ULTIMUL LEGAMANT

de Og Mandino (1924-1996), autor a 16 carti, ne dezvaluie cel mai pretios lucru dintre toate: posibilitatea alegerii. In lucrarea sa "Cel mai vestit vanzator din lume" a nascut legenda celor "10 PERGAMENTE

Intre Primul si Ultimul Pergament nu a fost decat... Iubirea fata de Divinitate si fata de tot ceea ce el a creat ! Acesta este, dupa parerea lui, secretul succesului!

''Fac legamant… ca niciodata sa nu uit cea mai mare putere cu care Dumnezeu m-a binecuvantat si care este puterea de a ma ruga. Trecand peste triumf si disperare, iubire si chinuri cumplite, extaz si durere, aplauze si respingeri, succes si esec, pot sa-mi aprind totdeauna flacara credintei in inima cu o rugaciune, iar ea ma va calauzi in siguranta prin ceata indoielii, prin intunericul negru al inutilitatii, pe caile inguste si spinoase cu suferinte si dureri si pe deasupra inselatoarelor locuri ale tentatiei.

Acum stiu ca Dumnezeu va auzi doar ceea ce inima mea vorbeste.

Dimineata, rugaciunea este cheia care va deschide comorile binecuvantarilor lui Dumnezeu, iar seara este cheia care ma va pune sub protectia lui. Atat cat ma voi putea ruga, va exista mereu speranta si curaj. Fara rugaciune, nu pot face mare lucru; cu ea, toate lucrurile sunt posibile. Voi lasa acest al zecelea si ultim legamant sa ma calauzeasca pe drumul vietii mele.

Voi fi mereu in legatura cu creatorul meu prin rugaciune.

Cu cat scot mai putine cuvinte, cu atat rugaciunea e mai buna. Printre rugaciunile mele vor fi si aceste cuvinte simple… de Rugaciune catre un prieten nevazut.

Prietene al meu, iti multumesc ca ma asculti. Stii cat de mult ma straduiesc sa ma umplu de credinta ta. Iti multumesc, de asemenea, pentru acest loc in care salasluiesc. Nu lasa ca munca sau jocul, oricat de placute sau glorioase ar fi, sa ma desparta vreodata prea mult timp de iubirea care uneste familia mea nepretuita. Invata-ma cum sa joc jocul vietii corect, curajos, cu tarie sufleteasca si increzator. Da-mi cativa prieteni care sa ma inteleaga si sa-mi ramana totusi prieteni. Ingaduie-mi o inima iertatoare si o inima careia sa nu-i fie frica sa calatoreasca nici chiar atunci cand drumul nu este marcat.

Da-mi simtul umorului si putina tihna. Ajuta-ma in stradania mea pentru cea mai inalta, legitima rasplata a meritelor, a ambitiei si a ocaziilor, si totusi fa-ma sa nu uit sa intind o mana de ajutor celor care au nevoie de incurajare si indrumare.

Da-mi forta sa infrunt orice va veni, sa fiu brav in pericol, hotarat cand sunt in necaz, temperat in manie si totdeauna pregatit pentru orice schimbare a norocului. Fa-ma sa pot sa rasplatesc o incruntare cu un zambet, amareala si rautatea cu o vorba buna si vesela. Fa-ma sa vad tristetea altora, sa-mi dau seama de suferintele ascunse din fiecare viata, oricat de inflacarata.

Tine-ma totdeauna senin in orice as face in viata, nici sa fiu un laudaros, nici sa cad in pacatul si mai mare al deprecierii de sine. In suferinta, lasa sufletul meu sa se inalte cu gandul ca fara umbra nu exista nici stralucirea soarelui. In esec, pastreaza-mi credinta. In succes, tine-ma umil.

Intareste-ma sa-mi fac partea intreaga din munca mea si chiar mai mult, atat cat pot, iar atunci cand munca e sfarsita, opreste-ma si da-mi plata. Faca-se voia ta si lasa-ma sa spun din dragostea inimii mele… recunoscator... Amin !"


 

Alege sa vezi Marele Dar al Vietii !

„Cineva” m-a trezit din nou cu noaptea-n cap, ca sa-mi vorbeasca despre maretia vietii. Ca si cum m-ar fi tras de maneca, spunandu-mi: „hei, sunt clipe pretioase, au un parfum special!” Primul impuls a fost sa-i raspund: putem vorbi maine dimineata despre asta? Raspunsul a fost categoric: „ Nu! Maine dimineata ai sa te cufunzi in cotidian! ACUM e CLIPA pe care chiar poti sa o gusti deplin. Sa faci din nou un pas in afara si sa privesti ansamblul acesta perfect, numit VIATA!” Si am simtit ca fac un pas cat o galaxie, cautand cu privirea, in puzderia de stele, una mica, mica, o scanteie albastruie. Stiam unde trebuie sa o caut. In cel mai sigur si cel mai potrivit loc din Univers. Si, la fel de spontan, intr-o fractiune de secunda, am ajuns in interiorul atomului. Aceeasi perfectiune. Si-n picatura de roua de pe o frunza… o intreaga galaxie. Doar perspectiva se schimba. Cata iubire! Cata iubire, in perfectiunea constructiei Pamantului! De la forma si structura, pana la fortele electrice si magnetice, acordate cu mare finete pentru ca Viata sa se poata desfasura. Si apoi, tot ceea ce ne hraneste simturile. Uneori ma intreb daca gustul, culoarea, sunetul, … nu au fost create pentru a ne incanta simturile, cu dedicatie speciala pentru noi. Scenariul este incredibil!

Si, privind mai adanc in povestile de viata (si de moarte), cu care ma intalnesc, nu contenesc sa exprim un mare uaau! Cum Dumnezeu sa impletesti firele vietilor oamenilor, cu o ata de mare arta si precizie, incat sa le dai, in fiecare moment, conditiile perfecte pentru ce au de invatat? Pentru a mai face un pas din ingustimea constiintei spre iubire. Repetand povesti, vieti dupa vieti, in aproximativ aceleasi roluri, pentru a vindeca o tema care de obicei e foarte simpla, cand e privita din exterior – si mult prea grea, privita din miezul ei. Si nu vedem ceea ce este incredibil de aproape. Viata ne arata pe toate gardurile (la propriu!), ce ar trebui sa vedem in noi. Ne impiedicam si impleticim in aceleasi voaluri opace de frica, pe care le caram peste timp, peste generatii. Carcotim, plangem, tipam, lovim in darul vietii care ne invaluie, in Iubirea Vietii care ne vorbeste continuu, despre noi si despre darurile si lipsurile noastre.

Fiecare fiinta umana cu care ne intersectam, vine spre noi pe o lungime de unda pe care o purtam in noi insine. Dar, pentru ca nu stim ce purtam pe sub scuturile cu care ne-am tot acoperit ranile, vedem doar un exterior lipsit de eleganta. Si nu e decat frica intre noi si ceea ce vine spre noi ca un dar, pentru a ne mai inalta un strop deasupra ingustimii perspectivei noastre. E ca si cum realitatea exterioara ar fi un mare indicator spre ceva din tine. Ca si cum ti-ar spune „uita-te aici, in tine!”. Si totusi, ar fi atat de simplu sa incercam sa schimbam perspectiva din care privim, sa ne uitam ACOLO, la doua degete, la ce nu ne lasa sa traim frumusetea si iubirea din care am fost creati. La ce se ascunde in spatele reactiei de frica, ce ne separa de Intreg. Atat de mult suntem de sustinuti, incat, pe masura ce refuzam sa vedem, se contracta in jurul nostru, tocmai reflectarea acestui aspect. E peste tot. Oriunde te uiti. In acord perfect cu ceea ce ai venit sa inveti. Si ai venit in conditii care sa te ajute tocmai in acest sens. Sa-ti inveti lectia. Priveste provocarile vietii tale, prin ochii unui copil, ca si cum ar fi un joc si incearca sa intelegi din perspectiva iubirii, nu a fricii. Incearca sa-i vezi pe cei cu care te confrunti in viata, ca pe niste copii. Incearca sa vezi cauza confruntarii, din aceeasi perspectiva si incearca sa ramai in zona jocului vietii. Este un loc de joaca minunat, construit cu atata iubire, cu atentie sporita la fiecare detaliu. Imagineaza-ti cum ne privesc Fiintele Mari dintr-o alta dimensiune, cu ingaduinta si intelepciune, dandu-ne uneori cate un deget de ajutor, atunci cand ne poticnim.

Orice situatie in care stai si nu rodesti – doar stai acolo si te ofilesti – este o mare risipa de timp si potential. Poti sa alegi sa stai… sau poti sa alegi sa intri in joc. Terenul de joaca este construit pentru TINE, cu dedicatie speciala. Ce ar fi sa incerci sa vezi simbolic, in ce fel participi? Activ – sau ca si cum ai face parte din decor? Ca si cum ai mai avea doar o ora de joaca si vrei sa o exploatezi la maximum? Sa incerci jocurile pe care nu le-ai incercat, sa cunosti parteneri noi de joaca si sa incerci sa vezi jocul si din alta perspectiva? Sau … cu frica de a nu te lovi din nou?

Alege sa vezi prin ochii celorlalti, sa spargi barierele perspectivei tale statice. Alege sa simti oamenii, sa te apropii de ei fara sa-i judeci. Alege sa vezi copilul ranit, atunci cand cineva ti se pare ca nu respecta regulile jocului. Daca am curge dupa reguli, nu ar mai exista creativitate si totul ar deveni plictisitor si perfect previzibil. Si totusi… chiar asta cautam! Confort si siguranta, situatii previzibile…. uooof! Poti, pentru o clipa, sa privesti din exterior, scenariul vietii tale? Ce ai vrea sa schimbi? E ceea ce ti-ai dorit? Sunt visele tale, transpuse in realitatea vietii tale? Ce ti-e cel mai la indemana sa schimbi, in acest moment? Schimba perspectiva din care privesti si sigur vei primi informatii importante despre viata ta. TU ai creat aceasta realitate si e in puterea ta sa schimbi ceva, sa alegi sa exprimi mai mult din ceea ce esti, sa largesti campul vizual si sa vezi barierele care te impiedica sa traiesti cu mai multa iubire. Bariere care te invata ceva esential despre tine. Si gaseste, simbolic, poarta catre o alta realitate. Este ca-n povestile in care, pentru a primi darul, trebuie sa treci o proba de putere. Si aminteste-ti ca povestea ta este construita pe masura puterilor tale, cu dragoste. Ca intreaga galaxie se invarte intr-un sens si cu o viteza adaptata tocmai posibilitatii tale de evolutie si exprimare.

Alege sa vezi Marele Dar al Vietii!

Si te intreb din nou, omule drag! Cata iubire traiesti?

Si-ti doresc sa simti in viata ta, forta spiritului care te duce inainte, mai aproape si mai aproape de Tine!

de Dana Erdei

Succesul din inima

Nu cred ca exista om care sa nu-si doreasca prosperitate, succes – indiferent ce forma iau acestea. Unii doresc succes social, altii in tratamentul urmat, altii in iubire sau afaceri, iar unii vor sa aiba succes in… efortul de a fi lasati in pace. Pentru unii succes inseamna sa traverseze situatii neobisnuite, ca niste zei olimpieni. Altii traiesc succesul daca li se sustine adevarul si li se da dreptate. Unii isi reprezinta succesul in premii, altii in aplauze, unii intr-o cina romantica sau o masa copioasa, altii cunosc succesul cand isi permit o pereche de pantofi noi. Dar fie ca e vorba de recunoastere sociala sau de propria satisfactie, cu totii ne dorim reusita in directia in care ne depunem eforturile.

Dar …desi ne dorim succesul - unii dintre noi chiar cu disperare - totusi cei mai multi nu facem altceva dacat sa-l alungam de langa noi, zi de zi. Pentru ca nu stim sa ne relationam cu SUCCESUL suntem sabotorii propriului nostru succes.

A te relationa cu tot ce inseamna PROSPERITATE, REUSITA, REALIZARE, inseamna sa le recunosti prezenta oriunde si la oricine le intalnesti.

Profetirea propriului succes

Cand cineva ne impartaseste vestea succesului sau, cel mai frumos dar pe care i-l putem face este sa ne bucuram sincer pentru succesul sau. Dar momentul este o ocazie formidabila si pentru noi de a ne conecta sufleteste la forta universala ce a permis materializarea acelei reusite. Prin bucuria pe care o simtim pentru realizarea celuilalt, vom atrage o energie a succesului in viata noastra. Aceasta deschidere a sufletului, acceptare si empatie, ne pune in rezonanta cu intreg Belsugul Universului. Virtutea de a ne bucura sincer pentru altii ne profeteste viitoarea reusita, ne deschide caile vietii, ne arata solutiile sau greselile de evitat. Bucuria ne pregateste inima sa intre in rezonanta cu tot ceea ce noi numim Succes si sa aduca in viata noastra reusita pe care ne-o dorim. Iar daca ceea ce ne dorim nu este potrivit sau benefic pentru noi (pentru ca, poate, inca nu stim ce este cu adevarat benefic pentru noi), sentimentul sincer si inocent de bucurie va atrage ceva mai bun decat ceea ce ne dorim.

Cu alte cuvinte, bunatatea inimii noastre se va cupla la Succesul rezervat pentru noi si nu la cel inchipuit de noi.

Dar ca lucrurile sa functioneze, trebuie sa ne scoatem din minte orice rationare contabiliceasca si sa facem lucrurile din inima. Cand ne bucuram sincer de orice realizare a unui semen, ne punem in rezonanta cu bucuria succesului in sine, cu esenta a tot ce numim realizare si implinire. Si ne apropiem un pic mai mult de ele.

Am putea considera ca un semn bun, fiecare ocazie cand cineva ne alege pentru a se lauda cu reusita sa.

Invidia – - deconectarea de la prosperitate si succes.

Inividia nu face decat sa ne indeparteze de prosperitate. Ea dovedeste incapacitatea noastra de a recunoaste bogatia si succesul, acolo unde apar. Incapacitatea de le primi cu bucurie, in realitatea in care traim, chiar daca nu sunt in posesia noastra. Chiar daca nu le avem noi, direct, faptul ca auzim despre ele este un semnal ca materializarea lor se apropie de noi. Trebuie doar sa nu le alungam prin invidii, competitie, neincredere, lacomie sau circumspectie. 

Cand atragem invidiosi, desi nu ne dam seama pentru ce ne-ar putea invidia unii, este semn ca avem o relatie defectuoasa cu ceea ce numim reusita. Fie ca am atins-o sau nu, superioritatea pe care o afisam atrage atentia asupra putinului sau multului nostru.

Asadar, relatia noastra cu succesul nu se stabileste corect atunci cand:

- fie in secret ne dorim si ravnim mai mult decat avem si nu ne simtim bogati cu ce avem

- fie ne consideram superiori celorlalti pe care ii consideram lipsiti de succes.

In ambele cazuri, ideea de lipsa si neajuns se strecoara in inima si mintea noastra (nu avem noi sau nu au altii destul). Iar acest gol poate atrage (prin invidia trezita in altii) o paguba sau o nereusita viitoare. Orice gand sau emotie legate de neajunsuri, nemultumiri sau lipsa vor atrage mai departe noi motive de a fi nemultumiti si nefericiti.

Pizma arata neputinta de a te relationa cu propria prosperitate, cu propria abundenta si cu propriul succes – acelea rezervate pentru tine in aceasta existenta. Si atunci le ravnesti pe ale altuia. E de doua ori sarac, cel ce face asta – o data pentru ca se considera lipsit si a doua oara pentru credinta ca nici in viitor nu poate atinge propria ABUNDENTA.

Saracia sufleteasca atrage saracie materiala, prin pierderi de tot felul si lipsa de spor.

Critica adusa succesului altora – cimitirul propriei noastre reusite

Este foarte adevarat, nu toate succesele sunt onorante. Unii obtin banii tradand, altii intorcand spatele prietenilor, altii imbrancind, altora li se intampla sa reuseasca, aparent fara sa merite. Sunt tot felul de reusite, unele admirabile, altele explicabile, unele condamnabile, altele absurde. Explicatia este simpla: au succes, chiar si prin metode ilicite, oamenii centrati pe dorinta lor, care pastreaza o anumita inocenta in suflet sau nu isi dau seama de dimensiunea reala a faptelor lor. In momentul in care realizeaza ce au facut (regret, cainta, blamare, dezgust etc.), succesul dispare. 

Altii sunt de-a dreptul malefici si tot inregistreaza succes -– nu cred ca cineva vrea cu adevarat un astfel de succes. Energia negativa degajata de astfel de acumulari se intoarce asupra individului, asupra neamului sau, chiar pe generatii (plata vine, indiscutabil, pe o cale sau alta).

Cand ne intalnim cu succesul/bogatia altuia, trebuie sa le onoram (mai putin ultima categorie amintita, unde e bine sa ne abtinem de la orice fel de sentimente sau reactii). Nu pe „posesorul” lor, neaparat. A condamna bogatia din viata altui om ne trezeste invidia, inacceptarea, bucuria de a condamna si de a minimaliza o persoana, de a anihila o stradanie.

Discutabile sunt metodele inavutirii, dar ABUNDENTA in sine nu este decat energie materializata, ce are un caracter impersonal. 

Cand condamnam succesul cuiva (popularitatea sa, averea sa, vitalitatea, fizicul etc.) nu vedem omul in profunzime. Iar reusita lui suntem tentati sa o percepem ca fiind obtinuta in detrimentul nostru. Dar nimeni nu poate fura succesul altcuiva. Asa cum nimeni nu moare in locul altcuiva. Fiecare are propriul sau destin si propriul sau culoar de afirmare si reusita.

Fiecare are propriul tezaur, propria abundenta si propriul succes de descoperit. Ni s-au pus in leagan. Pe acestea le vrem materializate. Cum?

a) Invingandu-ne frica de esec. Aceasta poate fi de multe ori atat de coplesitoare, incat nici nu mai initiem vreo actiune, pur si simplu renuntam inainte de a incepe, sau ne dezumflam pe parcurs, ne lasam coplesiti, spunandu-ne „oricum, n-ar fi iesit nimic”.

b) Apoi, chiar daca suna straniu, invingandu-ne frica de succes – aceasta apare cand intelegem/intuim ca un succes viitor ne-ar scoate din comoditatea noastra zilnica si ne-ar obliga sa ne asumam un statut care presupune responsabilitati mai mari. 

Succesul obtinut ilicit de catre altii ne creaza iluzia ca ni se fura accesul la propria avere. Dar nimeni nu poate sa obtina ceva de la noi, decat daca ne dam cumva la o parte, daca cedam din dreptul nostru sau daca nu ne recunoastem puterea de a poseda ce avem. Pierdem sau ni se fura abundenta daca ne intretinem frica, invidia, furia, ura, dusmania, lacomia, zgarcenia, posedarea vlaguita, neasumarea bogatiei. 

Chiar daca in viata unii par sa ia averile/drepturile altora, in plan energetic lucrurile stau altfel. Acele averi fie nu sunt corect detinute, fie nu apartin de drept divin posesorului, fie nu sunt onorate si pastrate cu putere si demnitate, de catre posesor. Ati intalnit vreodata persoane care se simteau vinovate pentru prosperitatea lor, cand intalneau oameni suferinzi sau nevoiasi? Ei bine, acestia incepeau sa-si slabeasca legaturile cu propria sanatate, cu propriul confort, cu propria iubire, cu propriile relatii, cu propriul succes social.

A ajuta si a simti compasiune este absolut onorant. Dar cainarea altora si mila pot genera o usoara jena vizavi de posesiuni, apoi chiar vinovatie, ca in final sa se creeze subconstient, o nevoie imperioasa de echilibrare, atragand astfel o pierdere compensatorie. Moralitatea este salvata, vinovatia este vindecata! A nu se intelege de aici ca trebuie sa fim superiori, insensibili, sfidatori, indiferenti, condescendenti sau jignitori cu situatia altora. Asta ar insemna sa judecam si sa respingem lipsurile altora, adica sa ne relationam cu lipsurile (prin dezgust sau teama) si deci sa le atragem mai tarziu in propria viata – conform legii rezonantei: rezonezi cu lucrul la care te gandesti, indiferent daca termenii sunt pozitivi sau negativi.

Lucrurile apar in viata noastra daca le strigam pe nume, daca le pomenim. Nu conteaza ca o facem cu dragoste sau dezaprobare. Numele este rostit – legatura a fost creata! De aceea e bine sa pomenim mai putin esecurile si aspectele care ne displac in viata si sa pomenim mai des succesele. Sa ne fixam atentia si iubirea mai mult pe ce vrem sa obtinem ori sa crestem in viata noastra si mai putin pe ce vrem sa respingem.

Ganditi-va la un lucru: de fiecare data cand respingem ceva sau folosim o negatie este pentru ca vrem contrariul. Nu e mai bine atunci sa ne dorim direct acel lucru si sa folosim afirmatii si fraze constructive?

Inima stie unde este succesul!

Pentru a obtine in viata noastra lucrul dorit, trebuie sa ne cream o legatura intima, energetica, chiar spirituala, cu lucrul pe care vrem sa-l atragem. Trebuie sa-i cream loc, sa-i dam un spatiu in viata noastra. Sa ne pregatim inima sa-l primeasca deschis. Intr-un fel, sa ii cream o matrice energetica, pentru a se putea materializa.Succesul si Abundenta trebuie sa existe mai intai in inima noastra, pentru a se putea materializa in viata noastra. Si cand ele exista in inima, ne vom putea bucura pentru oricine care deja le are in viata sa.

Daca ne dorim sanatate, va trebui sa o simtim mai intai peste tot pe unde ne duc pasii si viata. Sa o indentificam si sa relationam cu ea. Sa ne bucuram de fiecare data cand o recunoastem in viata cuiva si sa o invocam cand vedem stradania unui semen de a o atinge. Sa o recunoastem in fiecare aliment pe care il consumam – gandindu-ne la ea si multumind hranei pentru energia vitala pe care o contine (in masura in care contine – depinde de noi ce hrana alegem sa ne punem pe masa).

Daca ne dorim bani, sa ne bucuram de fiecare data cand ii vedem sau ii atingem, de fiecare data cand cineva ne pomeneste de prosperitatea sa. Nu ca si cand ar fi a noastra, sau am tanji-o pentru noi. E imposibil sa ai bunul altuia, cand Universul ti-a rezervat propria ta bogatie (cei care isi insusesc cu adevarat bunul altuia, cedeaza fara sa stie ceva dintr-un bun al lor: sanatate, iubire, apreciere, familie etc.).

Daca ne dorim prietenie sincera, o vom recunoaste si ne vom bucura pentru ea, de fiecare data cand o vom intalni in viata cuiva. O vom cultiva in jurul nostru, pregatindu-ne sufletul pentru ea.

Daca ne dorim iubire, ne vom bucura pentru dragostea unor apropiati. Nu vom tanji dupa iubirea altora, nici nu vom judeca felul in care altii au obtinut-o, ci vom cauta sa-i cerem vietii propria noastra iubire, aceea pentru care inima noastra e pregatita.

Daca ne dorim copii, ne vom bucura sa-i intalnim oriunde viata ne va aduce in preajma lor. Bucurandu-ne pentru cei care ii au, incurajandu-i pe cei care se pregatesc sa fie parinti, felicitandu-i pe cei care i-au crescut.

Daca ne dorim succes profesional, ne vom bucura pentru succesul altora si le vom dori succes celor ce vor sa se afirme, insotindu-i cu gandurile noastre bune, dandu-le incredere, energie si curaj.

Daca ne dorim abundenta, atunci sa o recunoastem si sa o onoram cu bucurie, oriunde si la oricine o intalnim.

Concluzie

Orice ne dorim sa obtinem, trebuie sa traim mai intai in inima.

Sa relationam cu ceea ce dorim sa avem, intrand in rezonanta oricand si cu orice prilej cu acel lucru.

Sa ne bucuram cand altii au ceea ce noi ne dorim – e semn ca se apropie si de noi propria noastra realizare si implinire.

Sa-i multumim Vietii pentru nesfarsita sa ABUNDENTA din care ne putem servi oricand.

de Camelia Patrascanu

Cele 28 de Legi Universale ale Succesului

1. Legea dragostei. Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.

2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.

3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.

4. Legea echivalentei mintale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noastra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.

5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noastre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.

6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).

7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.

8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.

9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintele si grijile noastre cele mai puternice,

10. Legea expectantei. Ceea ce preconizam cu incredere ca se va intampla, chiar se va materializa.

11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.

12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.

13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.

14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelalte parti ale vietii noastre.

15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva va merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.

16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare vom deveni victimele ei.

17. Legea controlului. Avem parere buna despre noi insine datorita faptului ca simtim ca ne controlam propria viata.

18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.

19. Legea compensatiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obtine. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.

20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai “norocosi”.

22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa “investim” mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment. Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem “platiti” pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul “"ofera mai intai" pentru "a primi mai tarziu”"

23. Legea “pregatirii”. “Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.

24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.

25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat.

26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe si crede cu adevarat, poate sa si obtina.

27. Legea flexibilitatii. Ai sanse mai mari de reusita daca stii clar ce vrei sa obtii dar ramai flexibil in privinta felului in care vei actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.

28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este “o calitate de fier” in drumul spre succes.

(Peter Arnold)

Sapte pasi pentru a va elibera de dominatia ego-ului

Iata sapte sugestii, care sa va ajute sa transcedeti ideile adanc inradacinate in legatura cu importanta de sine. Toate acestea sunt menite sa va impiedice sa va identificati, in mod fals, cu ego-ul plin de sine.

1. Nu va mai simtiti ofensati.
Comportamentul celorlalti nu reprezinta un motiv sa nu mai functionati cum trebuie. Ceea ce va ofenseaza, nu face altceva decat sa va slabeasca. Daca va aflati in cautarea ocaziilor in care sunteti ofensati, le veti gasi la fiecare pas. Este lucrarea ego-ului vostru, care incearca sa va convinga ca lumea nu ar trebui sa fie asa cum este. Puteti insa deveni oameni care apreciaza viata, potrivindu-va astfel cu Spiritul universal al Creatiei. Nu puteti atinge puterea intentiei, fiind ofensati. Bineinteles ca actionati pentru eradicarea ororilor din lume, care isi au originea in masiva identificare cu ego-ul, dar ramaneti in pace. Dupa cum ne aminteste „Cursul in Miracole”: Pacea este Dumnezeu, voi care sunteti parte din Dumnezeu nu aveti cum sa fiti acasa, decat in pacea lui. Fiintarea este a lui Dumnezeu, voi care sunteti parte din Dumnezeu nu puteti fi acasa, decat in pacea lui. Fiind ofensati, creati aceeasi energie distructiva care v-a ofensat de la inceput si asta conduce la atac, contra-atac si razboi.

2. Renuntati la dorinta de a castiga.
Ego-ului ii place foarte mult sa ne imparta in castigatori si perdanti. Urmarirea cu obstinatie a victoriei, reprezinta un mijloc foarte sigur de a evita contactul constient cu intentia. De ce? Pentru ca, pana la urma, este imposibil sa castigi de fiecare data. La un moment dat, tot va fi cineva mai rapid, mai norocos, mai tanar, mai puternic si mai destept – si atunci va veti intoarce la a va simti nevrednici si neinsemnati.

Voi nu sunteti castigurile sau victoriile voastre. E posibil sa va placa competitia si sa va distrati intr-o lume in care a castiga inseamna totul, dar nu trebuie sa ramaneti acolo, in gandurile voastre. Nu exista perdanti, intr-o lume in care avem cu totii aceeasi sursa de energie. Tot ce puteti spune, intr-o anumita zi, este ca v-ati aflat la un anumit nivel, in comparatie cu nivelele celorlalti din ziua respectiva. Dar astazi este o alta zi, cu alti competitori si cu noi circumstante de avut in vedere. Sunteti tot aceeasi prezenta infinita, intr-un corp care este cu inca o zi (sau cu zece ani) mai batran. Renuntati la nevoia de a castiga, nemaifiind de acord cu ideea ca opusul lui a castiga, este a pierde. Asta este teama ego-ului. Daca astazi corpul vostru nu actioneaza intr-un mod castigator, nu conteaza, atata timp cat nu va identificati complet cu ego-ul vostru. Fiti observatorul, cel care urmareste si se se bucura de toate, fara sa fie nevoie sa castige niciun premiu. Fiti impacati si acordati asta cu energia intentiei. Si ironia este ca, desi nu veti observa, vor aparea cu atat mai multe victorii de felul acesta in viata voastra, cu cat le urmariti mai putin.

3. Renuntati la nevoia de a avea dreptate.
Ego-ul este sursa multor conflicte si disensiuni, pentru ca va impinge in directia cautarii greselilor celorlalti. Atunci cand sunteti ostili, va deconectati de la puterea intentiei. Spiritul creativ este bland, iubitor, receptiv si lipsit de furie, resentimente sau amaraciune. Daca renuntati la nevoia de a avea dreptate, in discutiile voastre si in relatii, este ca si cum i-ati spune ego-ului: Nu sunt sclavul tau. Vreau sa adopt blandetea si resping nevoia ta de a avea dreptate. De fapt, ii voi oferi acestei persoane o sansa de a se simti mai bine, spunandu-i ca are dreptate si multumindu-i pentru ca m-a indreptat in directia adevarului.

Atunci cand renuntati la nevoia de a avea dreptate, sunteti capabili sa va intariti conexiunea cu puterea intentiei. Dar tineti minte ca, la randul sau, si ego-ul este un luptator hotarat. Am vazut oameni care au pus capat unor relatii – de altfel. frumoase – din cauza ca au ramas agatati de nevoia de a avea dreptate. Va cer cu insistenta sa renuntati la nevoia generata de ego, de a a avea dreptate, oprindu-va in mijlocul unei dispute si intrebandu-va: Vreau sa am dreptate sau sa fiu fericit? Atunci cand alegeti starea fericita, iubitoare, spirituala, conexiunea la intentie vi se intareste. Aceste momente conduc, pana la urma, la extinderea noii vostre conexiuni la puterea intentiei. Sursa universala va incepe sa colaboreze cu voi, la crearea vietii pe care se intentiona sa o traiti.

4. Renuntati la nevoia de a fi superior
A fi cu adevarat nobil, nu inseamna a fi mai bun decat altcineva. Inseamna a fi mai bun decat erai inainte. Ramaneti concentrati asupra evolutiei voastre, avand o constiinta constanta a faptului ca nimeni de pe planeta nu este mai bun decat oricare altul. Cu totii ne tragem din aceeasi forta creatoare a vietii. Cu totii avem misiunea de a realiza esenta care ne este destinata – si ne este disponibil tot ce avem nevoie, pentru a ne implini destinul. Nimic din toate acestea nu este posibil, daca te vezi ca fiind superior altora. Este o vorba veche – dar, fara indoiala, adevarata – ca suntem cu totii egali in fata lui Dumnezeu. Renuntati la nevoia de a va simti superiori, vazand cum Dumnezeu se desfasoara in toti. Nu ii evaluati pe ceilalti, pe baza felului in care arata, a realizarilor, a posesiunilor si a altor indicatori ai ego-ului. Atunci cand proiectati sentimente de superioritate, asta primiti inapoi – ceea ce conduce la resentimente si, in cele din urma, la sentimente ostile. Aceste sentimente devin un vehicol ce va poarta din ce in ce mai departe de intentie. Cursul in Miracole se refera la aceasta nevoie de a fi speciali si superiori. A fi special conduce intotdeauna la comparatii. A fi special se bazeaza pe o lipsa vazuta in altcineva si pastrata prin cautarea si mentinerea la vedere, a tuturor lipsurilor care pot fi percepute.

5. Renuntati la nevoia de a avea mai mult.
Mantra ego-ului este mai mult. Oricat de multe ati realiza si ati dobandi, ego-ul va insista ca nu e de ajuns. Va veti afla intr-o permanenta stare de efort sustinut, eliminand posibilitatea de a va atinge vreodata telul. Cu toate acestea, in realitate l-ati si atins. Si modul in care alegeti sa folositi acest moment prezent al vietii voastre, reprezinta propria voastra alegere. Ironia este ca, atunci cand va opriti din a dori mai mult, primiti din ce in ce mai mult din ceea ce v-ati dorit in viata. Dearece va detasati de nevoie, vi se pare mai usor sa dati si voi mai departe, deoarece intelegeti cat de putin aveti nevoie, pentru a fi satisfacuti si impacati.

Sursa universala este multumita cu ea insasi, se extinde constant si creaza viata noua – niciodata nu incearca sa se ataseze de creatiile sale, din propriile motive egoiste. Ea creaza si elibereaza. Atunci cand renuntati la nevoia ego-ului de a avea mai mult, va unificati cu acea Sursa. Voi creati, atrageti catre voi si eliberati, fara sa cereti mai mult decat va iese in cale. In postura de om care apreciaza orice ii iese in cale, invatati lectia foarte puternica pe care a predat-o Sf. Francisc din Assisi: ...daruind vei dobandi. Permitandu-i abundentei sa curga in jurul vostru si prin voi, va aliniati la Sursa voastra si garantati ca aceasta energie va continua sa curga.

6. Renuntati sa va identificati pe baza realizarilor voastre
Acesta poate fi un concept foarte dificil, daca va ganditi ca voi sunteti realizarile voastre. Dumnezeu scrie toata muzica, Dumnezeu canta toate cantecele, Dumnezeu construieste toate constructiile, Dumnezeu este sursa tuturor realizarilor voastre. Aud ce tare protesteaza ego-ul vostru. Oricum, ramaneti racordati la aceasta idee. Totul vine de la Sursa! Voi si cu mine suntem una! Voi nu sunteti acest corp si realizarile sale. Sunteti observatorul. Observati totul si fiti recunoscatori pentru capacitatile pe care le-ati acumulat. Acordati insa intreg creditul puterii intentiei, care v-a adus in existenta – si din materializarea careia faceti parte. Cu cat aveti mai putina nevoie de a vi se recunoaste meritele pentru realizarile voastre si cu cat ramaneti mai conectati la cele sapte fete ale intentiei, cu atat sunteti mai liberi sa realizati si cu atat mai multe ocazii va vor iesi in cale. Atunci cand va atasati de aceste evenimente si credeti ca voi singuri faceti toate lucrurile respective, va indepartati de pacea si recunostinta fata de Sursa voastră.

7. Renuntati la reputatie.
Reputatia voastra nu sta in voi. Prin urmare, nu aveti niciun control asupra ei. Daca vorbiti cu 30 de oameni, veti avea 30 de reputatii. A va conecta la intentie inseamna sa va ascultati inima si sa va purtati, bazandu-va pe ceea ce va spune vocea interioara ca este scopul vostru aici. Daca sunteti prea preocupati cu modul in care veti fi perceputi de toata lumea, atunci va deconectati de la intentie si le permiteti opiniilor celorlalti sa va ghideze. Aici e lucrarea ego-ului vostru. Este o iluzie care se aseaza intre voi si puterea intentiei. Nu e nimic ce nu puteti face, cu exceptia cazului in care va deconectati de la sursa de putere si va lasati convinsi de faptul ca scopul vostru este acela de a le dovedi celorlati, cat de priceputi si de superiori sunteti, cheltuindu-va energia in incercarea de a va construi o reputatie imensa printre alte ego-uri. Faceti ceea ce aveti de facut, doar pentru ca va indruma astfel vocea interioara, cea care e mereu conectata la ea si recunoscatoare fata de Sursa voastra. Ramaneti atenti la scop si detasati-va de rezultate, asumandu-va responsabilitatea pentru ceea ce este in voi – caracterul vostru. Lasati ca reputatia sa v-o dezbata altii – asta nu are nimic de-a face cu voi. Sau, dupa cum spune titlul unei carti:
Ce crezi tu despre mine, nu este treaba mea!

www.drwaynedyer.com
traducere editura foryou

Iubirea neconditionata

Ce este iubirea neconditionata? Este iubirea daruita fara a astepta sa primesti nimic in schimb – nici macar iubire. Este iubirea care recunoaste, accepta si apreciaza totul – chiar si lucrurile pe care nu le poate intelege. Este iubirea care ne indeamna sa ne raspandim Lumina stralucitoare, chiar si atunci cand nu se uita nimeni. Este felul in care trebuie sa ne iubim pe noi insine si singurul fel de iubire care poate fi impartasita liber cu ceilalti. Iubirea neconditionata este cea mai puternica forta din univers si nimic din ea nu inseamna slabiciune si neputinta, pentru ca ea este energie si nu trebuie confundata cu emotia iubirii.

Cuvantul „iubire”, pe care il folosim pentru a ne descrie relatiile cu aceia despre care vrem sau gandim ca ar trebui sa ne placa si sa ne accepte, reprezinta o energie tri-dimensionala. Ea se supune, asadar, tuturor nuantelor, indoielilor si fricilor care fac parte din lumea noastra 3D. In iubirea emotionala, putem fi slabi si vulnerabili, nesiguri si confuzi. Ne iubeste cineva cu adevarat, sa ii iubim si noi – merita ei sau meritam noi, iubire? Emotiile isi au originile in trecut – iubim in conformitate cu karma noastra, cu ADN-ul emotional, cu istoria si dinamica grupului de suflet. Iubirea emotionala este conditionata si indoielnica, iubirea neconditionata nu.

Iubirea neconditionata nu are nicio legatura cu ceea ce simtim in legatura cu ceilalti. Pentru ca e „iubire”, o putem confunda cu un sentiment. Dar daca ne gandim la ea, ca fiind similara aerului pe care il respiram, devine mult mai usor de inteles si de abordat. Aerul este pretutindeni, este esential pentru viata, folosit de toata lumea si aflat liber la dispozitia tuturor. Nu judeca, nu condamna, nu limiteaza si nu critica. El binecuvanteaza si hraneste viata, fara sa puna vreo intrebare. Putem sa ne conectam la aer sau nu, e alegerea noastra, la fel cum altii se pot conecta la noi sau nu, sau noi la ei – totul este o alegere. Insa atunci cand suntem atenti in mod constient, la fiintarea cu aceasta vibratie, atragem intotdeauna cele mai inalte aspecte ale celei de-a treia dimensiuni, pentru ca ele se afla la acest nivel de vibratie.

Atunci cand suntem la nivelul iubirii neconditionate, ne aflam la cea mai inalta vibratie a noastra si, daca indepartam conexiunile emotionale, suntem deschisi sa dam si sa primim aceasta energie. Cu fiecare inspiratie, primim iubire neconditionata si, cu fiecare expiratie, o impartasim cu lumea. Atunci cand iubirea trece prin campul nostru vibrational, ne binecuvanteaza si ne inalta. Si cand o daruim liber celorlalti, le permitem sa impartaseasca si ei aceasta binecuvantare. Cand ducem iubirea neconditionata la acest nivel de simplificare, ea nu mai necesita niciun efort si, fiind constienti de aceasta vibratie, atragem in acelasi timp toata iubirea emotionala pe care ne-o dorim.

Copyright ©2012 by Jennifer Hoffman and Enlightening Life OmniMedia, Inc. www.urielheals.com

traducere editura foryou

INCETEAZA sa mai astepti……

Fiica mea mi-a telefonat de mai multe ori, sa-mi spuna “Mama trebuie sa vezi narcisele galbene, inainte sa se ofileasca”. Eu doream acest lucru, dar era un drum de 2 ore cu masina, de la Laguna la lacul Virful Sagetii.

Cind fiica mea a sunat a treia oara, i-am promis ca voi sosi joia urmatoare.

Deodata, joia urmatoare timpul s-a racit si a plouat. Dar eu am promis, asa ca am mers acolo. Cand, in sfirsit, am pasit in casa lui Carolyn si i-am salutat si imbratisat pe ea si pe nepotii mei, am spus ” Carolyn, lasa narcisele galbene.Timpul este nefavorabil, sunt nori si ceata, asa ca nu exista nimic in lumea aceasta care sa ma faca sa mai conduc cativa kilometri, cu exceptia ta si a acestor copii”.

Fiica mea a zimbit si, cu mult calm, a spus: “Noi conducem pe vremea asta, mama”.

“Ei bine, nu ma duci tu pe mine in strada, pana nu se face timp frumos si, atunci cand voi iesi, o voi face ca sa ma intorc acasa”. Am crezut ca am fost destul de convingatoare.

“Sper insa ca ma vei duce la garaj, ca sa-mi ridic masina mea. Ea a spus ” cat de departe trebuie sa mergem?” “Cateva blocuri.” Carolyn a spus “o sa conduc eu. Eu sunt deprinsa cu asta.” Dupa cateva minute, am intrebat-o: “Unde mergem ? Asta nu e drumul spre garaj.”

“Mergem spre narcisele galbene”. Carolyn a zambit .

“Carolyn” am spus eu cu asprime in glas “te rog, intoarce”.

“E foarte bine, mama. Nu te vei ierta niciodata, daca pierzi aceasta experienta.” Dupa aproximativ 20 de minute, am intrat pe o straduta pietruita si am vazut o mica biserica. Mai incolo, pe partea bisericii eu am vazut scris cu litere de mana “Gradina narciselor galbene”.

Am coborat din masina si am mers in urma lui Carolyn, in jos pe carare. Apoi cararea a cotit si, cand am ridicat, privirea am ramas muta de uimire.

Inaintea mea se afla cea mai minunata imagine. Arata de parca cineva luase un butoi urias de aur si il revarsase peste piscul si versantii muntelui. Florile au fost plantate in maiestuoase vartejuri, minunate fisii si randuri portocaliu inchis, albe, galben ca lamaia, roz-portocaliu, galben ca sofranul si galben ca untul. Fiecare varietate de flori a fost plantata ca un grup, asa ca s-au involburat si au inflorit ca niste rauri cu tonalitati cromatice unice. Erau 5 acri de flori. “Dar cine a facut asta?” am intrebat-o pe Carolyn. “O femeie,” mi-a raspuns Carolyn. “Ea locuieste pe proprietate. Aceea este casa ei.” Carolyn mi-a indicat o casa mica si modesta, in mijlocul acelui loc. Am mers catre casa. Pe un zid, am vazut un anunt. “Raspunsuri la intrebarile care stiu ca te intereseaza”, era titlul.

Primul raspuns a fost un simplu “50.000 bulbi”.

Al doilea raspuns a fost “Cate una, pusa pe rand, de catre o singura femeie”. A fost nevoie de doua maini, doua piciore si putin creier”.

Al treilea raspuns a fost “Am inceput in 1958″

Acestea au fost Principiile Narciselor Galbene. Pentru mine, acel moment a fost o experienta care mi-a schimbat viata. M-am gandit la aceasta femeie pe care eu nu am intalnit-o niciodata si care, cu mai mult de 40 de ani in urma, a inceput cu un bulb, in timp creand propria sa viziune asupra frumusetii si bucuriei si impodobind varful unui munte obscur. Plantand, pe rand, cate un bulb de narcisa, an dupa an, ea a schimbat pentru totdeauna, lumea in care traia. A creat ceva nespus de magnific, de frumos, de inspirat.

Principiul pe care ni-l arata gradina ei de narcise galbene este unul dintre cele mai marete principii ale slavirii si evolutiei. Este lectia care ne invata sa inaintam spre scopurile si dorintele noastre, pas cu pas – adesea facand doar un pas mic, de copil – si sa invatam sa iubim ceea ce facem, sa invatam sa folosim acumularea in timp. Cand multiplicam momentele scurte de timp, in care producem ceva mic, prin efort zilnic, vom constata ca putem realiza lucruri magnifice. Putem schimba lumea. “Treaba asta ma intristeaza, intr-un fel”, am recunoscut eu. “Cate as fi putut eu realiza, daca mi-as fi stabilit un scop minunat, acum 35 ori 40 de ani si as fi muncit in toti acesti ani,ca sa-l ating ‘plantand cate un singur bulb, o data’. Gandeste-te ce-as fi fost in stare sa realizez!”

Fica mea mi-a spus mesajul acelei zilei, in stilul ei direct:

“Incepe de maine” a spus ea. “Nu mai are niciun rost sa te gandesti la timpul pierdut. Modul de a face dintr-o “lectie”, o bucurie si o cale de evolutie, in loc de un motiv de regret, este sa te intrebi “Cum pot folosi azi, ceea ce tocmai am invatat?”

Ne convingem pe noi insine ca viata va fi mai frumoasa dupa ce ne vom casatori; vom avea un copil; apoi altul. Apoi suntem frustrati ca nu sunt copiii destul de mari si gandim ca vom fi mai multumiti, atunci cand ei vor creste. Dupa aceea, suntem frustrati ca sunt adolescenti si se poarta ca atare. Suntem siguri ca vom fi fericiti, cand ei se vor maturiza..

Ne spunem ca viata noastra va fi completa, atunci cand se vor casatori; cand vom avea o masina noua, cand vom putea avea o vacanta placuta, sau cand ne vom pensiona.

Adevarul este ca nu exista un moment mai bun pentru a fi fericit, decat cel prezent. Daca nu acum, atunci cand? Viata noastra va fi intotdeauna plina de schimbari. Este cel mai bine sa admiti asta in sinea ta si sa decizi sa fii fericit oricum.

Fericirea este calea .Asa ca, bucura-te si pretuieste fiecare moment pe care il ai si pretuieste-l si mai mult, pentru ca te bucuri de el impreuna cu cineva apropiat, cineva suficient de special, ca sa-ti petreci timpul cu el/ea ….. si aminteste-ti ca timpul nu asteapta pe nimeni.

INCETEAZA sa mai astepti……

- pana masina ori casa este platita

- pana iti iei o masina sau casa noua

- pana copiii pleaca de acasa

- pana iti termini studiile

- pana slabesti 10 kg.-

- pana te ingrasi cu 10 kg

- pana te casatoresti

- pana ai copii

- pana te pensionezi

- pana la vara

- pana la primavara

- pana la iarna

- pana la toamna

- pana mori.

Nu exista un moment mai bun ca cel de acum, pentru ca tu sa fii fericit.

Fericirea este o calatorie, nu o destinatie. Asa ca, munceste ca si cum n-ai avea nevoie de bani, iubeste ca si cum nu ai fost niciodata ranit in dragoste, danseaza ca si cum nimeni nu te-ar vedea.

sursa: Principiul narcisei galbene  

Tu Esti Important !

Tu esti important in mod profund! Nu are importanta daca nu vezi lucrurile asa, in rolul tau zilnic, din aceasta viata scurta. Esti important intr-un sens mai larg. Esti important in mod profund, asa cum esti, facand exact ceea ce faci. Chiar daca ziua ta se desfasoara asa cum se desfasoara, chiar daca ai pierdut scopurile pe care le-ai ales sau daca traiesti o viata care pare comuna, tu umbli pe o cale de o mare importanta, in schema cea mai larga a lucrurilor!

Fiecare provocare careia ii faci fata, sporeste nu doar puterea si curajul tau, ci pe cele ale intregii lumi. Deoarece tu esti unul dintre norocosi si astfel, de fiecare data cand inlaturi intunericul, prin a straluci mai mult, tu luminezi lumea!

De fiecare data cand te vindeci, tu vindeci lumea! De fiecare data cand zambesti, stralucesti de bucurie, eliberezi frica veche, de fiecare data cand faci unele dintre acestea, povara lumii este usurata! De fiecare data cand alegi pacea in locul maniei, lumea se poate relaxa putin mai mult.

Tu ai o cale individuala de urmat si proprii tai munti de urcat, insa atunci cand faci asta, fiecare pas este o parte din ceva mai mare si ceea ce faci, modul in care gandesti, cum te exprimi, reprezinta o parte din Tot Ce Este! Tu esti conectat total, inseparabil de Tot Ce Este si orice faci, tot ceea ce esti, are un impact!

Toate acestea nu au de-a face cu statutul tau, cu banii tai, cu succesul sau aparenta ta! Toate acestea au de-a face cu pacea ta interioara, cu compasiunea si blandetea ta, atunci cand mergi mereu inainte, in locul din care stralucesti, doar in acest moment acum, vazand totul in intreaga sa glorie dezvaluita si nelimitata!

Iata o mica rugaciune pentru astazi:
Astazi, pasesc cu bucurie, stiind ca bucuria mea lumineaza lumea! Astazi respir cu pace, stiind ca pacea mea creaza pace, pentru toti oamenii!

Astazi, simt conectarea mea cu Tot Ce Este si stiu ca sunt o parte importanta din tot, ca pot face o diferenta, ca sunt important in mod profound!

Eu sunt lumina, pacea si bucuria! Eu sunt iubirea! Eu simt acestea profund in interior si le impartasesc, stralucesc in exterior cu ele, ca toti sa le simta si sa le impartaseasca! Iubirea mea este nemarginita, pacea mea este imensa! Eu cunosc puterea iubirii si pacii si le simt in mine!

Eu sunt puternic! Eu sunt iubire! Eu sunt una cu totul! Eu sunt!

Mesaje de la Quado - Editura foryou

Astazi incep o viata noua!

Avem întotdeauna libertatea de a alege. Nu suntem victimele inocente ale întamplarii, ale deciziilor celorlalti sau ale destinului. Nimeni nu va putea fauri nimic bun pentru semenii sai daca nu va fi mai intai un bijutier al propriului "EU". Si intotdeauna prima caramida este cel mai greu de asezat!

PERGAMENTUL NUMARUL I
Astazi incep o viata noua
''Astazi ma voi lepada de vechea mea piele ce prea multa vreme a suferit de vanataile esecurilor si de ranile mediocritatii.

Astazi m-am nascut din nou, iar locul nasterii mele este o vie cu struguri pentru toti.

Astazi voi culege strugurii intelepciunii din cea mai frumoasa si cea mai plina vita-de-vie, sadita de cei mai intelepti oameni din meseria pe care o practic si eu, care au venit aici inaintea mea, generatie dupa generatie.

Astazi voi savura gustul strugurilor din aceasta vie, si cu adevarat voi inghiti semintele succesului tainuit in fiecare boaba si o noua viata va incolti in mine.

Cariera pe care mi-am ales-o e plina de sanse si, in acelasi timp, e incarcata cu frangeri de inima si disperari, iar trupurile celor ce au esuat, daca le-ai pune, gramada, ar arunca o umbra care ar acoperi si piramidele.

Totusi, spre deosebire de ceilalti, eu voi reusi, pentru ca tin acum in maini harta care ma va indruma pe apele periculoase pana la tarmul care pana ieri imi parea doar un vis.

Reusita va fi plata caznei mele. Tot asa cum natura a facut trupul meu pentru fericire si placere, si viata mea e facuta pentru succes. Esecul, ca si durerea, sunt straine de viata mea. In trecut, l-am acceptat asa cum am acceptat si durerea. Acum il arunc de la mine si sunt pregatit pentru intelepciune si pentru a primi principiile ce ma vor indruma de la umbra la lumina bogatiei, a rangului inalt si a fericirii, dincolo chiar de cele mai extravagante visuri ale mele, asa incat pana si merele de aur din Gradina Hesperidelor mi se vor parea nu mai mult decat rasplata cuvenita.

Pe cel ce traieste vesnic, timpul il invata toate lucrurile, dar eu nu-mi permit luxul eternitatii. Totusi, in toata vremea mea, voi practica arta rabdarii, pentru ca natura nu se grabeste in actele sale. Pentru a crea maslina, maslinului, rege al tuturor pomilor, ii trebuie o suta de ani. Ceapa e batrana in noua saptamani. Pana acum am trait precum ceapa. Si nu mi-a placut. Acum vreau sa devin asemeni celui mai frumos maslin si, intradevar, sa fiu cel mai vestit OM din lume.

Si cum imi voi implini aceasta dorinta? Pentru ca n-am nici cunoastere, nici experienta de a dobandi marire si inca ma poticnesc in ignoranta si cad in groapa milei de mine insumi. Raspunsul e simplu. Voi porni la drum neimpovarat de greutatea cunostintelor inutile si neimpiedicat de experiente fara rost. Am fost deja inzestrat de la natura cu o cunoastere si cu instincte mai puternice decat ale oricarei fiare a padurii, iar experienta e pretuita mai mult decat face, mai ales de catre oamenii batrani ce dau din cap intelept si vorbesc prostii.

Intr-adevar, experienta iti da invatatura desavarsita, dar lectiile ei dureaza indelung si devoreaza anii omului, asa ca valoarea ei scade pe masura timpului folosit pentru a dobandi intelepciune. Pana la urma, ea va fi irosita de moartea omului ce a dobandit-o. Mai mult, experienta e asemenea modei: o actiune ce se dovedeste plina de succes astazi va fi nepotrivita si de neaplicat maine.

Doar principiile raman si asta am eu acum, pentru ca legile care ma vor conduce la marire sunt continute in cuvintele acestor pergamente. Ele ma vor invata mai mult cum sa preintampin esecul decat cum sa castig succes, si ce altceva e succesul decat o stare a mintii? Cati intelepti dintr-o suta vor defini oare cu aceleasi vorbe succesul? In vreme ce esecul este descris intotdeauna intr-un singur fel. Esecul este incapacitatea omului de a-si atinge scopurile, oricare ar fi ele.

Intr-adevar, singura diferenta intre cei ce au esuat si cei ce au avut succes sta in obiceiurile lor. Obiceiul bun este cheia oricarui succes. Obiceiurile rele sunt usa ratarii. Astfel, prima lege careia sa I te supui inainte de toate este: imi voi forma obiceiuri bune si voi deveni sclavul lor.

Copil fiind, eram sclavul impulsurilor mele; acum sunt sclavul obiceiurilor mele, asa cum sunt toti oamenii maturi. Mi-am predat libera mea vointa anilor in care am adunat obiceiuri, iar actiunile mele trecute au marcat deja o cale ce ameninta sa-mi incarcereze viitorul. Actiunile mele au fost conduse de dorinte, pasiuni, prejudecati, lacomie, frica, mediul inconjurator, obicei, iar cel mai rau dintre acesti tirani este obiceiul. Prin urmare, daca tot trebuie sa fiu sclav unui obicei, atunci sa fiu sclavul obiceiului bun. Obiceiurile rele trebuie distruse si trebuie sa fie pregatite noi brazde pentru semintele cele bune.

Imi voi forma obiceiuri bune si voi deveni sclavul lor. Si cum voi indeplini aceasta grea insarcinare? Cu ajutorul acestor pergamente ce contin un principiu care va indeparta obiceiul rau din viata mea si va pune in loc unul care ma va aduce mai aproape de succes. Caci una din legile naturii este aceea ca numai un obicei poate substitui un altul. Asa ca, daca vreau ca aceste cuvinte scrise sa-si indeplineasca sarcina, trebuie sa ma disciplinez pe mine insumi, iar primul dintre obiceiurile mele noi e urmatorul:

- Voi citi fiecare dintre aceste pergamente timp de treizeci de zile in felul in care se spune aici, inainte de a merge la urmatorul sul.

- Mai intai voi citi cuvintele in gand, la rasaritul soarelui. Apoi le voi citi in gand dupa ce voi lua pranzul. Apoi voi citi aceste cuvinte la sfarsitul zilei si, foarte important, le voi citi rostindu-le cu voce tare.

- A doua zi voi face la fel si voi continua astfel treizeci de zile. Apoi voi lua urmatorul sul si voi face acelasi lucru iarasi timp de treizeci de zile. Voi continua astfel pana cand voi fi petrecut cu fiecare sul cate treizeci de zile si cititul lor va fi devenit un obicei.

Si ce se va intampla cu acest obicei? Aceasta lucrare e legata de cel mai ascuns secret al implinirii omului. Repetind cuvintele zi de zi, ele vor deveni parte a mintii mele active, dar mai important, se vor strecura in cealalta minte a mea, aceea sursa misterioasa care nu doarme niciodata, imi aduce visele si deseori ma face sa actionez in feluri pe care nu le pricep. Pe masura ce cuvintele acestor pergamente vor patrunde in mintea mea cea misterioasa, voi incepe sa ma trezesc in fiecare dimineata cu o vitalitate pe care n-am mai cunoscut-o inainte.

Vigoarea mea va creste, entuziasmul meu va spori, dorinta de a intalni lumea va depasi orice frica pe care am cunoscut-o vreodata si voi fi mai fericit decat am crezut ca ar fi cu putinta in aceasta lume a vrajbei si a suferintei.

In cele din urma, imi voi da seama ca reactionez la orice situatie cu care ma confrunt, asa cum am fost sfatuit de aceste pergamente sa reactionez, si curand toate aceste actiuni si reactii vor deveni usor de indeplinit, pentru ca orice act devine usor de infaptuit prin exercitiu.

Asa s-a nascut un nou obicei, pentru ca atunci cand un act devine usor de infaptuit prin repetitie constanta, el devine o placere, si daca infaptuirea lui e o placere, este in natura umana sa-l infaptuiasca cat mai des. Cand il infaptuiesc des devine un obicei, iar eu ii devin sclav. Si pentru ca e vorba de un obicei bun, atunci este vointa mea sa-l am.

Astazi incep o viata noua.

Si imi jur solemn ca nimic nu va intarzia cresterea noii mele vieti. Nu voi pierde nici o zi fara a citi aceste pergamente, pentru ca aceea zi nu mai poate fi recuperata si nu voi mai putea pune alta in loc. Nu trebuie sa opresc in vreun fel acest obicei al cititului zilnic din aceste pergamente, pentru ca intr-adevar cele cateva momente petrecute in fiecare zi cu acest nou obicei nu sunt decat un pret mic de platit pentru fericirea si succesul pe care le voi trai.

Citind si recitind cuvintele din pergamentele ce vor urma, nu voi permite vreodata ca exprimarea lor concisa si simpla sa ma faca sa le tratez cu usurinta. Mii de struguri sunt storsi pentru a umple o butie de vin, iar ce ramane e dat pasarilor. Asa se intampla si cu intelepciunea straveche. Mult din ea este dat vantului. Singur adevarul pur ramane distilat in cuvintele ce urmeaza. Voi bea aceste cuvinte adevarate si nu voi pierde un strop. Iar semintele succesului vor incolti.

Astazi, vechea mea piele s-a transformat in praf. Voi merge cu fruntea sus printre oameni, si ei nu vor sti ca de astazi sunt un om nou cu o viata noua."

de Og Mandino (1924-1996), autor a 16 carti, ne dezvaluie cel mai pretios lucru dintre toate: posibilitatea alegerii. In lucrarea sa "Cel mai vestit vanzator din lume" a nascut legenda celor "10 PERGAMENTE

A invata sa calatoresti catre prosperitate ... si nu numai

Cu totii suntem invatatori unii pentru ceilalti, desi poate nu o stim. Unele lucruri din ceea ce obisnuim sa facem servesc ca model de inspiratie pentru altii.

Putem invata de la oricine. Bunatatea, de la bunicii ce-si iubesc neconditionat nepotii; curajul, de la pompierii ce-si risca viata pentru a salva alte vieti; inocenta, de la copilul ce descopera treptat lumea din jur ... lucruri ce ne umplu de bucurie si incantare ...

Cand avem mintea si inima deschise, putem invata de la oricine alegem noi sa o facem.

Bineinteles ca daca nu suntem atenti, putem invata si alte lucruri, ce nu ne vor folosi. De fapt, exact prin aceasta lipsa de atentie, de constienta, de luciditate, au intrat in noi emotii, ganduri ‘negative’, ce ne predispun la alegeri mai putin benefice pentru noi. Si tot acesta este si modul in care ne putem elibera de ele, –prin recapatarea constientei. 

Treptat, ne dam seama ca singura calatorie ce se desfasoara in mod real este drumul de la lipsa, catre prezenta constientei, in fiecare dintre noi. Si, pe masura ce il parcurgi, totul in jurul tau se schimba. Te afli in ‘trenul vietii’, in care peisajul se modifica permanent, odata cu inaintarea sa catre noi destinatii. Doar ca drumul trenului e in tine insuti. Iar tu esti mecanicul ce, la inceput, pare a fi ‘uitat’ instructiunile de manevrare .... 

Dar si cand incepi sa te ‘prinzi’ cum functioneaza trenul, calatoria e o incantare ....

Mai e insa o mica ‘problema’. Odata ce ai aflat si esti ‘incantat’, parca ceva te impinge sa spui tuturor. Si aici s-ar putea sa nu fie chiar ceea ce te astepti. Asta, deoarece, de multe ori din teama, multi nu doresc sa devieze de la drumul lor, chiar daca peisajul nu e prea ‘stralucitor’.

Atunci cand suntem capabili de a face schimbari enorme in vietile noastre, de obicei capatam o dorinta coplesitoare de a ‘schimba lumea’ si de a-i ajuta pe toti sa ‘vada luminita’ si sa faca imbunatatiri radicale. Ceea ce TREBUIE sa retineti este ca oamenii vor asculta, numai atunci cand sunt gata sa invete. Oamenii vor actiona, numai cand sunt pregatiti sa se schimbe. Va vor observa, numai atunci cand si ei sunt ‘gata de ceva’ (chiar daca nu stiu exact ce este acel ceva). 

Nu puteti, pur si simplu, sa obligati pe cineva sa fie interesat de un lucru pentru care nu e pregatit. Puteti sa le impartasiti toate tehnicile, ideile, sugestiile si secretele extraordinare, dar daca ei nu sunt pregatiti, totul se va lipi de ei ca apa de gasca. In esenta, pierdeti timpul – si pe al vostru, si pe al lor. 

Am aflat ca cea mai buna abordare este asteptarea. Daca cineva va intreaba ce faceti, daca pare curios in legatura cu schimbarile din viata voastra, daca pare interesat cu adevarat, atunci acela este momentul sa le spuneti.” 

Aceste cuvinte ii apartin lui Sandy Forster („Cum sa devii fantastic de bogat in cel mai scurt timp” – Editura For You),o femeie al carui ‚tren al vietii’ a calatorit prin multe gari ‚prafuite,’ pana a ajuns sa parcurga drumul luminos si echilibrat al implinirii personale. 

Folosind lucruri precum gandurile si emotiile pozitive, afirmatiile, declaratia dorintelor si vizualizarea insotite de emotii, intentia creatoare, respiratia abundentei, jurnalul recunostintei, contul de libertate financiara, panoul vizualizarii, agenda de analiza, muschiul materializarii magice, Sandy si-a creat propria cale catre fericire. Si ne-a oferit tuturor instrumente eficiente prin care sa invatam (mai bine spus, sa ne amintim) cum sa calatorim (catre prosperitate – si nu numai.) 

De fapt, drumul ei nu este diferit de cel al tuturor persoanelor ce au reusit, ascultand indrumarile intuitive ale Divinitatii interioare si Universului, sa-si transforme ‚calatoria’ interioara. E doar o alta confirmare. 

Iar in ce priveste ideea de a-i ‚indruma’ pe altii in calatoria lor, ideea sa de a spune doar celor interesati este extrem de realista. Lasi oamenii sa cunoasca ceea ce ai de oferit si astepti ‚curiozitatea’ celor ce sunt pregatiti. In acest fel, calatoria ta si a lor se intrepatrund in mod armonios. 

Marius Stan 

www.lumeareala.ro

Minte-curcubeu

Ma intreb uneori si eu
de unde ganduri intr-o minte curcubeu
de unde atatea cuvinte intr-un cap in nori
cand mai bine i-ar sta cu cele 7 culori?

Ce simplu si bine mi-ar fi
sa pot crea si gandi
doar in culorile astea sapte
sa imi hranesc mintea cu albul din lapte

Sa nu vreau decat acea lumina
prelinsa de pe o pleoapa senina
Piramida lacrimii sa imi fie
un fel de … bucatarie

In care rosul sa fie gatit
cu un praf de oranj inflorit
Galbenul de soare
sa fie asezonat cu verdele tare

Iar albastrul sa dospeasca incet
Un fel de indigo cu arome violet
Sa imi astampere vezi doamne
cele 7 feluri de foame

Curcubeule minte-mi mintea frumos
desfa-ma in culori si arcuieste-ma in jos
dupa ploaia de mine insami
du-ma departe de mine si canta-mi

Sa imi pun mintea sa danseze ca si cum…
Am fi doar eu si curcubeul pe drum
Silueta sa imi fie un fir de lumina
Avand cerul drept radacina…

Trezeste-ti INIMA

Te-ai trezit? Spune-ne daca o data cu tine s-a trezit si inima ta? Ai facut cu ea gimnastica de dimineata imbratisand intr-o bataie plina de bucurie pe toti pe cei pe care ii cunosti, sau nu ai ajuns sa ii cunosti inca?Ai facut-o sa vibreze de muzica aceasta care scalda totul in armonie si perfectiune?

Ti-ai trezit si sufletul si l-ai lasat sa zboare de cateva ori in jurul acestei planete de miracol pentru a se boteza in lumina ei nevazuta, l-ai lasat sa faca cercuri largi in jurul acestui univers in care Vointa Divina se creeaza pe sine neincetat? L-ai hranit cu lumina din care a venit si l-ai lasat sa se reverse catre ceilalti?

S-a trezit si constiinta faptului ca fire vazute si nevazute leaga fiecare atom si il face parte dintr-un intreg fara inceput si fara sfarsit? A ajuns ea, constiinta ta sa depaseasca timpul si spatiul care par sa desparta fiintele care au avut vreodata suflu de viata, a ajuns ea sa respire in fiecare atom si sa stie ca este una cu totul si toate?

S-a trezit si vocea ta interioara care iti spune neincetat ca adevarata iubire este dincolo de atingere si adevarata muzica este dincolo de sunet? ca nu exista suferinta in care bucuria interioara sa moara, din simplul motiv ca nu exista suferinta? Ai lasat-o sa se alature corului de voci interioare care ghideaza fiecare om pe drumul sau spre lumina?

Si daca te-ai trezit ce ai facut?

Ai multumit cu prima rasuflare ca ti se mai ingaduie o zi in care sa descoperi cu ochi si bucurie de copil cat de perfecta este creatia divina?

Ti-ai constientizat fiecare particica a corpului tau de slava pe care o ai spre a lucra vointa divina in lumea aceasta?

Ti-ai spalat mintea de judecatile fara rost si de sentintele prin care ii tii pe ceilalti prizonieri in celula stramta a gandului fara iubire?

Te-ai ridicat la verticala menirii tale divine si ai multumit tuturor celor care te insotesc in aceasta calatorie spre tine insuti, spre a te ajuta sa intelegi cu inima ceea ce mintea nu poate concepe?

Ti-ai trimis sufletul in intampinarea primelor raze de soare ce sfintesc pentru inca o zi pamantul pe care calci?

Ai sorbit prima gura de apa multumind acestui lichid miraculos ce tine in causul sau viata si ca poarta mesajele cuvintelor tale catre tot ce te inconjoara?

Ai respirat ca si cum aerul ar fi hrana? Ai mancat ca si cum aerul ti-ar fi singura hrana?

Te-ai iertat pentru ceea ce ai facut sau nu ai facut inca, pentru ceea ce esti sau nu vei fi niciodata? Ti-ai iertat stramosii si nepotii?

Te-ai transformat macar pentru o clipa in rugaciune fara cuvinte, in tacere adanca, in plecaciune in fata maretiei fiecarui strop de creatie?

Ai ridicat ochii spre cerul care iti sustine zborul si ti-ai pus in gand sa il atingi si sa il lasi sa te poarte pana dincolo de aparente?

Ai pasit, multumind, pe pamantul - mama ingaduita tie spre a o inflori cu gandul, simtirea si fapta, intru viitorul acestui vis frumos numit omenire?

Multi desi ne credem treji…mai dormim inca! Avem doar impresia ca ne-am trezit, dar nu este decat un alt vis. Ne trezim dintr-un vis in altul, ne privim in ochi fara sa ne vedem si ne auzim fara sa ne ascultam, ne credem singuri intr-o lume plina de iubire, ne credem pacaliti de viata intr-un joc caruia doar noi ii facem regulile! Cand ne trezim cu adevarat… stie tot universul si stim tot universul fara sa mai simtim nevoia sa stim nimic… dispar ambitiile, dorintele, cautarile, framantarile, suferintele, judecatile, rautatile, meschinariile, mastile, piedestalele… un copil de 8 ani ne-a spus o data… ca la sfarsit nu ramane decat Dumnezeu, Omul, Cerul si Pamantul… Dumnezeu-Omul este mereu treaz in noi… sa fim si noi treji intru EL !

Trezeste-te, deschide inima, inchide ochii si asculta!

sursa:astrosofia.ro

Ego-ul

Intrebare:

Quado, vrei te rog sa ne spui parerea ta despre ce reprezinta ego-ul nostru?”

Raspuns:
Exista multe raspunsuri la aceasta intrebare, multe puncte de vedere si multe metafore pentru modul in care se desfasoara lucrurile. Astfel, daca nu esti de acord cu cea prezentata aici, este in regula. Este numai un punct de vedere, deoarece aceasta lume inseamna multe lucruri pentru multi oameni. Este, totusi, numai o lume si astfel, sunt multe modalitati de a le interpreta si fiecare este buna in felul ei.

Ce doresc sa interpretez din aceasta lume este personalitatea acestei vieti, conectata la mintea interioara din acest trup fizic, aceasta parte a ta care va muri odata cu trupul fizic atunci cand viata ta se va sfarsi.

As dori sa facem diferenta clara dintre tine, prezenta sufletului, sinele care va ramane cu tine dupa ce aceasta viata ti se va fi sfarsit si care va exista sub forma de spirit numai pana cand va alege sa populeze alte vieti.

Astfel, in lumina celor ce vor fi prezentate, tu te-ai nascut in aceasta lume fizica, cu mintea clara si cu viata ca o foaie alba de hartie, ca sa fie umpluta cu experienta. Sufletul tau este prezent, desigur si ramane in timpul vietii tale, asa ca un ocean adanc de liniste, dragoste si bucurie, accesibil tie atunci cand esti linistit.

In timpul vietii tale, totusi, acest alt sine este creat, ego-ul, daca vrei, personalitatea si aceasta se extinde si se contracta odata cu presiunile supuse in timpul acestei vietii. Tu culegi frici, indoieli, impresii in timpul calatoriei vietii. Si ai o nevoie nesatioasa de recunoastere, o nevoie de a spune: “Eu sunt important”, “Eu contez”, acestea sunt pretentiile ego-ului. Astfel acestea influenteaza multe din relatiile voastre.

Daca esti destul de norocos sa ai un interior calm si foarte prezent, o parte din tine care sa spuna: “Eu sunt,” atunci aceasta poate reduce la tacere ego-ul. Iar acesta este scopul tau aici, sa inveti cum sa ajungi la starea de calm si la prezenta sufletului si sa-l lasi sa te cuprinda, in loc sa asculti mereu pretentiile acelui nesatios ego.

Dar exista multe bucurii ale ego-ului, nu-i asa? Si multe bucurii ale sinelui fizic. Iar viata este echilibru. Este permisiunea ta de a trai, de a te aventura, de a indrazni, de a merge si face lucruri si de a trai vibrant, dar nu de a fi disperat, nu de a cauta mereu ceva ce nu trebuie cautat, pentru ca este deja acolo, in interiorul tau si aceasta este pacea, bucuria si dragostea pe care le reprezinti tu, mereu si pentru totdeauna.

Ego-ul se strica pe masura ce cresti si-ti cere sa pui lucrurile in ordine. Este mereu in competitie pentru a obtine atentia si statutul, in timpul procesului de incercare de a indrepta lucrurile petrecute deja, sa se razbune, de a clarifica lucrurile, de a se asigura ca este ascultat si I se da atentie. Sufletul nu are astfel de scopuri. El este. Pur si simplu este. Si straluceste in interiorul tau in liniste si bucurie si o tacere adanca, adanca.

Astfel, procesul meditatiei este unul de invatare a controlului acelui suflet nelinistit, acel ego, invatand sa-ti linistesti mintea, invatand sa treci dincolo de emotiile tragaciului armei si ale butoanelor pe care le-a stabilit ego-ul tau, in timpul vietii tale si sa coboare in interiorul linistit care este adevaratul sine.

Iar odata ce ai invatat sa faci asta, odata ce ai invatat sa te dai deoparte si sa vezi numai cand actioneaza ego-ul tau, ca un copilas neastamparat, poti atunci alege sa nu actionezi la ceea ce spune, poti alege in schimb sa actionezi dintr-un sine linistit, iubitor si sa te bucuri de partea ego-ului si de sinele fizic pe care-l ai in grija.

Este distractiv sa ai o minte treaza, sa rezolvi probleme, sa te angajezi in viata. Fa-o. Si este distractiv sa-ti implici si trupul. Fa-o. Dar aminteste-ti ca este trecator; ambele sunt efemere. Si ca sa-ti petreci viata alergand dupa lucrurile pe care le doreste ego-ul, dar care nu conteaza nu te va duce la fericirea pe care ti-a promis-o ego-ul.

Singura implinire este contactarea si fiind in interiorul sufletului tau. Pentru ca la acest nivel nu esti numai tu insati, esti una cu tot ceea ce exista. Si atunci cand ajungi sus la cea mai inalta si larga parte a ta insati, tu atingi marele tot, marea unime din care faci si tu parte. Iar apoi, se sfarseste toata singuratatea. Iar apoi se sfarsesc toate dorurile si frustrarile si mania. Pentru ca tu esti una cu totul intr-o legatura profunda iubitoare.

Nu esti singur. Esti iubit si esti inconjurat de ajutor la fiecare miscare. Tu esti si tu esti dragoste. Esti pace. Si atunci cand ajungi in acel put adanc al linistii si iubirii, vei sti,de asemenea, ca esti bucurie.

Mesaje de la Quado - Editura foryou