19/index.html

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Câte iniţieri şi cum?

"Am spus Lumina? Pardon! E in Intuneric pur de fapt, si nu-si da seama!"

Este important sa abordez subiectul initierilor si acordajelor pentru ca observ anumite aspecte care trebuie luate la modul foarte serios. Sunt aspecte pe care le-am constatat de-a lungul anilor si care m-au pus putin pe ganduri. Scopul meu nu este sa critic, ci sa atrag atentia omului ce doreste sa porneasca pe drumul cunoasterii spirituale, pe drumul evolutiei, pe drumul constientizarii de sine. Asa ca am sa fac profilul celui ce a intrat in sfera initierilor si a devenit mai confuz si mai neinitiat decat la momentul inceputului.

Din dorinta de a se regasi, de a-si afla scopul vietii si de a-si descoperi misiunea personala omul cauta toate mijloacele necesare care-i pot fi de folos. Isi da seama ca spiritualitatea este importanta, ca nu poate fi ocolita si simtindu-se incomplet, incepe sa caute. Si unde sa caute prima data? Evident, in religia in care a fost botezat! Citeste, se informeaza, isi practica religia si spera ca se va simti mai bine. De cele mai multe ori se izbeste de manipularea prin teama, constata ca a fost judecat prea aspru de catre preot, se plictiseste de canoane, pentru ca nu simte iubire, si in cele din urma renunta la a fi un credincios practicant. Isi spune, in mintea lui, ca Dumnezeu este in interior si ca nu are nevoie de intermediari. Perfect, aceasta este concluzia la care ajung unii spiritualisti dupa ani de zile. Diferenta e ca omul ce se afla la inceput de drum isi spune ca nu are nevoie de intermediari, pentru ca s-a simtit ofensat de dogme, si atunci prin Ego a hotarat, in capul lui, ceva de genul: " Lasa ca ma descurc eu si singur, nu-mi trebuie un popa sa gasesc Divinul din mine!". E un inceput bun chiar daca e doar la nivel de mental.

Dezamagit, cautatorul incepe sa studieze si alte religii dar descopera si in acestea dogme si reguli clare, reguli ce nu-i convin; nu vrea sa le aplice. Si asta pentru ca omul, la nivel inconstient, stie ca el de fapt cauta Iubirea si Acceptarea. Vrea sa le primeasca neconditionat. Si intr-adevar Dumnezeu iubeste si accepta neconditionat, insa pana sa simti asta in tine ai cale lunga de strabatut. Bun, si studiind religiile cautatorul afla de cunoastere energetica, intelege ca totul e de fapt energie si ca viata e traita intai la nivel subtil si apoi in planul materializarii concrete. In momentul asta cautatorul simte ca se lumineaza si zice: "Asta e, am gasit, trebuie sa invat si sa inteleg cum e cu energiile astea!".

 Si atunci face un pas decisiv: se duce la Reiki! Perfect, tocmai a deschis prima usa spre constientizarea Luminii printr-o tehnica de acces facila tuturor. Cautatorul intra in lumea maestrilor si invata. Primeste acces la energie si lucreaza cu ea. Ii place ce se intampla, deoarece chiar simte pe pielea lui ca energia e importanta, si parca nu mai e asa de suparat pe experientele cu preotii. Nu mai e suparat dar nu-i iarta! De ce sa ierte cand el e acum stapan pe viata lui si cu primele grade de Reiki face minuni? Si uite asa Ego-ul creste, in loc sa scada, si evident singur singurel cautatorul parca nu mai are asa de mare succes in joaca cu energia. Sta si se gandeste si realizeaza ca nu are suficiente initieri. Deci e clar, trebuie sa mearga la zeci de maestrii si sa primeasca acordaje. Si de aici incepe nebunia!

Cautatorul bate din usa in usa temeinic si primeste sute de initieri. Evident ca omul simte energia, insa crescand-i Ego-ul el pierde usor accesul la Lumina si in loc sa se gandeasca unde a gresit aduna initieri si tehnici pana e buimac de cap. Dupa ce termina cu cateva zeci de sisteme Reiki trece la radiestezie si inforenergetica. Tocmai a auzit ca aceste sisteme ii dau mult control si capacitate de influentare. Si se straduieste sa inteleaga alte principii si tehnici noi cu care spera sa faca ce vrea in Univers. Afla de atacuri energetice, de entitati malefice si de programe si spatii energetice trimise de la distanta, iar de aici incepe circul. I se pare ca e urmarit si ca e atacat de hoarde intregi de demoni si nu mai iese din casa pana nu masoara vreo zece parametri. Daca un singur parametru nu-i iese corect bineinteles ca sta in casa pana are penalizari la facturi. Nu e nici o problema, isi spune ca are karma pe bani si asta e. In general da vina pe karma pentru orice. Interesanta forma de acceptare nu? Apoi descopera ca familia lui e de trei lei, ca toti prietenii lui sunt pe interes si se indeparteaza de toata lumea. A masurat totul cu ansa inainte de a actiona si a iesit ca asa trebuie sa faca!

Ramane un neinteles, singurii cu care mai poate sa comunice sunt cei din domeniu. Asa ca din nou cauta initieri si noi forme de cunoastere. Isi cumpara zeci de cristale pe care le informeaza cu tot felul de algoritmi, invata mantre, vorbeste cu ingerii, curata energetic orase intregi, devine abstinent, tine posturi negre dure, mediteaza, face Reiki, masoara cu ansa absolut totul, opreste atacuri psihotronice si calamitati naturale, isi zugraveste casa in anumite culori, merge in pelerinaje, isi cumpara multe icoane si obiecte de cult, vorbeste cu Sfintii si chiar la un moment dat se identifica cu personaje importante din religie. Citeste sute de carti despre spiritualitate, face regresii in vieti anterioare, unde evident ca a fost un mare preot sau un rege ceva, si e convins ca are o misiune foarte importanta in viata actuala. De aceea continua sa se scoleasca si isi activeaza Mer-ka-ba, merge la Constelatii familiale, la Reconectare, la Hoponopopno, la Tai Chi, la Chi-kung, ba chiar ajunge si in Peru, unde evident bea ayahuasca sa-si infranga demonii. Cautatorul e plin de informatii, stie metafizica, hermetism, fizica cuantica, are un Torser in buzunar, e doxa in explicarea functionalitatii Universului, are o varsta astrala uriasa, este imposibil de atacat energetic, pentru ca are Protectie Divina mare si tot ceea ce face este Voia Domnului. Normal ca face Voia Divina daca e initiat si in Preotia lui Melchizedek nu? Iar pe langa acestea descopra prin numerologie si astrologie ca este un favorizat al sortii si ca are un destin special. Evident ca nu aprofundeaza si partile la care are de lucrat, parti expuse clar prin astrologie si numerologie. Pe langa visele fantastice pe care le primeste noapte dupa noapte, cautatorul si-a descoperit si clarviziunea, clarauditia, clarsimtirea si clarcunoasterea. Nu are nici un dubiu ca a fost candva un Atlant de seama, unul dintre ucenicii lui Hristos, un rosacrucian, iar in viata asta este ca sigur trebuie sa schimbe lumea! Si toate entitatile il ajuta in marea misiune nefiinnd exclusi elfii, gnomii, spiridusii si egoticele zane. Ii mai lipseste un toiag cu care sa izbeasca in pamant si sa predice un sfarsit apocaliptic iminent.

Numai ca de fapt viata lui este o mare varza, ajunge uneori sa piarda contactul cu realitatea si isi creeaza o lume separata din care nu mai poate sa iasa decat mergand la psihiatru. Dar nu va merge la psihiatru pentru ca el considera ca e trezit spiritual si ca medicul e un involuat care habar nu are ce inseamna sa fiintezi in Lumina; intr-adevar unii chiar nu au habar. Cautatorul constata ca este un mare nefericit iar toata cunoasterea pe care o are nu ii este de folos. De ce oare? Cum sa se intample asta cand el e in Lumina? Am spus Lumina? Pardon! E in Intuneric pur de fapt, si nu-si da seama!

Are toate informatiile invalmasite in cap, nu mai stie de unde a inceput, dar e convins ca a ajuns "departe", e foarte speriat de ceea ce i se intampla si nu are puterea sa o recunoasca. Evident ca nu poti sa-l contrazici pentru ca detine Adevarul. Nu poate sa se mai roage pentru ca nu mai stie cum si la ce sa se roage. La un preot nu se poate intoarce pentru ca preotul e sub nivelul lui de cunoastere si nu are cum sa-i inteleaga ascensiunea. Si nu trece mult pana nimeni nu-l mai poate intelege, pana si maestrii de la care a primit cunoasterea ii sunt inferiori. I-a depasit demult.

Evident ca am exagerat putin in expunerea mea, dar am facut-o cu un scop bun. Ceea ce vreau sa subliniez, este ca omul, in cautarea iubirii, ajunge sa intreprinda anumite actiuni total iresponsabil. El crede ca spiritualitatea este o cale sigura si ca nu i se poate intampla nimic. Din contra, este o cale plina de capcane, este un "joc" intre trup, minte, suflet si spirit, joc pe care e posibil sa-l pierzi daca nu esti atent.  

************
Fragment 
de Adrian Valerian Antonovici - parapsiholog


vineri, 12 octombrie 2012

Chiar avem nevoie de "maeştrii spirituali" ?

Asumaţi-vă propria putere!!!


Auzim foarte des expresia “maestrul meu de…” urmată de numele unui curent spiritual.

Eu însămi am folosit această expresie de multe ori, cu multă mândrie, şi mi-am hrănit adesea orgoliul, la începuturile şi parcursul meu pe acest drum, imaginându-mi că şi alţii folosesc această expresie pentru a vorbi despre mine....că doar primisem "n" iniţieri cu grad de măiestrie şi iniţiasem la rândul meu!

Mă întreb oare de ce avem nevoie de atâţia maeştri care să ne umple vieţile şi la care să ne raportăm permanent? Oare avem nevoie de cineva pe care să ne proiectăm propria măreţie pe care nu o putem accepta? Pentru ca apoi să avem nevoie de cineva pe care să ne proiectăm umbrele pe care nu ni le revendicăm şi nu le recunoaştem ca fiind ale noastre? Sau chiar avem nevoie de cineva care să ne spună în traficul aglomerat al drumului care duce spre inima noastră când să facem la stânga, când la dreapta şi când să mergem înainte?

Este un fenomen care ia din ce in ce mai multă amploare, acela de a crede că putem merge la diferite cursuri de spiritualitate, acolo unde vom găsi un maestru care are răspunsuri la toate întrebările noastre. Şi în acelaşi timp reţete rapide pentru a accesa practic aceste răspunsuri. Şi continuăm să cedăm din puterea noastră, aşteptând minuni de la maestrul nostru, căruia între timp i-am construit în suflet o statuie mare, poleită cu aur, în faţa căreia ne rugăm cu înverşunare, atunci când ne e greu în viaţa reală.

De ce ridicăm pe piedestal atât de uşor oameni pe care îi considerăm mai evoluaţi decât noi, cu mai multă experienţă decât noi, cu mai multă putere şi autoritate decât noi?

Oare ne place să construim castele pe nisip?

Din acelea frumoase, mari, atrăgătoare, care dispar cu uşurinţă la primul val ce vine nemilos peste ele. Da, pentru că timp de câteva ore din viaţă putem avea iluzia că acel castel este cel mai frumos din câte am văzut vreodată.

Când castelele pe nisip se dărâmă, ceea ce ne rămâne de făcut este să reparăm şi să ştergem de praf busola noastră care ştie întotdeauna unde este nordul. Şi care nu crede despre sine că e dereglată atunci când nordul nostru nu corespunde cu nordul celorlalţi. Dacă e nevoie să inventăm un alt nord pentru a ne asuma puterea, eu cred că e momentul s-o facem!  

Pentru că această busolă interioară este singurul maestru adevărat pe care îl putem cunoaşte vreodată.

E singura care ne poate spune de ce suntem nefericiţi, care ne poate arăta poveştile în care suntem prinşi, care ne poate pune faţă în faţă cu SOARELE şi cu LUNA din noi, şi e singura care ne poate arăta drumul. Drumul acela care este atât de potrivit pentru noi, încât atunci când începem să păşim pe el, ni se aşterne la picioare, pas cu pas. Busola noastră e singura care ştie adevărul nostru. I l-au şoptit păsările, pietrele şi frunzele aşternute pe drumul care duce spre inima noastră.

Şi dacă din când în când ne pierdem busola, putem să cerem "ajutor" cuiva care e disponibil să ne ţină de mână, doar pentru puţin timp, până când ne trezim cu adevărat şi o regăsim. Ştiind că, dacă acea persoană nu s-ar fi nimerit să fie acolo la momentul potrivit pentru noi, am fi găsit cu siguranţă sprijin în altă parte. Şi ştiind că, într-un mod tainic şi neînţeles, noi suntem aceia care facem cel mai mult pentru noi înşine, uneori fără să ştim. Fără ataşamente faţă de persoana care "ne-a ajutat" şi fără a o idolatriza ca fiind “maestrul meu spiritual”, fără a o copleşi cu prea multe mulţumiri şi cu prea multă lumină proiectată asupra ei. În definitiv, fiecare trebuie să îşi primească lumina pe merit, de la Dumnezeu şi NU vampirizând.

Această persoană s-ar putea să nu poată duce atât cât dorim noi să punem pe umerii ei şi să ne facă să ne simţim dezamagiţi apoi, cu prima ocazie. Pentru că avem, ca oameni, o tendinţă naturală de a ne dori întuneric atunci când ne dor ochii de prea multă lumină.

Cu infinită iubire şi lumină,
Daniela


Text modificat de mine , cu autor necunoscut , căruia îi mulţumesc pe această cale

marți, 17 aprilie 2012

Cele 10 legi

Nu e vorba de "Cele 10 Porunci" cum le stim noi din Biblie. Nu e vorba poate nici de "legi" in sensul propriu al cuvantului. Le-as zice 10 principii dupa care se manifesta Universul. 10 explicatii despre cum functioneaza schimbul de energie in Univers. 10 explicatii simple pentru a fi intelese de toti oamenii.

Cu credinta ca aceste "legi" va vor ajuta sa patrundeti mai usor tainele manifestarii materiei:

1. V-am creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

2. Dumnezeu este creatorul.

3. Sunteţi trei fiinţe într-una singură. Puteţi numi aceste trei aspecte ale fiinţei cum doriţi: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh; minte, trup şi spirit; supraconştient, conştient şi subconştient.

4. Creaţia este un proces care provine din aceste trei părţi ale trupului vostru. Hai să o spunem altfel: voi creaţi la trei nivele. Instrumentele creaţiei sunt: gândul, cuvântul şi fapta.

5. Tot ceea ce este creat începe cu gândul („vine de la Tatăl”). Tot ceea ce este creat se mută apoi în cuvânt („Cere şi ţi se va da, întreabă şi ţi se va răspunde” ). Tot ceea ce este creat este desăvârşit prin faptă („şi Cuvântul S-a făcut trup şi a sălăşluit între noi”).

6. Ceea ce gândiţi, dar despre care nu mai vorbiţi după aceea, creează la un nivel. Ceea ce gândiţi şi despre care vorbiţi creează la un alt nivel. Şi ceea ce gândiţi, vorbiţi şi faceţi se manifestă în realitatea voastră.

7. Este imposibil să gândiţi, să vorbiţi şi să faceţi ceva în care nu credeţi cu adevărat. De aceea, procesul de creaţie trebuie să includă sau credinţă sau cunoaştere. E vorba despre credinţa absolută, care se situează dincolo de speranţă. Aceasta înseamnă să ştii cu certitudine („credinţa ta te-a mântuit”). De aceea, partea de acţiune a creaţiei include întotdeauna cunoaştere. Înseamnă o claritate la îndemâna oricui, o siguranţă totală, o acceptare completă ca realitate a ceva.

8. Acest domeniu al cunoaşterii este un domeniu de recunoştinţă intensă şi incredibilă. Este o mulţumire adusă în avans. Şi acesta este, poate, cea mai mare cheie a creaţiei: să fii recunoscător înaintea creaţiei şi pentru ea. Faptul că socotiţi aceasta ca pe un adevăr incontestabil e nu numai acceptat, ci chiar încurajat. Este semnul sigur al stării de maestru. Toţi Maeştrii ştiu dinainte că fapta a fost făcută.

9. Sărbătoriţi şi bucuraţi-vă de tot ceea ce creaţi şi aţi creat. A respinge orice parte din creaţie înseamnă a respinge o parte din voi înşivă. Fiţi recunoscători pentru orice care se arată ca făcând parte din creaţia voastră, luaţi-o în posesie, binecuvântaţi-o. Nu căutaţi să o condamnaţi („blestemat să fie!”), pentru că a o condamna înseamnă a te condamna pe tine însuţi.

10. Dacă există un aspect al creaţiei care nu vă face plăcere, binecuvântaţi-l şi schimbaţi-l, pur şi simplu. Alegeţi iarăşi. Invocaţi o nouă realitate. Gândiţi un nou gând. Spuneţi un nou cuvânt. Faceţi ceva nou. Faceţi acest lucru într-un mod atât de minunat încât restul omenirii să vă urmeze. Cereţi-i să o facă. Chemaţi-i să o facă. Spuneţi „Eu sunt Calea şi Viaţa, urmaţi-Mă”. În acest mod se manifestă voinţa lui Dumnezeu „precum în Cer, aşa şi pe Pământ”.

Sursa: "Conversatii cu Dumnezeu", Neale Donald Walsch
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...