Deschiderea inspre Divin

Pana nu vei intelege ca oricine este bun, iti va fi greu sa gasesti bunatate in tine insuti sau in altii.

Esti obisnuit sa gasesti binele alaturi de rau. „Acesta e bun, acela e rau.”

Asa arata modul tau de a te judeca pe tine si de a-l judeca pe aproapele tau. El nu iti va aduce niciodata pace.

Aproapele tau nu este bun sau rau – si nici tu, de altfel. Amandoi sunteti numai buni. Nu exista rau in voi.

Poti crede ca exista rau in tine – poti, de fapt, crede ca exista prea putin sau deloc bine in tine – dar aceasta este o credinta gresita. Atata vreme cat o vei mentine, te vei chinui pe tine insuti sau pe altii.

Ce vreau sa spun cand zic ca exista numai bine in tine? Aceasta inseamna, oare, ca esti incapabil de un gand sau de un gest negativ? Fireste ca nu, altfel nu te-ai afla unde te afli.

Lumea ta e un complex de ganduri si gesturi negative, amestecate cu ganduri si gesturi pozitive. Lumea ta este o lume a umbrelor, o lume a intunericului si a luminii, combinate.

Totusi, intreaga lume pe care o traiesti este alcatuita numai din ganduri. Daca ai putea elimina gandirea negativa din mintea ta, ai trai intr-un gen de lume cu totul diferit.

Intr-o lume in care exista numai ganduri „bune”, comparatia este imposibila.

Fara comparatie, nu exista interpretare – deci nu poate exista esec, pedeapsa, sacrificiu sau suferinta. Iti poti imagina o astfel de lume stralucitoare, nevinovata? S-ar putea sa ti se para straniu ca o astfel de lume poate exista, totusi ea nu este mai greu de creat decat lumea pe care o locuiesti!

Poti incepe sa creezi aceasta lume noua, intelegand ca in tine sau in semenul tau nu exista nimic rau, ci numai bine. Frica de rau este cea care face „raul” sa para real.

Toata negativitatea se naste din frica. Insusi conceptul de „rau” este un gand al fricii. Prin urmare, ce altceva mai exista, pe langa bunatatea ta, care este dreptul tau castigat prin nastere?

Exista indoiala care spune ca nu esti bun. Exista frica. Viata ta e alcatuita din bunatate asaltata de indoiala si frica. De cate ori, in decursul unei zile, indoiala si frica nu-ti contesta perceperea propriei tale bunatati? De cate ori nu-ti contesta ele perceperea bunatatii aproapelui tau?

O data ce stii ca indoiala si frica opereaza continuu in cadrul experientei tale, le poti accepta in mod constient. Apoi. ele devin, pur si simplu, parte din dansul constientei. „Oh, da, stiu ca sunt bun. Si ce s-ar intampla daca n-as fi?”

Acest dans are loc in minte. Dialogul se desfasoara intr-un dute-vino continuu. Dar, incetul cu incetul, isi pierde din tonul osanditor. Treptat, pe masura ce frica este imbratisata, ea se stinge.

Conflictul se sterge din mintea care isi recunoaste propria bunatate. Si, o data ce si-a recunoscut propria bunatate, ea nu o poate mentine decat extinzand-o asupra altora.

Daca vezi pe altcineva ca fiind rau, ai ingaduit indoielii si fricii sa se intoarca in mintea ta.

Ceea ce este divin e liber de dualitate si de orice fel de conflict. Te deschizi catre divinitate, atunci cand vezi propriul tau bine si pe cel al aproapelui tau ca fiind unul si acelasi. Divinitatea e intotdeauna impartasita. Ea nu este niciodata exclusiva.

Tot ceea ce inseamna exclusivitate este o plasmuire a fricii.

Tot ceea ce inseamna judecata este o plasmuire a fricii.

Numai atunci cand respingi raul si accepti binele vei alunga frica din inima ta. Nici unul dintre copiii lui Dumnezeu nu poate fi rau. In cel mai nefericit caz, el este chinuit. In cel mai nefericit caz, ii ataca pe altii si ii invinuieste pentru chinul sau. Dar el nu este rau.

Da, chiar atat de adanc trebuie sa mearga compasiunea ta. Nu exista fiinta umana care sa nu merite iertarea ta. Nu exista fiinta umana care sa nu merite iubirea ta. Tu-ti poti stabili conditiile si justificarile – dar pe mine ele nu ma pacalesc. ti-am spus adevarul. Nu e in interesul tau sa-l denaturezi.

Daca ti-e greu sa ierti si sa iubesti pe cineva, spune-o. Nu-l condamna, ca sa-ti justifici propria slabiciune.

Daca esti cuprins de frica, spune adevarul. Adevarul aduce intotdeauna sanatate mintala. Doar cel cuprins de frica judeca pe altul.

Ai trecut tu dincolo de stransoarea fricii?

Daca nu, atunci recunoaste-ti frica.

Daca iti recunosti frica, nu ii vei judeca pe eilalti, deoarece vei ajunge sa intelegi ca frica iti distorsioneaza intotdeauna perceptia.

Recunoaste-ti frica si fii sincer cu tine si cu ceilalti.

Marturiseste: „Sunt cuprins de frica acum si de aceea nu pot vedea corect.”

Renunta la judecatile pe care vrei sa le faci, caci ele nu sunt altceva decat un atac lipsit de sens impotriva cuiva a carui bunatate nu o poti vedea.

Incredinteaza-mi mie aceste judecati.

Spune adevarul: „Iisuse, nu-l pot vedea corect pe acest seaman al meu, deoarece il judec. Ajuta-ma sa ma dezbar de judecatile mele si sa inteleg ce frici sunt scoase la iveala in mine de catre comportamentul sau.”

Fiecare judecata pe care o faci despre aproapele tau vadeste cu mare precizie ceea ce urasti sau nu poti accepta la tine insuti. Nu urasti pe altcineva, decat in cazul in care iti aduce aminte de tine insuti.

Iata de ce, orice incercare de a justifica mania, frica sau judecata esueaza lamentabil. Este pur si simplu o tentativa de a acuza pe altcineva pentru propria ta greseala. O incercare lipsita de onestitate. De responsabilitate.

Ai mijloacele de a pune definitiv capat judecatii, dar inca mai vrei s-o justifici. De ce? Fiindca nu-ti poti recunoaste greseala. Preferi sa suferi, decat sa admiti ca ai facut o greseala. Preferi sa pretinzi ca esti perfect, decat sa recunosti ca, in cazul asta, esti un invatacel. Ce orgoliu de neinteles! Cum pot lua de mana pe cineva care, in pofida durerii sale, insista ca e perfect?

Nu te pot ajuta, daca nu ma lasi sa o fac.

A gresi nu este un lucru atat de ingrozitor. Greseala nu te va deposeda de iubire si de acceptare. Tu asa crezi, dar asta nu e decat o inchipuire. Ceea ce te priveaza de iubire este insistenta ca faci ceea ce trebuie, atunci cand, de fapt, nu faci.
Asta impiedica interventia corectiva.

Incearca, te rog, sa intelegi acest lucru. A nu face ceea ce trebuie nu inseamna a fi „rau”, iar a face ceea ce trebuie nu inseamna a fi „bun”.

Fiecare dintre voi va face atat ceea ce trebuie, cat si ceea ce nu trebuie, de sute de ori in cursul unei singure zile.
Iti spun ca nu poti numara de cate ori faci ceea ce trebuie, sau ceea ce nu trebuie pe durata calatoriei tale pamantesti.

Aceasta lume este o scoala si ai venit aici ca sa inveti.

A invata inseamna a face greseli si a le corecta.

A invata nu inseamna a face tot timpul ceea ce este bine. Daca ai face tot timpul ceea ce este bine, ce nevoie ar mai fi sa vii la scoala?

Fii smerit, prietene. Te afli aici ca invatacel si trebuie sa accepti ca asa stau lucrurile, daca e sa-ti insusesti lectiile pe deplin. Daca nu recunosti ca ai facut o greseala, nu te pot ajuta s-o corectezi. Dar, admite-ti greseala si corectarea va fi acolo, o data cu iertarea.

Aceasta e calea pe care ti-am pregatit-o.

Nu incerca sa fii perfect, prietene. Este un tel nepotrivit. Numai cei care aleg sa sufere mult si din greu doresc sa fie perfecti. Doreste, in schimb, sa recunosti fiecare greseala pe care o faci – ca sa poti invata din ea.

Perfectiunea vine spontan si fara efort, numai atunci cand spui adevarul, cand renunti la dorinta de a-i impresiona pe altii, cand iti abandonezi falsa mandrie.

Cei care cer corectia – o vor primi. Nu pentru ca sunt mai buni decat altii, ci, pur si simplu, pentru faptul ca o cer.

Nu ii judeca pe cei ce nu sunt gata sa-si recunoasca greselile. Recunoaste-le, pur si simplu, pe ale tale si da restul lui Dumnezeu.

Impartaseste altora din experienta ta, dar nu cauta sa Ie-o impui, caci nu stii ce nevoi au altii si nu e treaba ta s-o stii.

Aminteste-ti de ceea ce este bun in aproapele tau. Aminteste-ti de ceea ce este bun in tine insuti.

Lasa toate fricile si judecatile sa se disipeze, acolo unde se ivesc. Recunoaste-ti greselile si fii tolerant fata de greselile pe care le fac altii.

Iata ce-ti cer eu.

E simplu, nu-i asa?

E atat de simplu, incat vei uita mereu. Dar nu fi descurajat.

Daca dorinta ta pentru pace e puternica, in cele din urma ii vei ceda. O data ce ai decis ca asta este ceea ce vrei, nu poti sa nu reusesti sa vii acasa.

sursa : fragment din cartea “Iubire fara conditii” de Paul Ferrini

Nimeni nu eşuează niciodată. Nimeni!

În ciuda celor ce aţi fi făcut – de orice act demn de dispreţuit, demn de milă, făcut în ascuns (ceea ce în realitate nu era cazul), în ciuda acestor acte, rămâneţi în viaţă. A eşua înseamnă a încremeni, ceea ce este imposibil deoarece viaţa este continuă – ea se mişcă continuu; în aşa fel încât este imposibil de a se imobiliza sau de a reveni înapoi. În fiecare minut viaţa merge înainte şi se dezvoltă, dând fiecăruia o inteligenţă mereu mărită.

Voi n-aţi greşit niciodată, voi n-aţi făcut decât să învăţaţi. Cum aţi fi putut înţelege bucuria, dacă n-aţi fi cunoscut necazul? Cum aţi putea recunoaşte scopul vostru dacă apropiindu-vă, n-aţi fi descoperit că el are o savoare diferită de aceea pe care v-aţi închipuit-o înainte?

Voi n-aţi comis niciodată erori. Absolut niciodată! Niciodată nu aţi făcut rău. Nu este nici un motiv să vă culpabilizaţi (să vă simţiţi vinovaţi). Toate pretinsele greşeli, toate eşecurile voastre sunt paşi făcuţi în direcţia lui Dumnezeu. Si voi n-aţi fi putut aduna toata experienţa pe care o aveţi acum fără fiecare din aceşti paşi.

Nu vă simţiţi niciodată vinovaţi. Ucenicia voastră, înţelepciunea voastră au ca nume „iluminarea”. Trebuie să înţelegeţi că voi aţi făcut bine din nevoia că toate actele voastre au fost necesare. Si voi fără încetare aţi făcut alegerea corectă. Veţi trăi mâine şi ziua binecuvântată de poimâine, cu siguranţă, şi aşa mai departe. În aceste zile veţi observa că vi s-a mărit cunoaşterea dvs. De aceea, zilele precedente n-au fost trăite în greşeală, ele vă conduc în eternitate.

Sunteţi dotaţi cu facultatea de a alege, în virtutea căreia veţi putea crea visul vostru după dorinţă. Ce contează felul în care l-aţi creat, va fi întotdeauna în optica unei înţelegeri pentru a vă încarca de simţuri şi astfel ajutaţi la conştiinţa globală – niciodată nu o veţi micşora pe aceasta, este o imposibilitate. Fiecare aventură întreprinsă de bună voie ajută la înflăcărarea şi intensitatea Vieţii. Fiecare gând îmbrăţişat, fiecare iluzie trăită, fiecare descoperire făcută, vă măreşte înţelegerea şi aceasta măreşte şi hrăneşte la rândul ei mărimea conştiinţei umanităţii în întregime, ce dezvoltă Spiritul lui Dumnezeu.

Sentimentul eşecului sau greşelile dăunează la perceperea măreţiei voastre, atât interioară cât şi exterioară; în prezenţa sa voi nu puteţi distinge toată importanţa voastră în raport cu totalitatea Vieţii. Nu trebuie să doriţi vreodată să ştergeţi vreun episod din trecutul vostru. Pentru că acel conflict care a dat ocazia unei experienţe nenorocite, a dat naştere în sufletul vostru la frumoase şi nepreţuite perle de înţelepciune. Altfel spus, nu mai aveţi de trecut niciodată prin visele de ieri, să creaţi jocurile de ieri; voi le-aţi trăit şi înregistrat în sufletul vostru ca sentimente, cele mai autentice comori ale vieţii.

Sunt aici ca să vă învăţ că sunteţi iubiţi deasupra oricărei închipuiri, căci nefiind niciodată consideraţi altfel decât ca nişte Dumnezei muncindu-se pentru a se înţelege. Fiecare experienţă a nenumăratelor voastre vieţi v-a adus cunoaştere, înţelepciune, voi aţi dat lumii; voi aţi ajutat la virtuţile vieţii în desfăşurarea sa.

Sunteţi demni de aventurile din această viaţă, de fiecare din ele. Ei bine, şi mai mult încă, sunteţi demni de splendidele aventuri care vă aşteaptă. Voi nu puteţi deveni EU SUNT şi să intraţi în eternitate decât după ce aţi înţeles că indiferent de experienţa făcută, ea a avut ca scop înţelegerea Dumnezeului ce sunteţi – manifestându-se aici şi acum prin experienţele voastre pe scena Vieţii.

sursa : Ramtha “Cartea Alba”

Sporul casei furat

"De ceva vreme ma confrunt cu o lipsa financiara cum nu am mai avut in viata mea. Expresia potrivita e “ce iau pe mere dau pe pere”, iar in cazul meu perele sunt mai scumpe. Mai in gluma, mai in serios am folosit expresii gen “parca mi-a facut cineva cu ulcica” sau “se duc banii de la mine de parca ii fur, nu-i muncesc”… Citind carti de specialitate am descoperit un fenomen interesant surprins de mai multi autori si un pic m-am luminat"Acum vreau sa va luminez si pe voi cu cateva pasaje din cartea lui Ovidiu-Dragos Argesanu – Atacul PSI intre stiinta si magie – , respectiv Constantin Gheorghita – Terapia spirituala – si Preot Alexandru Argatu – „Va sfatuieste Arhimandritul Ilarion Argatu despre vraji si farmece si lupta impotriva lor”.

Sporul casei in opinia lui Ovidiu-Dragos Argesanu

“Sincer nu am crezut că există aşa ceva până într-o seară, mai exact chiar într-o noapte de revelion, când o femeie m-a întrebat dacă am să-i schimb cincizeci de mii de lei. Binevoitor, i-am oferit şi mi-a dat în schimb tot o hârtie de cincizeci de mii! Atunci când, nedumerit, m-am întrebat ce înseamnă schimbul acela ciudat, o prietenă mi-a spus: „N-o să ai bani tot anul! A schimbat soarta ei cu a ta, în ceea ce priveşte banii!” „Prostii!” am răspuns neîncrezător, precum slujitorul din poezia „Mistreţul cu colţi de argint”. Doar când am văzut că dacă luam bani dintr-o parte, se ivea altă necesitate pentru care să fie nevoie să-i dau, fără să pot pune nimic deoparte, deşi salariul îmi crescuse relativ recent, am început să-mi pun întrebări şi să studiez mecanismul. Ideea este că bogăţia este cumva un lucru nativ, determinat, fiecare om având în preajma lui un spirit, un duh care se ocupă de aşa ceva, care îţi creează confortul material. Ceva gen Aladin şi duhul din lampa fermecată! Solomon, când a primit darul stăpânirii duhurilor, avea mai multe! O dată cu banii proprii se poate schimba şi acest duh, care poate fi legat de cei care ştiu. Ca orice duh, de altfel. Aşa că rămâi fără el şi, implicit, fără acel ceva care să se ocupe de problema aceasta din lumea cealaltă. Evident că există indivizi care cunosc acest fapt, care îşi doresc, totuşi, să fie bogaţi şi pentru aceasta sunt gata să recurgă la magie pentru a-i obţine. Metoda cea mai bună de protecţie este să nu dai bani oricui, să nu împrumuţi pe şi de la oricine. Se fac dezlegări, dar din păcate în rugăciunile ortodoxe nu am găsit referire special la acest act magic şi nu cred că le pot rezolva. Nici măcar rugăciunea Sfântului Ciprian nu face referire la spor şi la argintul viu, iar pentru că nu le putea dezlega şi pe acestea, eu unul o utilizez într-o formă completată.”

Ovidiu-Dragos Argesanu – “Atacul PSI intre stiinta si magie” – editura DAO PSI

“ Era într-un orăşel de provincie o familie care a fost efectiv distrusă. De unde fuseseră proprietarii mai multor case şi magazine, între care aveau şi o cofetărie, ajunseseră la propriu în sapă de lemn. Şi nu numai atât, îi pândea perspectiva de a li se lua totul şi ca unul dintre copii să ajungă în închisoare, pentru deturnare de fonduri. Aveau datorii la cămătari şi la banca, toate afacerile fiind aproape în procedură de lichidare. Nici lumină nu mai aveau în casă, pentru că nu plătiseră curentul electric! Intâi de toate, am întrebat-o pe patroană ce ţigani are ca duşmani. Era plină de chi greu, întuneric, specific ţiganilor, evreilor, chinezilor – în general, popoarelor necreştine. Mi-a spus că avea datorii la ţigani cămătari, cărora nu le plătise şi care juraseră să se răzbune. I-am măsurat cu pendulul pe cei din familie. Mai puţin nora, toţi – mama, tatăl, unul din fii – aveau toate chakrele închise! Li se blocaseră toate drumurile. Toţi cei cu care făcuseră afaceri îi ocoleau, la fel ca şi clienţii. Starea lor psihică era deplorabilă. Tatăl plângea tot timpul după fiul plecat, în ciuda faptului că, aşa cum afirma, fusese un luptător şi niciodată aşa. Patroana avea probleme de concentrare, uita cu uşurinţă şi-şi schimba deciziile la fiecare cinci minute. De aceea, nici nu avea putere de muncă. Există o şansă la un milion să descoperi la trei oameni din aceeaşi familie toate chakrele închise, astfel că era exclus să fie ceva întâmplător. Le-am citit în casă molitfele Sfântului Vasile cel Mare, i-am trimis la mai multe mănăstiri ca să dea acatiste de iertare şi de protecţie. Era însă foarte clar că legătura lor cu Lumina era întreruptă. Nu ştiu în ce măsură au făcut şi au obţinut rezultate din ceea ce le-am spus. O astfel de formă gândită este destul de rar întâlnită, pentru că nu sunt mulţi cei care ştiu să se folosească de elementali la acest nivel: exorcişti, magi sau vrăjitori. Mă intrigă însă necunoaşterea sau prostia oamenilor, care iau bani cu împrumut de la cămătari. Aceştia plătesc cu bani grei vrăjitori, care folosesc magia tocmai ca datornicii să nu îi poată restitui, tocmai pentru că întotdeauna valoarea gajului o întrece pe cea a împrumutului!”

Ovidiu-Dragos Argesanu – “Atacul PSI intre stiinta si magie” – editura DAO PSI

Sporul casei şi sporul personal in opinia lui Constantin Gheorghita

Descriere

“Fiecare om are o anumită sumă de bani pe care o câştigă lunar prin Drept Divin. Această sumă este determinată de karma personală şi de cea de neam, de păcatele personale şi nu în ultimul rând de ceea ce face omul cu banii câştigaţi. Această sumă de bani se poate creşte sau se poate micşora în funcţie de ceea ce face persoana în cauză.

Pentru această problemă, omul are îngăduit de Dumnezeu un înger sau un ghid spiritual care se ocupă cu problemele lui financiare. Acest înger este denumit popular spor. In momen-tul în care este legat sporul, de fapt este legat acest înger. Există şi posibilitatea în care acest înger este furat şi legat să servească pe altcineva, în general pe cel care îl fură.Sporul casei este format din suma sporului persoanelor care trăiesc în respectiva casă.

Simptome

Nemaiavând cine să se ocupe de partea financiară, din punct de vedere spiritual, omul începe să piardă banii, îi cheltuie fără să se aleagă cu nimic sau nu-i mai câştigă. In cazul în care este furat sau legat sporul casei, problemele financiare apar la toată familia şi trebuie dezlegat sporul tuturor membrilor familiei.Sporul poate fi furat printr-un simplu schimb de bani. In ideea protecţiei nu este indicat a cumpăra de la ţigani sau a dabani cerşetorilor ţigani indiferent dacă sunt copii sau nu. în general, aceştia au programe de furat sporul făcute de către vrăjitoarele lor.

Alte indicaţii

Se poate măsura radiestezic cat la sută este legat sau altfel spus, cât ia sută te mai ajută acel înger. Acest tip de atac psi apare în momentul în care omul greşeşte faţă de bani, şi astfel scăzându-i suma de bani meritată prin Drept Divin, Dumnezeu îngăduie să îi fie legat sporul. Pentru rezolvarea problemelor financiare trebuie văzut unde greşeşte omul faţă de bani şi ce trebuie să schimbe în viaţa lui pentru a merita mai mult.

Autocontrol

Se vizualizează acest înger, apoi folosind o foarfecă la nivel astral se taie toate legăturile de pe el. Dacă se observă că mai sunt şi alte lucruri negative pe el, se curăţă şi de acelea.

Alte metode

Pentru rezolvarea acestei probleme, omul trebuie să înţeleagă unde greşeşte faţă de bani şi să schimbe aceasta. Ca un punct de plecare, pentru cei interesaţi, voi enumera câteva greşeli faţă de bani: fumatul, vândutul la un preţ mai mare decât cel meritat, furtul de bani, camătă, a cumpăra un produs mult mai scump doar pentru că provine dintr-un magazin de „fiţe” când în alte locuri este mai ieftin, a cheltui de fală etc. De asemenea, atenţie la ceea ce spuneţi, juraţi sau gândiţi. Dacă cineva spune mereu că el nu are nevoie de bani sau că el nu vrea bani, acela nici nu primeşte. Nu mai spun, în momentul în care se jură că nu vrea, indiferent că o face sincer sau de ochii lumii. Corect este să vrei cât îţi este îngăduit de Dumnezeu, nici mai mult nici mai puţin”.

Constantin Gheorghita – “Terapia spirituala” – editura DAO PSI

Parintele Argatu ne invata:

„Daca ai de primit o suma de bani de la vrajitor o pui separat, nu ii amesteci cu ceilalti bani, pana nu ii dezlegi.

- Ii speli cu apa si detergent ii clatesti cu apa, apoi ii treci prin Agheasma pe care o ai intr-un castron. Dupa folosire, Agheasma aceasta o dai la plante in gradina, nu la canal. Banii ii aliniezi frumos intinsi, ca sa se usuce. Sa stii ca daca mergi la robinet cu mainile doar umede de Agheasma, toata apa care trece peste mainile tale si merge la canal, se transforma in Agheasma si e pacat de spurcare a Duhului Sfant. Deci curatire (spalare), sfintire (cu Agheasma) + dezlegare (prin rugaciuni si post negru vinerea pana la ora 24)


Daca ai relatii, de dat, de cumparat, de vandut si trebuie sa dai o suma de bani vrajitorului, mai intai ii stregi cu Agheasma, astfel nu va putea sa lege vraji pe ei.Daca simti ca in timp ce numeri banii vrajitorul iti meneste vraji cu privirea si cu gandul fara sa se atinga de banii tai se dezleaga astfel:

- post negru vineri pana la ora 24 + rugaciuni + rugaciunea de dezlegare urmatoare: Dezleaga Doamne tot ce a legat acesta asupra banilor mei.

Uneori iti cere pentru o ora sau pentru cateva minute o suma neinsemnata, ca sa iti lege vraji pe bani. Ti-i da inapoi, iar tu ii pui langa ceilalti bani ai tai si incepi sa ai pagube si uiti tot timpul sa iei restul si termini salariul in cateva zile. Vrajitorul te lucreaza asa si la salariul urmator si tot asa”.

Preot Alexandru Argatu – „Va sfatuieste Arhimandritul Ilarion Argatu despre vraji si farmece si lupta impotriva lor” – cu binecuvantarea I.P.S Pimen Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor.

Sa va fie de folos!

sursa:igalis

Relaxare

Foto: Photoxpress.com

A venit vremea pentru o scurtă pauză.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Simte aerul cum te împrospătează.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Fă sonorul gândurilor mai încet.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Închide-ţi ochii şi lasă liniştea să-ţi inunde sufletul.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Zâmbeşte.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
În aceste momente eşti atât de aproape de esenţa ta adevărată.
Ai ajuns… ACASĂ.

*****
De aici, acum, gândeşte-te la cât de puţin avem nevoie ca să ne fie bine. Oare câte lucruri inutile am strâns în viaţa noastră, oare câte acţiuni fără mare importanţă facem în fiecare zi, oare câte conversaţii fără rost purtăm cu noi înşine, cu ceilalţi? Te provoc să găseşti timpul necesar pentru a da la o parte inutilul, neimportantul din viaţa ta. E nevoie de tine pentru ce e cu adevarat important.

*****

Relaxează-te! Savurează cu toată fiinţa ta aceste momente. Lasă-le să te încarce cu energia şi motivaţia de care ai atât de multă nevoie. E atât de bine!

sursa ozibuna.net

Doamne, Ocroteste-i pe Romani !

La multi ani Romania!

Rugaciune

Ramâi cu mine, Doamne, ca nu cumva sa uit de Tine;

Ramâi cu mine, Doamne, pentru ca Tu stii cât de usor Te parasesc;

Ramâi cu mine, Doamne, pentru ca sunt slab si am mare nevoie de Tine ca sa nu recad;

Ramâi cu mine, Doamne, pentru ca Tu esti viata mea, si fara Tine zelul meu slabeste;

Ramâi cu mine, Doamne, pentru ca Tu esti lumina vietii mele, si fara Tine ratacesc în întuneric;

Ramâi cu mine, Doamne, si arata-mi vointa Ta Preasfânta;

Ramâi cu mine, Doamne, ca sa-ti aud vocea si s-o pot urma;

Ramâi cu mine, Doamne, pentru ca vreau sa fiu mereu cu Tine;

Ramâi cu mine, Doamne, daca vrei sa-ti ramân credincios;

Ramâi cu mine, Iisuse! Oricât ar fi de sarac, sufletul meu nu doreste decât sa fie lacasul dragostei si fericirii Tale;

Ramâi cu mine, Iisuse, si la apusul vietii mele, când moartea mi-e aproape, cu judecata Ta dreapta si cu eterna vesnicie;

Te rog, ajuta-ma sa-mi dublez fortele pentru ca, în drumul spre Tine, sa nu ma paraseasca!

Ma nelinistesc ispitele întunericului, seceta sufleteasca, crucea si suferintele.

O, câta nevoie am de Tine în noaptea crunta a încercarilor si a pericolelor. Fa sa Te recunosc ca ucenicii Tai la Frângerea Pâinii astfel încât Sfânta Euharistie sa fie lumina care împrastie întunericul din sufletul meu, forta care ma sustine si singura bucurie a inimii mele.

Ramâi cu mine, Doamne, si, când va veni moartea, sa fiu unit cu Tine, daca nu în mod real în Sfânta Taina a Euharistiei, cel putin prin harul si iubirea Ta.

Ramâi cu mine, Iisuse! Nu-ti cer mângâiere caci nu o merit, ci doar harul Prezentei Tale.

Ramâi cu mine, Iisuse, prin prezenta Ta în “pestera” inimii mele si:

- Curateste-o!

- Încalzeste-o!

- Sfinteste-o! Asa cum Îti place Tie.

Ramâi cu mine, Doamne, si ajuta-ma ca numai pe Tine sa Te caut, numai Iubirea Ta, Harul Tau, Vointa Ta, Îndurarea Ta, Inima Ta. Nu-ti cer decât sa Te iubesc din ce în ce mai mult si voi fi destul de bogat!

Astfel, iubindu-Te din toate puterile mele slabe, aici pe pamânt, sa pot ajunge la Tine si sa Te iubesc în fericirea cea vesnica din cer. 

Amin !

"Rugaciunea dupa cuminecare a Sfantului Padre Pio"

Relaxare

A venit vremea pentru o scurtă pauză.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Simte aerul cum te împrospătează.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Fă sonorul gândurilor mai încet.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Închide-ţi ochii şi lasă liniştea să-ţi inunde sufletul.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
Zâmbeşte.

INSPIRĂ, EXPIRĂ
În aceste momente eşti atât de aproape de esenţa ta adevărată.
Ai ajuns… ACASĂ.

*****
De aici, acum umple-ţi inima de recunoştinţă. Treci dincolo de cuvinte, simte. Simte viaţa cum curge în fiecare celulă a ta. Las-o să te inunde, să-ţi dea forţă, nu o bloca. Te-a ales pe tine pentru a se putea manifesta. Sărbătoreşte-o, bucură-te de ea.

*****

Relaxează-te! Savurează cu toată fiinţa ta aceste momente. Lasă-le să te încarce cu energia şi motivaţia de care ai atât de multă nevoie. E atât de bine!

sursa ozibuna.net

De vorbă cu Sinele meu/tău

Sunteţi rupt de Fiinţă atât timp cât mintea va acaparează toată atenţia.
Când acest lucru se întâmplă – şi se întâmplă continuu pentru cei mai mulţi oameni – nu sunteţi în corp. Mintea vă absoarbe toată conştiinţa şi o transformă în forme mentale. Nu vă puteţi opri din gândit.
Pentru a putea conştientiza Fiinţa, trebuie să redobândiţi conştiinţa acaparată de minte.
Aceasta este o sarcină esenţială în călătoria dumneavoastră spirituală. Veţi elibera cantităţi vaste de conştiinţă, care înainte erau prinse într-o gândire inutilă şi compulsivă.
O modalitate eficientă pentru a realiza acest lucru este să vă îndepărtaţi pur şi simplu atenţia de la gândire şi să o focalizaţi în corp,
acolo unde Fiinţa poate fi simţită, în primă instanţă, ca acel câmp energetic interior care însufleţeşte ceea ce percepeţi ca fiind corpul fizic.
Iubirea este o stare a Fiinţei.
Iubirea nu se află în afară, ci în adâncul dumneavoastră.Nu o puteţi pierde nicicând şi nu va poate părăsi.
Nu depinde de un alt corp,
de o formă exterioară.
ÎNVĂŢAŢI SĂ EXPRIMAŢI
ceea ce simţiţi fără să învinovăţiţi. Învăţaţi să vă ascultaţi partenerul într-un mod deschis, nedefensiv.
Acordaţi-i partenerului spaţiu pentru a se putea exprima. Fiţi prezent.
Acuzarea, apărarea, atacul – toate acele tipare care sunt proiectate pentru a întări, a proteja sau a răspunde
cerinţelor sinelui fals – vor deveni astfel inutile. Să acordaţi spaţiu atât altora, cât şi dumneavoastră înşivă este de o importanţă vitală. În lipsa spaţiului dragostea nu poate înflori.
Când aţi îndepărtat cei doi factori care distrug relaţia – deci atunci când aţi transformat corpul-durere şi nu vă mai identificaţi cu mintea şi cu poziţiile mentale – şi după ce acelaşi lucru a fost făcut şi de partenerul dumneavoastră, veţi trăi fericirea unei relaţii înfloritoare. În loc să oglindiţi durerea şi inconştienţa celuilalt, în loc să va satisfaceţi reciproc dorinţele de dependenţă ale falsului sine,
veţi reflecta unul în celălalt dragostea adâncă pe care o simţiţi, acea iubire care apare odată cu conştiinţa unităţii cu tot ceea ce există.
Aceasta este iubirea care nu are contrariu.
TOT CE TREBUIE SĂ FACEŢI ESTE SĂ ACCEPTAŢI PE DEPLIN ACEST MOMENT.
Atunci vă veţi simţi bine aici şi acum şi veţi fi împăcat cu propria persoană.
Dar este oare nevoie să aveţi o relaţie cu propria persoană? De ce nu puteţi fi pur şi simplu dumneavoastră?
Când aveţi o relaţie cu propria persoană, v-aţi împărţit deja în două: “eu” şi “eu însumi”, subiect şi obiect. Aceasta dualitate creată de minte este cauza fundamentală a complexităţii inutile,
a tuturor problemelor şi conflictelor din viaţa dumneavoastră.
În starea de iluminare, sunteţi dumneavoastră – “dumneavoastră” şi “sinele dumeavoastră” devin una.
Nu vă mai judecaţi pe “dumneavoastră înşivă”, nu vă mai plângeţi de milă, nu vă iubiţi, nu vă urâţi, etc.
Ruptura cauzată de conştiinţa autoreflexivă e vindecată, iar blestemul e înlăturat.
Nu există nici un “sine” pe care trebuie să-l mai protejaţi, să-l apăraţi sau să-l hrăniţi.Când atingeţi iluminarea, o singură relaţie nu va mai exista: relaţia cu propria persoană. Odată ce aţi renunţat la ea, toate celelalte relaţii vor fi relaţii de iubire.

Sunt Lumina universului meu

FRAGMENTE din CARTEA 
"Sunt lumina universului meu" de Lise Bourbeau
 

♥ Eşti ceea ce spui..

♥ Fiecare cuvânt pe care îl foloseşti este, de obicei, expresia a ceea ce se petrece în interiorul tău.

♥ Felul în care te vezi pe tine este ceea ce proiectezi asupra celorlalţi.

♥ Dacă vrei să ştii cu adevărat cine eşti, dacă vrei să-ţi cunoşti gândurile cele mai ascunse, ascultă vorbele pe care le rosteşti.
Ascultă-te când vorbeşti cu alţii!

♥ Indiferent dacă o accepţi sau nu, ceea ce crezi despre alţii trece prin filtrele intelectului tău – şi este exact ceea ce gândeşti despre tine însăţi/însuţi.

♥ Toate gândurile pe care le emiţi formează în jurul tău o vibraţie.
De îndată ce gândeşti ceva, gândul respectiv este recepţionat de cel căruia îi este adresat.

♥ Toate acestea se întâmplă în inconştient, pe plan invizibil.
Chiar dacă tu crezi că gândurile tale sunt secrete, ei bine, nu-i adevărat.

♥ Suntem cu toţii părţi ale unui întreg şi suntem legaţi din interior la aceeaşi sursă de energie.

♥ Gândurile care nu exprimă dragoste provoacă stingerea luminii interioare a celui care le emite.

Ele ne împiedică să-l vedem cu adevărat pe celălalt şi să comunicăm cu el.
Gândurile de dragoste emit lumină în jurul tău.

Tot ceea ce trăieşte un om prin intermediul experienţelor reprezintă întotdeauna efectul gândurilor sale.

Dacă nu-ţi place viaţa ta prezentă, în primul rând trebuie să accepţi că ea este aşa cum este datorită gândurilor tale.
Gândurile reprezintă cauza; schimbă cauza şi vei obţine un alt efect.
Intregul tău trecut poate fi schimbat începând de astăzi!

♥ Ceea ce gândeşti în momentul de faţă va crea minutul următor, săptămâna următoare şi anul care va veni.
Experienţele pe care le trăieşti acum reprezintă efectul gândurilor pe care le-ai pus în mişcare ieri, alaltăieri, anul trecut, acum zece ani…

♥ Dacă în acest moment nu ai decât gânduri de succes, de prosperitate, de dragoste, de pace interioară şi dacă reuşeşti să menţii aceste gânduri întreaga zi, vei vedea că viaţa ta se schimbă!

♥ Orice acţiune, orice cuvânt, orice sentiment care se manifestă contra legii dragostei şi aduce suferinţă va fi retrăit, la un moment dat, de autorul său.

♥ Inchipuie-ţi sufletul ca pe un mic soare în interiorul tău.
De fiecare dată când dăruieşti dragoste, când simţi în tine dragoste, când vorbeşti cu dragoste, soarele acesta creşte şi devine o imensă sursă de căldură în interiorul tău, o mare sursă de lumină.
Cu cât creşte mai mult, cu atât răspândeşte în jurul tău mai multă lumină.

♥ Această lumină, această căldură nu te încălzeşte numai pe tine, ci pe toţi cei din jurul tău.
Lumina soarelui tău interior îţi luminează gândurile, dorinţele, ţelurile.
Totul devine mult mai clar.

♥ Lumina din tine îi ajută şi pe cei apropiaţi, care se vor simţi „luminaţi” în prezenţa ta.
Iţi vei dezvolta darul de a spune cuvântul potrivit la momentul potrivit şi toată lumea îţi va mulţumi pentru această lumină.
Aşa se comportă un suflet care îşi acceptă Dumnezeul interior.

O foarte bună metodă care te poate ajuta să te descoperi pe tine constă în a observa dacă valoarea ta se bazează pe ceea ce dăruieşti altora sau pe ceea ce primeşti.

De multe ori, în loc să dăruim cu generozitate şi fără a aştepta ceva în schimb, ne târguim atunci când avem ceva de dat.
Dacă te recunoşti în această descriere, înseamnă că te evaluezi după ceea ce primeşti de la alţii.

Când aştepţi prea mult de la ceilalţi, trăieşti multe emoţii.
Iar atunci sufletul tău strigă:
„Ajutor!”.
In loc să ne iubim şi să ne acceptăm pe noi înşine, în loc să-i iubim pe cei din jur, avem tot timpul pretenţii de la ei; asta nu este dragoste!

In fiecare zi, observă ceea ce dai fără să aştepţi ceva în schimb şi vei afla astfel CAT VALOREZI!
Nu poţi dărui decât ceea ce ai.

Ai si esti IUBIRE...daruiesti IUBIRE....
Daca NU esti IUBIRE , de unde sa daruiesti si ce ai putea darui ????????

♥ Vei descoperi că nu mai e nevoie să faci atâtea eforturi ca să-ţi ordonezi viaţa.
Lucrurile se aranjează de la sine dacă te concentrezi numai asupra valorii tale şi-ţi dăruieşti dragostea în mod necondiţionat.

♥ Un alt mod de a dărui este iertarea.
De îndată ce ierţi pe cineva, oricât de rău te-ar fi ofensat, îţi ierţi ţie aceeaşi greşeală, aceeaşi atitudine nepotrivită.

♥ Ce vezi în jurul tău?
Cum îi vezi pe oamenii alături de care trăieşti?
Cum îi vezi pe cei cu care lucrezi?
Cum îi vezi pe oameni în general, pe stradă sau la cumpărături?

Tot ceea ce priveşti te reflectă pe tine.
Dacă ai folosi această teorie a oglinzii măcar câteva momente în fiecare zi, în viaţa ta s-ar produce o schimbare importantă. Să presupunem că, pentru a fi ajutat să te cunoşti, să evoluezi şi să te vezi cu adevărat, ai fost înconjurat cu oglinzi.
Oriunde mergi, orice faci, te poţi observa continuu într-o oglindă.
In loc să vezi persoane agresive, oameni care te deranjează sau fiinţe extraordinare, înlocuieşte-le cu o oglindă şi viaţa ta va lua un curs complet nou.

♥ Când te priveşti în oglinda din baie, e destul de clar că persoana la care te uiţi eşti tu.
Indiferent dacă ai o faţă încruntată sau radioasă, veselă sau tristă, catifelată sau plină de coşuri, ştii foarte bine că este vorba despre tine.
Dacă nu-ţi place imaginea pe care o vezi, nu te superi pe oglindă, nu-i aşa?

♥ Exact acelaşi lucru se întâmplă în viaţa ta:
toate persoanele pe care le întâlneşti reflectă un aspect al propriei tale fiinţe.
Felul în care te vezi pe tine este ceea ce proiectezi asupra celorlalţi.

preluat de Andreea Cretu

Îngerul păzitor

Îngerul păzitor este cel care ne inspiră, ne ghidează, ne apără în mod tainic. Principala misiune legată de fiinţa umană pe care o protejează este de a o îndruma spre lumina şi eternitatea lui Dumnezeu.

În funcţie de nivelul spiritual, omul are un înger păzitor care aparţine uneia din cele 9 ordine angelice (serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, virtuţi, stăpâniri, întâietori, arhangheli sau îngeri). Protectorul aparţine Serafimilor doar în cazul celor care au venit pe lume cu un nivel de îndumnezeire extraordinar de elevat. Cei care au de îndeplinit misiuni eroice sunt îndrumaţi de îngeri păzitori dintre Stăpâniri sau Virtuţi. Majoritatea fiinţelor umane însă au păzitori din ordinul cel mai apropiat de planul fizic, îngerii.

Atunci când fiinţa pe care o au în pază se orientează cu tot sufletul şi cu toată fermitatea către Dumnezeu, bucuria lor este imensă. În astfel de cazuri tot mai mulţi îngeri din ordinele superioare se alătură îngerului păzitor. E de la sine înţeles că o persoană poate avea astfel nu unul, ci mai mulţi îngeri păzitori, pentru că atunci când atinge stadiul ultim de desăvârşire, toţi îngerii de lumină ai creaţiei vin să îi dea sprijin în acţiunile ei spirituale. Înmulţirea îngerilor păzitori direct proporţional cu nivelul nostru de evoluţie spirituală este normală, deoarece cu cât ne apropiem de Absolut, de Dumnezeu, testele şi încercările la care suntem supuşi sunt tot mai dificile.

Fiecare înger păzitor este diferit de oricare alt înger păzitor, aşa cum noi oamenii, suntem unici, fiecare, în felul nostru. Existând o legătură aparte între noi şi înger, legătură din iubire pură şi sublimă, necondiţionată, noi vom dobândi în mod empatic, diferite caracteristici sau înzestrări spirituale ale lui.

Orice aspect spiritual ne dorim, orice calitate vrem să o dezvoltăm în noi, rugând-l pe înger să ne ajute în dobândirea ei, ea devine astfel în scurt timp realitate. Aceasta dacă ne rugăm plini de credinţă, dezvoltând totodată suficient discernământ astfel încât să ştim ce ne este necesar spre a reuşi în misiunea pe care o avem de îndeplinit în viaţă. Fiindcă fiecare fiinţă umană se naşte spre a realiza un anumit lucru, spre a accede la un anumit nivel al evoluţiei spirituale, spre a ajuta umanitatea într-un anumit aspect. În concluzie, fiecare are o menire pe care trebuie să o realizeze. Spre a deveni conştienţi de aceasta, un foarte bun ajutor îl putem primi din partea îngerului nostru păzitor, care, trezindu-ne sufletul şi luminându-ne mintea, ne face mai conştienţi asupra întregii vieţi, în ansamblul ei, revelându-ne motivul pentru care ne găsim într-un anumit moment, într-un anumit loc, adică aici şi acum. 

În cele ce urmează, vom prezenta principalele funcţii pe care le îndeplineşte un înger păzitor.

1. Prima şi cea mai evidentă este aceea de protector, de păzitor. În Acatistul Îngerului păzitor se spune: ”Sfinte îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, izbăveşte-mă de toate nevoile şi necazurile.”

2. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de călăuză, de ghid spiritual care înalţă şi revelează pentru cel în cauză lumina lui Dumnezeu, putând aduce clipa de iluminare. Cităm din Acatist:

“Cel ce înflăcărezi inima mea cu dragostea de Dumnezeu;

Cel ce umpli casa sufletului meu cu iubirea lui Dumnezeu,

Cel ce mă povăţuieşti să cer susţinerea harului Sfântului Duh.”

3. Există numeroase cazuri în care boli considerate incurabile au fost îndepărtate cu ajutorul îngerului păzitor. Rugăciunile spuse din inimă, credinţa şi dăruirea din tot sufletul şi în mod necondiţionat către Dumnezeu trezesc energii misterioase, prin care îngerii pot acţiona aducând însănătoşire. Aceasta e o altă funcţie a îngerului păzitor: aceea de vindecător, prin lumină şi iubire, a trupului şi a sufletului celui pe care-l ocroteşte.

4. O altă funcţie esenţială a îngerilor păzitori este aceea de luptători în slujba binelui divin. Ei îndepărtează de la noi răul acţionând plini de curaj şi încredere acolo unde este injustiţie, aducând atât în împrejurările exterioare cât şi în interiorul nostru predominanţa binelui.

“Cel ce cu puternicul acoperământ al aripilor tale mă aperi;

Cel ce pururea stai lângă mine cu sabia ta de foc;

Cel care împotriva puterilor întunericului în luptă mă ajuţi.”

5. Datorită protecţiei îngerului păzitor putem prevedea clipe de cotitură ale existenţei noastre spre a le trece apoi mai uşor şi chiar mai mult, el, îngerul, ne face atenţi asupra marii treceri, de la acest plan fizic, în tărâmul spiritual.

Descoperim astfel că îngerul păzitor ne preia de la Îngerul naşterii şi ne este alături până când, la rândul lui, ne încredinţează Îngerului morţii. O altă funcţie a îngerului păzitor este deci cea de protector al marii treceri. 

6. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de a exorciza, îndepărtând de la noi orice duh necurat. Astfel, în Acatist se spune:

“Pururea îmi apari, Sfinte Îngere, ca un zid puternic împotriva vrăşmaşilor mei celor răi şi vicleni, care caută pieirea mea şi care-mi tentează sufletul cu uitarea de sine.

Bucură-te, că poţi să mă izbăveşti de orice răutate şi din toate cursele diavoleşti;

Că mă întăreşti în credinţă şi mă fereşti de îndoieli.”

Strâns legat de această funcţie a îngerilor de a exorciza este Arhanghelul Mihail care ara drept misiune şi reuşeşte întotdeauna să-şi înfrângă duşmanul cel întunecat, pe Satana.

7. Altă funcţie de bază a îngerilor păzitori este cea de învăţători –sfătuitori. Cităm din Acatist:

“Ajută-mă, dar neadormitul meu păzitor, ca să-mi umplu vasul sufletului meu cu untdelemnul faptelor bune, şi mai mult, cu compasiunea şi smerenia.

Bucură-te, tu, cel ce pururea mă inspiri să-l am în mintea mea numai pe Domnul Dumnezeu;

Cel ce învii în inima mea porunca dragostei pentru Domnul meu cel Preabun;

Cel ce mă îndemni să-l iubesc pe aproapele meu cu o adevărată dragoste.”

8. Alt rol al îngerilor este acela de a ne purifica prin acordarea graţiei atunci când inima noastră se îndreaptă fierbinte către Dumnezeu. Îngerii păzitori sunt cei care cheamă Graţia Divină să se reverse asupra fiinţei noastre. 

9. O altă funcţie a îngerului păzitor este aceea de prieten, am putea spune chiar cel mai drag şi mai apropiat prieten al celui pe care îl are în grijă. Iubirea îngerului pentru om este limpede, pură, puternică, constantă, nu e supusă unor suişuri şi coborâşuri, nici relaxării, uitării sau infidelităţii cum se petrece în prieteniile lumeşti. Iubirea îngerului păzitor derivă din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, este deci parte din această iubire divină.

de Karyn Maria Lombrea

Rugaciune

Doamne Iisuse Hristoase, cerceteaza inima mea, si curateste-o de toata intinarea, mandria, vrajba, frica, invidia, lacomia, gelozia, mania, lenea, indiferenta, inconstienta si de tot gandul rau, revarsa in ea Duhul tau Sfant, si umple-o cu minunata si smerita ta iubire si nesfarsita intelegere si ingaduinta.

Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, si al Preasfintei fecioarei Maria, ce stai in dreapta Tatalui

Iti multumesc ca te-ai coborat in inima mea si ai umplut-o cu iubirea, pacea si linistea Ta adanca si nepieritoare.

Iti multumesc ca mi-ai dat puterea sa iert si sa ma iert, si ca in iubirea ta fara seaman ma ierti mereu, ca iata, cu voie sau fara de voie, cu stiinta sau fara stiinta, cu gandul, cu fapta sau cu nefapta, am pacatuit si pacatuiesc mereu.

Iti multumesc ca te-ai salasuit in inima mea si ai fost, esti si vei fi cu mine, alaturi de mine si langa mine, pentru a-mi calauzi pasii si a-mi aduce harul Tau, constienta si armonie in cele ce, simt, gandesc si fac in calea mea catre Tine.

Asa ajuta-ma Tu sa pot sa iert din toata inima, cu bucurie si iubire, cu intelegere ca nimic din ce se intampla pe fata pamantului nu e fara de rost si fara voia lui Dumnezeu.

Doamne Iisuse Hristoase

Iti multumesc ca esti pacea din inima mea

Iti multumesc ca esti iubirea din inima mea

Iti multumesc ca esti bucuria din inima mea

Iti multumesc ca esti armonia din inima mea

Iti multumesc ca esti viata minunata si constienta din inima mea!

Bucura-te alaturi de noi acum si aici de minunata iubire, pace si bucurie cu care ne umpli si ne inconjuri!

Iti multumesc! 

Faca-se voia ta, 

Amin! 

autor necunoscut

365 DE MOTIVE CA SA IUBESTI VIATA

 Lacrimi 

Toţi am plâns mai mult sau mai puţin în vieţile noastre. Majoritatea timpului plângem din cauza evenimentelor mai triste din viaţa noastră. Uneori ţi se rupe inima să vezi pe altcineva plângând! Poate că tocmai au pierdut pe cineva sau au avut o relaţie care tocmai s-a destrămat. Nu uita totuşi că e bine să mai plângi din când în când. Îţi curăţă inima şi îţi uşurează sufletul împovărat. Plângi, dacă asta simţi. Nu încerca să ascunzi asta de teama celor din jur. Dă drumul lacrimilor, căci acesta este primul pas în vindecarea inimii tale. 

Dar nu te opri aici. Şterge-ţi apoi lacrimile şi mergi mai departe! Viaţa îţi va aduce şi zile mai bune!

Humanitysteam