Cauta sa spui cat mai putine lucruri despre tine si o sa iti fie foarte bine asa

La un moment dat am auzit o vorba foarte misto “cauta sa spui cat mai putine lucruri despre tine si o sa iti fie foarte bine asa.” Mi se parea o tampenie. Eu vreau sa impart multe lucruri cu cei din jur…cel putin asta simteam pana acum ceva vreme in urma.

Realitatea este cu totul alta. Trebuie sa imparti cu cei din jur doar ceea ce consideri ca merita impartit si ceea ce iti permiti sa imparti. O mare parte din viata ta se imparte doar cu un om, intre patru pereti si cateva obiecte de mobilier. Imparti totul la doi si nu inmultesti cu doi cand unele lucruri scartaie in relatie. Totul se rezolva acolo. Intre voi. Stiu ca suntem cu totii o turma de oameni fericiti…pe Facebook si mai stiu ca ne dorim de multe ori sa ne strigam fericirea in gura mare…pe wall-uri in loc ca ea sa ne fie vazuta pe chip…insa trebuie sa gasim o granita. Daca vrem sa ne fie bine, daca vrem sa existe cat mai putine situatii delicate. Cu cat sunt implicati mai putini oameni in relatia voastra – preferabil doar voi doi – … cu atat relatia o sa fie mai sanatoasa. Mama imi spunea asa: cu cat iti expui mai putin sentimentele, trairile legate de realtie…cu atat ea (relatia) o sa fie mai buna, mai frumoasa, mai sanatoasa. Nu uitati: aveti grija de inima si de sufletul vostru si nu sa fiti siguri de un lucru extrem de important – iubirea este singura care din doi face unu.

“Daca am putea sa vorbim mai putin si sa facem mai mult, ar fi grozav.” Marcel Iures

de Andrei Vulpescu

Compatibilitatea este condiția principală pentru ca o relație, de orice fel, să poată funcționa.

Fie că este vorba de relații de prietenie, de cuplu, de familie și chiar la locul de muncă, fără compatibilitate nu se poate obține armonia în mod natural.

Compatibilitatea nu este ceva ce putem dobândi în mod artificial. Nici nu se poate negocia, fără să vorbim despre compromisuri - adică renunțare la sine sau sacrificii. Iar în momentul în care vorbim despre compromisuri, bucuria de a trăi dispare.

Cele mai multe conflicte dintre oameni au la bază lipsa de compatibilitate la nivel de credințe, dorințe, valori, obiceiuri, tradiții și viziune asupra vieții. Suntem asemănători în aspectul exterior, însă interiorul fiecăruia dintre noi este un univers în sine.

Sunt oameni cu care de la începutul interacțiunii simțim că vorbim aceeași limbă. Sunt situații și conjuncturi cu care rezonam și în care ne regăsim. De asemenea, sunt oameni și situații cu care nu avem nimic în comun și nici nu vom avea vreodată, așa că nu are niciun sens să ne chinuim.

Compatibilitatea sprijină evoluția, pe când lipsa ei generează probleme de diferite feluri.

Cunoaste-te pe tine însuți, observă-i pe cei din jur într-o manieră obiectivă, renunță la lupta inutilă de a-i schimba pe alții sau situațiile asupra cărora nu ai niciun control și trăiește în așa fel încât să îți rămâi mereu fidel ție însuți.

Dacă compatibilitate nu e, nimic nu e!

Cu cât mai repede înțelegem acest aspect, cu atât mai înțelept ne vom investi timpul și energia în oamenii și situațiile de viață potrivite pentru noi.

de dr. Ursula Sandner

Astăzi vreau să-I mulțumesc lui Dumnezeu

 

“Pentru că El m-a ridicat de fiecare dată când am căzut.

 
Pentru că El mi-a redat bucuria de a trăi când viața părea sumbră și neguroasă.

 
Pentru că El aranjează de fiecare dată lucrurile mai bine decât mă aștept.

 
Pentru că El mi-a dat tăria atunci când credeam că nu mai pot.

 
Pentru că El este axa și vectorul meu statornic ce mă ajută să nu mă abat.

 
Pentru că El îmi aduce oameni buni în cale, dar și întâlniri necesare.

 
Pentru că El își revarsă infinita Lui bunătate atunci când am cea mai mare nevoie de ea.

 
Pentru că El e alinarea și pacea mea.

 
Pentru că El îmi este alături când toți ceilalți dispar.

 
Pentru că atunci când fac un pas spre El, El vine și îi face pe restul pentru mine.

 
Pentru că tot ce fac eu iese obișnuit, iar tot ce fac prin El iese inspirat.

 
Pentru că viața mea capătă sens doar prin El și n-aș fi nimic fără El.”

 

sursa: http://randuripentrutine.eu/

 

 

Încetează să mai spui DA atunci când de fapt simți că vrei să spui NU.

 

Opreste-te din a mai face lucruri pe care nu iti doresti sa le faci. Sigur, in viata mai sunt si chestiuni neplacute de care este necesar sa ne ocupam, insa atunci cand compromisurile devin realitatea ta cotidiana este timpul sa te intrebi in ce directie te indrepti.

Loialitatea fata de tine insuti, fata de valorile, principiile si bunastarea ta psihica si vitala ar fi normal sa primeze mereu. Nu alti oameni, nu situatiile in care te afli impotriva vointei tale. Este firesc ca uneori sa faci si concesii, dar repet: nu iti face o obisnuinta din a te nega pe tine si dorintele tale.

Nu te lasa manipulat, santajat emotional, nu permite ca alti oameni sa iti distribuie un rol secundar in povestea vietii lor. Tu nu ai venit pe lume ca sa traiesti pentru ei, ci pentru tine. Asa ca ai dreptul (si chiar obligatia) sa te indepartezi de tot ceea ce nu rezoneaza cu tine, de oamenii care te seaca de energie si resurse, de situatiile care iti sunt defavorabile, de activitatile care nu te imbogatesc cu nimic, ci doar te fac sa pierzi timp pretios din viata ta.

A spune un NU ferm atunci cand vocea ta interioara iti cere asta este o dovada de verticalitate si de respect fata de propria ta fiinta.

Atunci cand in mod repetat spui DA, desi gandesti exact opusul, iti pierzi increderea si respectul de sine. Astfel, devii o fiinta fragila si vulnerabila, care va fi predispusa la si mai multe compromisuri si sacrificii. Te vei nega pe tine pentru ca nu stii ca meriti altceva, iar altii vor profita de slabiciunea ta.

In schimb, atunci cand printr-un NU hotarat trasezi limite si granite clare, vei deveni din ce in ce mai puternic si mai liber.

Capul plecat sau coloana vertebrala dreapta. Alegerea iti apartine!

de Ursula Sandner

Salvează acest text și citește-l ori de câte ori te sufoci de gânduri negative

 

Lasă timpul să răspundă la toate întrebările. Când începi să faci asta în locul lui, devii și mai confuz și mai dezamăgit. 

 
1. Viața este destul de complicată absolut pentru toată lumea.

Chiar și oameni foarte de succes și faimoși au aceleași probleme ca fiecare dintre noi.

Amintiți-vă – toți suferim în egală măsură. Singura diferență este: cineva se plânge constant și suferă, în timp ce cineva își ascunde durerea.

Dar doar pentru că viața este durere nu înseamnă că nu poate fi frumoasă în același timp. Chiar și când problemele și necazurile îți cad ca zăpada pe cap, poți fi totuși … fericit. Pentru a face acest lucru, trebuie doar să schimbi perspectiva. Aruncă o privire diferită asupra a ceea ce ți s-a întâmplat.

Va fi mult mai ușor să trăiești dacă accepți adevărul comun, pe care, din anumite motive, toți îl uită: „În viață nu există succes și fericire fără căderi!” 

 

2. Toți ne dezamăgim în oameni

Când cel mai bun prieten trădează sau, fără explicații, iubitul și iubita te părăsește. În astfel de momente, inima se rupe de durere. Se pare că nu vei mai avea încredere în nimeni, , că nu vei avea nimic bun în viață.

Încearcă să vezi ce s-a întâmplat din cealaltă parte. Înțelege că oamenii care te dezamăgesc nu sunt decât lecții utile. Ei se întâlnesc pe calea vieții noastre cu scopul exclusiv de a ajuta să înțelegem ceva despre noi înșine și despre viață în general.

Cele mai dramatice schimbări din viața noastră apar după ce trăim dezamăgiri severe. Ele devin un impuls pentru creșterea noastră și ajută la luarea deciziilor corecte. 

 

3. Nu trebuie să îți schimbi trecutul

Adevărul dur al vieții: trecutul va rămâne pentru totdeauna așa cum a fost. Dar acest lucru nu înseamnă deloc că nu îți poți schimba viitorul! De ce trecutul ar trebui să ne predomine ani de zile, determinându-ne acțiunile de astăzi?

Faptul că te-ai prăbușit sau eșuat nu înseamnă că va fi întotdeauna așa și nici un alt mod. Noi înșine alegem scenariul nostru de viață. Prin urmare, îți poți schimba viața în orice moment – trebuie doar să existe o dorință.

Lasă trecutul în trecut și începe să lucrezi la viitorul tău, cu încrederea că totul va funcționa.
 

4. Cel mai rău lucru pe care îl putem face pentru noi înșine este să ne concentrăm pe presupuneri și speculații.

Acesta este un fel de „joc al minții” atunci când începem să ne gândim de ce cineva nu a spus salut sau nu a răspuns la mesaj sau nu ne-au promovat pentru un motiv.

În loc să efectuezi această activitate inutilă, învață să trăiești astăzi și să te bucuri de fiecare moment din ea. Nu analiza, ci doar trăiește.

Lasă timpul să răspundă la toate întrebările. Când începi să faci asta în locul lui, devii și mai confuz și mai dezamăgit.
 

5. Chiar și când îți pare că totul este atât de rău, fii recunoscător

Oricât de straniu sună. Începe ziua cu mulțumiri.

Pentru faptul că te-ai trezit, spre deosebire de mii de oameni de pe planetă pentru care soarele nu va mai răsări niciodată. Pentru că ești sănătos și poți merge cu propriile picioare. Pentru faptul că cei dragi și prietenii tăi sunt în viață și bine. Da, doar pentru viață! Până la urmă, este frumoasă!

Cel mai simplu și eficient mod de a scăpa de gândurile negative este de a mulțumi soarta pentru toate acele lucruri pe care le aveți. Și fă-o în fiecare zi!
 

6. „Toate odată” – se întâmplă doar în basme și telenovele ieftine. Unele lucruri necesită timp. Multe dintre ele luni lungi și chiar ani.

Faptul că nu ați reușit în aceeași secundă nu înseamnă că nu veți reuși niciodată. Răbdare și numai răbdare. Aceasta este formula fundamentală pentru succes și o abordare înțeleaptă a vieții.

Merită să înțelegeți că tot ceea ce aveți în minte, spre ce tinzi și visezi, se va realiza cu siguranță. Totul are timpul său.
 

7. Dacă nu ar fi noaptea, atunci nu am putea niciodată să admirăm stelele pe cer.

Zilele întunecate și înfricoșătoare se petrec în viața tuturor. Probleme la locul de muncă, despărțire de cei dragi, trădare … Poți enumera la nesfârșit.

Dar toate aceste teste ne fac doar mai puternici. Uneori trebuie să treci prin durere și disperare pentru a descoperi în tine ceea ce este ascuns adânc. Ceea ce ne va face o versiune mai bună a noastră.

Prin urmare, nu vă temeți de noapte. Până la urmă, după ea, trebuie să vină zorile. Și este frumos!
 

8. Oamenii cu care petrecem timpul ne influențează mult mai mult decât ne putem imagina.

Dacă te înconjoară oameni pozitivi, atunci ei te inspiră și pur și simplu nu mai este loc sau timp pentru gândurile negative. Dar oamenii negativi – sunt dăunători și distructivi. Criticile față de toată lumea și de toate – îți fură fericirea. Picătură cu picătură.

Prin urmare, există un singur sfat: fugiți de ei!
 

9. Ca să ai o viață fericită, o singură dorință nu este suficientă.

Schimbă-ți modul de a gândi și de a percepe lucrurile. Gândurile negative sunt ca buruienile. Vor crește la nesfârșit până când le „scoți” pe toate până la ultimul.
Prin urmare, gândește întotdeauna pozitiv. Alungă negativul și tot ceea ce te trage înapoi, te va împiedica să crești și să te dezvolți.

Gândește-te mereu la bine. Și va veni!

 

sursa: https://psihologiadeazi.ro/

Alege înțelept cu cine te însoțești!

Surprinzator de multi oameni accepta abuzul (emotional, verbal si chiar fizic) in relatiile lor, considerand ca este cumva "normal". Ei cred ca daca partenerul este nervos, este "normal" sa jigneasca, sa aduca injurii, sa faca o criza, sa sparga sau chiar sa loveasca. Asa este "iubirea", cu nabadai. Important este ca isi cere scuze dupa aceea si merg mai departe.

Prea multi oameni traiesc in certuri frecvente, consum de alcool care duce la agresivitate si accepta o astfel de viata pentru ca o considera "normala".

Nu, nu este normal sa traim in acest fel. Aceste scenarii inseamna abuz psihic (si fizic) si nu reprezinta normalitatea pentru oamenii civilizati. O astfel de viata duce la tulburari psihice, boli fizice si chiar moarte.

Daca nu stii ce inseamna abuz psihic din partea unui partener, iti redau mai jos o lista:

- posesivitate si control: "unde te duci, cu cine te intalnesti, cat stai, cand vii acasa, nu ai voie sa stai de vorba cu alti barbati/alte femei" - spuse pe un ton agresiv si amenintator

- gelozie morbida si acuze nefondate - iti cauta in telefon, face o criza la orice interactiune de-a ta cu o persoana de sex opus, te acuza fara temei

- simti nevoia sa il/o protejezi ca sa nu izbucneasca o cearta, ca si cum ai merge pe o gheata subtire

- te umileste, te critica, te devalorizeaza, te jigneste

- are nevoie de tot felul de dovezi ca il iubesti, de diferite asigurari si reasigurari

- te forteaza sa faci sex, chiar daca nu iti doresti asta

- te acuza ca din cauza ta este nefericit sau nervos

- te ameninta sau ameninta ca sparge ceva ori ca se sinucide daca nu faci ce vrea el/ea

- te manipuleaza sau te santajeaza emotional, incercand sa-ti induca sentimente de vinovatie

- isi schimba des dispozitia fara niciun motiv aparent, astfel ca este imprevizibil

- nu comunica, ci face crize

- este nesigur pe el/ea, are o stima de sine scazuta

- este invidios pe realizari tale si nu suporta sa ai mai mult succes decat el/ea

- consuma alcool sau droguri frecvent

- iti dai seama ca ai devenit si tu trist sau deprimat de cand esti in aceasta relatie

Relatiile pot sa ne desavarseasca fericirea sau pot sa ne intunece existenta, aducandu-ne boli psihice si fizice. Nu merita sa-ti sacrifici viata pentru o persoana care are nevoie de ajutor de specialitate... tu nu poti sa salvezi pe nimeni de sine insusi.

Alege intelept cu cine te insotesti!

de dr. Ursula Sandner

De ce eșuează relaţiile?

 

Sunt relaţii care, cu toate că partenerii sunt compatibili, au credinţe, mod de a privi viaţa și valori comune, ajung să se destrame. De ce se întâmplă asta? Am să-ţi enumăr câteva dintre motivele posibile pe care să le ai în vedere atunci când dorești să rămâi alături de persoana cu care simţi că te potrivești.

- Comunică asertiv (adică cu respect ridicat faţă de partenerul tău cât și faţă de tine însuţi), nu jigni, nu acuza, nu-l umili și nu-l devaloriza pe cel de lângă tine. Orice om își dorește să se simtă preţuit, respectat, valorizat și iubit de către partenerul său, iar când asta nu se întamplă este foarte greu să mai existe înţelegere și armonie în acel cuplu.

- Întâmpină-l cu bucurie atunci când vine acasă, zâmbește-i și oferă-i atenţia ta. Lasă tot ceea ce faci în acel moment și oferă-i o îmbrăţișare. Astfel, sentimentul de apartenenţă, de "acasă", îl va face pe partenerul tău să își dorească să vină acasă cu drag.

- Arată ca îţi pasă de el, de preocupările pe care le are și ascultă-l cu interes atunci când îţi vorbește despre jobul lui, despre ceea ce îl frământă sau despre ceea ce se petrece în viaţa lui din afara căminului. Fii întotdeauna alături de el atunci când are nevoie.

- Surprinde-ţi partenerul cu mici suprize, fii atent la ceea îi face plăcere și oferă-i acele lucruri.

- Petreceţi timp de calitate împreună, indiferent cât de ocupaţi sunteţi amândoi. O relaţie se construiește, nu există și nu continuă de la sine, ci are nevoie de participarea implicată a ambilor parteneri.

- Nu neglija relaţia fizică, pentru că ea este cea care contribuie la conexiunea intimă între parteneri.

- Nu-ţi obliga partenerul să facă lucruri pe care nu-și dorește să le facă, nu-l manipula și nu-l șantaja emoţional. El nu a venit pe lume ca să-ţi satisfacă ţie dorinţele și capriciile egoiste, așa că permite-i să-și exprime personalitatea în orice situaţie.

- O relaţie funcţională este o relaţie în care nu simţi nevoia să ai secrete faţă de partenerul tău, pentru că asta arată că nu poţi să fii tu însuţi în acea relaţie.

- Adu-ţi aminte că doar tu ești singurul responsabil de fericirea ta proprie, partenerul tău a venit în viaţa ta ca să ţi-o desavârșească, nu ca să-ţi umple golurile, să-ţi fie scut împotriva singurătăţii, plictiselii, să facă pentru tine ceea ce nu-ţi dorești tu să faci, să-ţi asigure siguranţa materială sau de altă natură. O astfel de relaţie este o relaţie "din interes", nu una autentică.

- Nu încerca să-l schimbi pe partenerul tău, ca să corespundă imaginii pe care tu ţi-ai format-o în mintea ta despre cum ar trebui să fie el; nu, nu știi tu mai bine ce este mai bine pentru el, ci doar îţi manifești neacceptarea și dorinţa de control. Poţi să-i comunici calm ce anume nu-ţi place la el, însă depinde doar de el dacă se schimbă sau nu. Dacă nu o face, tu ai de ales: fie îl accepţi așa cum este, fie îţi cauţi pe cineva care să-ţi corespundă.

de Dr. Ursula Sandner

Am învățat ca în viață trebuie să cred doar în mine și în Dumnezeu

V-ați întrebat vreodată în mâinile cui, conștient sau inconștient, v-ați lăsat viața? În mâinile partenerilor? În mâinile șefilor? Pe mâna soacrei sau pe mâna băncilor?

Ți-ai lăsat viața pe mâna copiilor? Pe mâna cui ți-ai lăsat viața, ăla are grijă de ea. Și el face cum se pricepe. Și cum a învățat și în funcție de propriile lui planuri.

Eu cred că dacă îți lași viața în mâinile lui Dumnezeu, El are grijă de ea. Cum să-i ceri Bunuțului să aibă grijă de ceva ce nu e nici la tine nici la el, ceva la care singur ai renunțat? Eu i-am dat-o lui în grijă.

Iar de atunci, viața mea înflorește. Personal, profesional, fizic, emoțional, fiecare an e mai bun decât anteriorul, fiecare întâmplare e o lecție învățată, fiecare întâlnire are un rost. Atunci când îți lași viața în mâinile lui Dumnezeu nu mai trebuie să stai cu ochii pe nimeni. Când mergi pe mâna Lui, e de ajuns să privești în sus.

Dumnezeu ne iubește și dorește să-Și arate dragostea față de noi. El dorește să aibă o relație personală cu noi, relație care depășește în profunzime simpla noastră căutare de Dumnezeu în situațiile de urgență sau când avem nevoie de ceva.

Îmi amintesc când Dumnezeu a vorbit inimii mele spunându-mi că dacă L-aș căuta tot timpul cu aceeași ardoare ca în momentele mele de disperare, nu m-aș afla în astfel de momente atât de des. Adevărul e că noi chiar suntem disperați după Dumnezeu tot timpul, fie că ne dăm sau nu seama de acest lucru.

Am realizat că, atunci când Îl ai pe Dumnezeu, ai tot ce îți trebuie! Totul se rezumă la a învăța să cauți fața lui Dumnezeu – cine este El, prezența Sa – și nu doar mâna Lui, sau ceea ce poate face El pentru tine.

sursa: http://randuripentrutine.eu/

Când te doare sufletul plângi, suferă, ţine capul sus şi mergi mai departe!

Ar trebui să faci ce simţi fără să îţi pese de ceea ce vor crede ceilalţi.

Ar trebui să faci ce simţi fără să te temi că te vor judeca.

Ar trebui să fii tu însăţi în orice împrejurare fără să te întrebi dacă vei nemulţi pe cineva fiind astfel.

Ar trebui să fii tu însăţi indiferent dacă ţi se vor adresa reproşuri sau dacă alţii se vor aştepta să fii altcineva sau în vreun alt fel.

Vor fi momente în care te va durea sufletul şi nu doar aşa, cât să poţi spune în continuare că eşti bine şi să pretinzi că eşti bine doar pentru a nu stârni curiozităţi sau presupuneri de toate felurile.

Vor fi momente în care te va durea sufletul şi nu vei dori să faci altceva decât să plângi, să suferi în linişte, să petreci timp cu propriul tău sufletul şi să încerci să găseşti motivaţia de care ai nevoie pentru a continua, deşi nu găseşti motive să mai crezi în oameni, în sinceritatea lor sau a sentimentelor lor.

Dar, draga mea… Când te doare sufletul plângi, suferă, ţine capul sus şi mergi mai departe pentru că tu eşti puternică şi meriţi mai mult. Meriţi să fii fericită! Când te doare sufletul nu ţine cont de nimeni. Nu le răspunde la întrebări. Spune-le doar că e o perioadă a vieţii care va trece şi după care vor urma unele mai bune.

Nu eşti datoare cu explicaţii. Nu eşti datoare cu nimic. Când te doare sufletul permite-ţi câteva clipe de odihnă în care să rămâi singură şi să te deschizi faţă de tine însăţi.

Ai nevoie să te odihneşti după atâtea căzături şi lovituri pe care le-ai primit de la oameni, de la viaţă, de la încrederea aceea pe care ei nu au ezitat să o sfărâme.

Ai nevoie să te odihneşti pentru că ai nevoie să îţi aminteşti cât de puternică eşti, cât de mult meriţi de la viaţă şi că trebuie să lupţi pentru ceea ce meriţi.

Ai nevoie să îţi dai seama că tu trebuie să fii fericită!

sursa: http://randuripentrutine.eu/

Când emani lumină – îi deranjezi pe cei care trăiesc în întuneric

„Dacă râsul este contagios, haideți să facem o epidemie”.

Probabil de mai multe ori ați fost în situația când pur și simplu străluciți de fericire, doriți să împărtășiți acest sentiment cu întreaga lume și ca răspuns – primiți doar priviri răutăciose și dezaprobare. De ce lumina ta interioară este atât de deranjantă pentru oamenii care trăiesc în întuneric?

Într-adevăr, acest lucru se întâmplă mereu. În viața noastră există oameni care sunt literalmente plini de lumină și luminează tot ce este în jur, iar cei care „trăiesc în întuneric” îi lovesc cu toxicitatea lor. Cel mai uimitor lucru este că aceste „lămpi” toxice apar exact în momentul în care suntem fericiți și vrem să „îmbrățișăm întreaga lume” – să împărtășim bucuria tuturor. 

„Invidia este de o mie de ori mai rea decât foamea, deoarece este foamea spirituală” – Miguel de Unamuno, filosof spaniol.

Într-adevăr, prietenii adevărați sunt cei care nu numai că își pun umărul în momente dificile și te susțin, dar și împărtășesc bucuria și fericirea cu tine.

Lumina și întunericul fac parte din natura umană. Cineva în suflet e plin de lumină, cineva de întuneric, adică de invidie și mânie. Problema este că trebuie să comunicăm cu acești „purtători ai întunericului” și, din păcate, să le spunem că ne otrăvesc „lumina”.

Cert este că unii oameni trebuie să ia lumina de la tine pentru a se simți mai bine, căci în sufletul lor trăiește răul iar în vene le curge invidia.

Dar dacă o persoană nu este în măsură să ne împărtășească fericirea, atunci ce facem lângă el? Să stingi lumina este foarte ușor, dar oare o vei putea aprinde din nou?

Când inimile noastre sunt pline de bucurie, ne grăbim să împărtășim cu cei pe care îi cunoaștem bine. Fiecare o face în felul său. Cineva scrie o postare pe o rețea de socializare, cineva sună și spune cele mai noi știri, alții scriu poezie … Există o mulțime de moduri, dar esența este aceeași – vrem să împărtășim bucuria cu cineva.

Dar lumina noastră este întâmpinată de întunericul fără speranță. Întunericul invidiei și al răului. Și lumina începe să se estompeze … Ca și cum cineva îi taie aripile în zbor. Emotiile se estompează, bucuria dispare undeva …

Dacă acest lucru se repetă cu prietenul sau persoana iubită – este timpul să vă gândiți la ceea ce faceți de fapt împreună. Fericirea este cu adevărat contagioasă, dar numai pentru cei care strălucesc și din interior.

Pentru „oamenii întunericului” bucuria altcuiva provoacă disconfort și agresivitate. Doar nu credeți că totul este în voi! Nimic personal! Reacția lor nesănătoasă este asociată exclusiv cu complexele lor.

Lumina ta ar trebui să strălucească și să lumineze această lume cu bine și bucurie. Iar oamenii care trăiesc în întuneric nu ar trebui să te încurce. Îndepărtează-te cu îndrăzneală de ei și continuă să te bucuri de viață!

 sursa: http://psihologiadeazi.ro/

Suntem generația care nu știe să prețuiască ceea ce are: de la omul de alături până la apa caldă din baie.

 

Cine suntem noi? Suntem oameni dăguți, frumoși, stilați și zâmbitori. Avem posibilitatea să ne răsfățăm, să obţinem tot ce dorim, nu ducem lipsă de nimic spre deosebire de celelalte generații din trecut. Dar, pe lângă toate acestea nu vedem esențialul, nu știm să ne bucurăm, să fim fericiți.

Noi suntem generația care mereu e pe fugă. Ne grăbim mereu, fugim undeva nici nu știm unde. Dorim multe, dar nu ne forţăm să obţinem nimic.

Credem că merităm totul și nu e obligatoriu să oferim. Ne plac aventurile și nebuniile, dar nu știm limitele, exagerăm și devenim niște suflete goale. Suntem convinși că avem tot dreptul să ne folosim de oameni și să nu le mulțumim pentru zilele în care au fost alături.

Aruncăm mâncarea, dar nu ne gândim la cei care ar da orice pentru o bucată de pâine. Chiulim de la ore, pentru că nu dorim să ne forțăm creierul, dar sunt o mulțime de copii care vor să învețe.

Irosim apa în zadar, dar în timpul ăsta sunt o mulțime de oameni care mor de sete. Nu ne vizităm mama, îi răspundem urât și nu realizăm faptul că este cineva care ar face orice ca să aibă o mamă.

Ne certăm, jignim și nici nu regretăm, nu ne cerem iertare pentru comportamentul nostru.

Cine suntem noi? Suntem generația care nu știe să prețuiască ceea ce are: de la omul de alături până la apa caldă din baie.

Avem oameni care ne iubesc, dar suntem atât de naivi și creduli încât ne lăsăm seduși de niște cuvinte spuse într-un club sau scrise pe o rețea de socializare. Nu știm să prețuim frumosul și grija celor care ne iubesc.

Credem că avem tot timpul din lume, dar nu știm ce va fi mâine cu noi, cu cei care au nevoie de atenția noastră. Privim intimitatea ca o plăcere carnală și tratăm pe unii doar ca niște corpuri vii, nimic mai mult.

Aceștia suntem noi. Noi, generația care a devenit oarbă la extraordinarul din jur și surdă la gândurile sincere. Noi, cei egoiști și orgolioși. Ce-ar fi dacă ne-am schimba spre bine începând de acum?

sursa: https://psihologiadeazi.ro/

Dumnezeu nu întârzie niciodată – totul se întâmplă așa cum trebuie

El doar trimite lucrurile potrivite la momentul potrivit… 

Nimeni nu poate sti daca prinde ziua urmatoare. Planurile lui Dumnezeu sunt cunoscute numai de El. De fapt, nu ne gandim cu adevarat la aceste probleme, deoarece suntem ocupati sa ne concentram pe propriile dorinte si pe calea pe care ne-am propus noi sa mergem.

Suntem atat de obs3dati de probleme, incat nici macar nu gasim cateva minute pe zi pentru a ne ruga. Avem senzatia ca singuri putem face fata tuturor problemelor.

Cine, daca nu tu, este stapanul vietii tale?

Aceasta este natura omului: cand totul este bine si clar in viata sa, uita de Dumnezeu. Inainte de a merge la culcare, urmareste pozele de pe retelele de socializare, citeste barfe despre vedete si politicieni, dar nu isi gaseste timp pentru cel mai important lucru, RUGACIUNEA.

Dar mai devreme sau mai tarziu tot ne amintim de rugaciune. Cand se intampla ceva pe neasteptate. Cand intelegi ca nu intelegi de fapt si nu stii nimic in viata asta.

O rafala de vant si te sufla in ocean, ca o barca din hartie. Unde sa navighezi, ce sa faci…

Atunci ne intoarcem la Dumnezeu. Il intrebam, solicitam sfaturi si ajutor. De regula, numai atunci cand apar probleme…

De exemplu, atunci cand ni se refuza un loc de munca pe care ni-l doream cu adevarat. Sau daca cei dragi sunt bolnavi. Pot exista multe situatii. Sunt unite de un singur lucru: nu stim ce sa facem in continuare.

Poate din anumite motive a trebuit sa refuzam propunerea, pe care am vrut sa o acceptam cu adevarat. Si acum ne simtim confuzati si plini de indoieli. Am actionat corect, vom regreta si ne vom pocai?

Acceptarea nu este in general o sarcina usoara. La urma urmei, numai cu timpul realizam ca totul se intampla asa cum trebuie.

Prin urmare, in loc sa ne plangem de ceea ce nu s-a materializat, mai bine acceptam si mergem mai departe. Nu va puteti imagina ce sentiment de libertate simtiti in acest moment!

O usurare incredibila, o energie extraordinara. Lumea intreaga este in fata voastra.

In loc sa te grabesti in ceva pentru care nu esti pregatit acum, este mai bine sa ai rabdare si sa ai incredere in Dumnezeu.

Graba si nerabdarea nu fac decat sa faca rau. Nu este mai bine sa te calmezi si sa vezi ce se intampla in continuare?

Ai observat ca oamenii cu adevarat maturi nu se zbat niciodata si nu se enerveaza cand nu obtin ceea ce isi doresc?

Sunt atat de calmi si increzatori, pentru ca inteleg ca Dumnezeu este foarte constient de toate dorintele si obiectivele lor. Nu conteaza cat de religiosi sunt sau cat de des merg la biserica.

Cu totii suntem la fel: cand planurile si proiectele se prabus3sc, incepem sa ne indoim de Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu greseste niciodata.

El doar trimite lucrurile potrivite la momentul potrivit. Indiferent cum incercam sa „potrivim” evenimentele dorite – totul are timpul sau.

Acceptati acest adevar cu tot sufletul, cu toata inima. Totul va fi bine si totul se va realiza.

Acceptati faptul ca nu se va intampla nimic cu exactitatea de 100%, asa cum ati planificat si conceput. Incredeti-va intr-un plan perfect – Dumnezeu.

sursa: internet

Să nu pierzi bucuria !

Orice lucru care ne învită să ne pierdem bucuria ar putea fi privit ca unul de care nu mai avem nevoie. Chiar dacă cea mai mare dintre iubirile omeneşti pare să curgă pe apa sîmbetei, chiar dacă toate lucrurile ni s-ar nărui şi toată agoniseala ni s-ar duce în neant într-o zi, ar trebui să păstrăm în minte şi în inimă un singur ţel; acela de a ne păstra bucuria existenţei. Căci Viaţa este schimbare şi tot ce se schimbă ne poate incita către trăirile negative, ne pot invita să renunţăm la dorinţa de a trăi. Toate stările de rău, toată negativitatea mentală tind să ne ia bucuria de a fi. Cele mai nobile idealuri au devenit momeli întinse parcă special pentru a-l duce pe erou în cea mai neagră disperare. Dar disperarea nu înseamnă viaţă, cît întunericul din care viaţa se scurge şi din care energia bucuriei, ce hrăneşte celulele creierului şi ale trupului omenesc, pare să lipsească. Viaţa nu se poate hrăni cu disperare, nici cu furie, nici cu nemulţumire, nici cu durere. Viaţa este o expresie fidelă a Bucuriei şi a Iubirii. De aceea ne pierdem Viaţa pe măsură ce ne pierdem Bucuria de a fi, pur şi simplu. Bucuria transmite o vibraţie a cărei putere..nu poate fi înţeleasă cu mintea, dar acţiunea ei poate fi văzută în tot ce a creat omul mai bun pe Pămînt. Fără bucurie, entuziasm şi speranţă, fără iubire şi fără puterea ce te ajută în interiorul tău să zbori şi să muţi şi munţii din loc, pici în negura minţii disperate, în care nu mai vezi decît propriul tău întuneric. ŞI dacă Dumnezeu ţi-ar sta lîngă umeri, nu-l vei putea vedea, pentru că Dumnezeu poate fi văzut numai din Bucuria pe care o poţi simţi singur. Numai din propriul tău suflet plin de viaţă poţi percepe existenţa Lui Dumnezeu şi poţi recunoaşte deziluzia ca pe o iluzie a minţii. Dacă cel mai iubit om te-a părăsit, dacă ai pierdut tot ce era mai de preţ pe lume pentru tine, dacă duşmanii te-au încolţit şi dacă simţi că totul s-a prăbuşit în jurul tău, aminteşte-ţi să te întorci în tine însuţi şi să asculţi glasul Vieţii, care te îndeamnă să păstrezi bucuria de a trăi, orice ar fi. Lasă lucrurile lumii să se schimbe, permite-le oamenilor să fie călăi, dacă ei aleg aceasta, permite-i oricui să fie ceea ce alege, dar tu alege.. Bucuria. Priveşte soarele, frunzele pline de viaţă, ce se mişcă în adierea catifelată a vîntului şi concetează-te la Bucuria..necondiţionată a naturii. La bucuria existenţei, ce se exprimă prin frumuseţea florilor, a norilor sau a soarelui. Nu-i permite nici unui lucru să-ţi ia viaţa, dar permite oricărui lucru să plece din viaţa ta şi rămîi în urma lui..bucuros pentru simplul fapt că exişti. Căci această vibraţie a Bucuriei este lumina vieţii şi puterea prin care Dumnezeu intră în manifestare. Aceasta este puterea care crează miracolele zi de zi şi..îndepărtează din experienţa ta ceea ce ţi-a creat suferinţă. Păstrează bucuria orice ar fi, căci ea este energia care învinge obstacolele fără ca tu să mişti prea multe degete în acest scop..


de Maria Timuc

Ridurilor mele… cu iubire ❤

Nu as sti sa spun cu exactitate cand s-au insinuat pe chipul meu, de fapt nici nu cred ca este atat de important. Ideea este ca ne dam binete in fiecare dimineata la ritualul de ingrijire, iar eu le multumesc pentru ca ma fac atat de frumoasa si speciala.

Nu le port pica si nici nu le cert in oglinda.

Nu ma sperie, pentru ca inteleg exact ceea ce spun despre mine. Ele, ridurile mele discrete, imi spun povestea…

Te-ai gandit vreodata cate lacrimi de fericire si uneori de dor, neputinta, durere sau frica se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata cata iubire si uneori dezamagire, framantari, remuscari si deznadejde se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata cate nopti de veghe la capataiul unui copil cu febra sau doar speriat, se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata cate nopti de plans inabusit in perna, se ascund intr-un rid? Momente de neintelegere, nepretuire, neiubire…

Te-ai gandit vreodata cate momente de asteptare, ezitare si frica mascate de ochii celor dragi prin zambete, se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata cata neputinta surda in fata unor nedreptati ale vietii, se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata cate clipe de fericire, de emotie, de dorinta, de daruire, se ascund intr-un rid?

Te-ai gandit vreodata ca un rid nu iti spune un numar de ani, ci o poveste?

Poate ca te-ai gandit, poate ca nu…

Dar daca nu ai facut-o, data viitoare cand vei sta in fata unei femei si ii vei vedea ridurile de pe fata frumoasa, gandeste-te ca in spatele lor se afla o mama, sotie, iubita, cu o poveste.
Gandeste-te ca vezi cat a adunat sufletul ei intr-o viata cu bucurii si cu necazuri, o viata in care probabil mai mult a daruit decat a primit.
Gandeste-te ca ii vezi abandonarea unor vise si resemnarea in fata pierderilor!
Gandeste-te ca ii vezi iubirea, sensibilitatea, emotia si sacrificiile facute in numele iubirii!

Ridurile unei femei nu-s altceva decat cararile vietii prin timp! ❤

sursa: https://www.facebook.com/RanduriPrintreGanduri/

Vine o zi, în care tot ce poți să faci pentru copilul tău este să te rogi!

Da, știu. Pare așa prăpăstios, pare fără scăpare, fără soluție. Dar nu e. Este adevărul gol, goluț! Vine o vreme când realizezi că tot ceea ce poți să faci mai bun pentru copilul tău este să te rogi.

Să-l rogi pe Dumnezeu să îl aibă în grijă, să-l rogi pe Dumnezeu să te ajute să ai serviciu, să îl rogi să păstreze o punte de energie între voi, să vă păstreze conectate peste mări și țări, să îl rogi pe Dumnezeu să-ți spună, într-un fel sau altul, când are copilul mai mare nevoie de tine și tu să faci tot ce poți să îl ajuți. E frustrant, e nedrept, e șocant, dar acesta este adevărul.

Mai devreme decât vrem noi, mai devreme decât suntem pregătiți pentru asta, copiii noștri devin stăpânii propriilor vieți și dacă, până în acel punct, ne transmiteau semnale că nu suntem stăpânii vieții lor, vine o zi în care ridică zidul și ne lasă o gaură cât o gămălie, să putem vedea, din când în când, ce se întâmplă…

Vine o zi… când e limpede că e chiar acea zi despre care credeai că n-o să vină niciodată. Și dacă nu mai ții minte “Îngerașul” și “Tatăl nostru”, învățate în copilărie, va trebui să înveți rugăciuni noi și să te duci la biserică mai des decât ai făcut-o până acum… E greu de crezut, dar acel spațiu va deveni cel mai important loc în care tu ești alături de copilul tău.

M-am rugat, în viața mea, în multe feluri, în multe locuri și pentru multe lucruri. M-am rugat și cu disperare. Dar niciodată nu mă rog cu atâta bucurie, speranță și încredere ca atunci când mă rog pentru copilul meu.

AUTOR Mirela Retegan

sursa: http://randuripentrutine.eu/

Dacă nu ești fericit unde ești – mută-te! Nu ești un copac!

De multe ori, în viaţă, ne mulţumim cu ceea ce credem că este drept, convenabil şi sigur. Ne este teamă să facem o schimbare. Ne e teamă să ieşim din zona noastră de confort.

Deci, ne privăm pe noi înşine şi fericirea noastră, risipind vieţile noastre într-un loc greşit când ar trebui să mergem înainte şi mai departe.

Dacă nu eşti fericit unde te afli – mută-te! Nu eşti un copac. Nu trebuie să fii blocat şi să rămâi într-un singur loc pentru totdeauna.

Dacă oamenii din jurul tău nu te fac fericit, lasă-i în urmă. Dacă de fiecare dată când îi întâlneşti, ai un sentiment că ceva nu este bine, pleacă. Nu le permite să ajungă la tine şi să îţi pierzi timpul.Nu îi lasa să îţi ia energia ta pozitivă.

Nu înseamnă că îi scoţi complet din viaţa ta, dar decizi să nu-ţi petreci timpul în jurul oamenilor care te fac să te simţi stors emoţional, fizic sau mental. Nu te mai mulţumeşti cu conexiuni, conversaţii şi persoane mediocre.

Dacă slujba ta te face să te simţi nefericit, renunţă. Dacă nu mai poţi învăţa şi creşte în slujba ta, treci mai departe şi găseşte una nouă. Să stai la un loc de muncă trist şi epuizant este toxic pentru tine. Indiferent de salariu, nu ar trebui să cheltuieşti o treime din zi să te simţi nemulţumit.

Asta implică o mulţime de probleme şi dăruire de sine. Nu o face. Fericirea ta este ceea ce defineşte succesul tău. Dacă nu eşti fericit, nu poţi avea succes în viaţă. S-ar putea să ai succes la locul de muncă, dar niciodată nu te veţi simţi împlinit înăuntru.

Dacă nu te simţi fericit în oraşul în care trăieşti, mută-te. Nu sta într-un loc doar pentru că este familiar şi confortabil. Dacă rămâi doar pentru că locul tău este o plasă de siguranţă şi îţi este teamă să te deplasezi, ar trebui să îţi regândeşti cu adevărat alegerile.

Pentru că atunci când îţi este cel mai frică să sari, exact atunci ar trebui să sari. În caz contrar, vei fi întotdeauna blocat într-un singur loc. Pentru că acasă este locul unde te simţi fericit, nu unde te simţi în siguranţă.

Dacă dragostea te nemulţumeşte, renunţă. Partenerul tău nu este ultima persoană de pe Pământ. O relaţie ar trebui să te facă să străluceşti, să înfloreşti şi să te inspire să devii o persoană mai bună.

Să creşti. Să te maturizezi. Nu ar trebui să te facă trist. Prin urmare, nu trebuie să rămâi într-o relaţie de acest fel..

Dacă nu eşti mulţumit de calea vieţii tale, schimb-o. Indiferent dacă este calea carierei tale sau studiile tale, dacă te afli vreodată într-o situaţie în care simţi că ai făcut o alegere greşită – opreşte-te pentru un moment şi schimbă direcţia.

Nu pierde timp, bani şi efort pe ceva ce nu face ca sufletul tău să cânte de bucurie. Chiar dacă înseamnă că vei pierde încă un an înainte de absolvire sau dacă trebuie să începi de la zero – fă-o! Şi fă-o atunci când eşti nemulţumit de alegerea ta. Fă-o şi alege cu înţelepciune data viitoare.

sursa: https://psihologiadeazi.ro/

„Degeaba oamenii îți vor răul, dacă Dumnezeu îți vrea binele”

Atunci când ești un om corect și-ți trăiești viața frumos și demn, se vor găsi oameni care vor dori cu orice preț să-ți strice reputația, născocind cele mai urâte bârfe și idioțenii. Vor ține morțiș ca ceilalți să-și schimbe părerea despre tine, te vor răni și te vor jigni.

Din acel moment, când vei fi mai bun decât unii, se vor găsi din ăștia care te vor invidia și-ți vor dori nefericirea. Îți vor zâmbi în față, iar pe la spate te vor înjunghia.

Vor face tot posibilul să te vadă la pământ. Se vor bucura atunci când vei fi nefericit și vor fi triști când îți va reuși.
Fiind un om împlinit, unii nu vor suporta să te vadă zâmbind și vor ține morțiș să-ți strice pacea sufletească. Mereu vor spune că ei pot face unele lucruri mai bine, te vor învinui pe nedrept, vor arunca în tine cu cele mai urâte cuvinte.

Așa sunt oamenii, nu suportă ca alții să fie fericiți atunci când ei suferă în tăcere, mereu au senzația că ceilalți au o viață mai ușoară decât ei, chiar dacă nu e așa. Oamenii sunt egoiști, niciodată nu vor lua exemplu de la cel care a ajuns la un nivel mai înalt.

Orice s-ar întâmpla, nu ceda. Trăiește cum dorești tu și iubește pe cine vrei. Nu asculta de cei străini, deoarece nu toți îți vor binele. Un zâmbet poate ascunde atâtea gânduri urâte. O îmbrățișare poate fi falsă, iar un sfat mediocru îți poate distruge visurile.

Crede în tine și nu uita: degeaba oamenii îți vor răul, dacă Dumnezeu îți vrea binele. Atât timp cât EL vrea ca tu să fii fericit mereu vei găsi puteri să te ridici din genunchi, te vei corecta și de fiecare dată te vei strădui să fii cea mai bună versiune a ta.

Atunci când ești iubit de EL nimeni nu te poate distruge în mii de bucăți, nimeni nu-ți poate lua ce ai tu mai scump.

Degeaba oamenii îți vor răul, dacă Dumnezeu îți vrea binele. 

– citat cu autor anonim -

Uneori, fericirea e o binecuvântare, dar de cele mai multe ori e o cucerire!

În fiecare zi – împreună cu soarele - Dumnezeu ne oferă o clipă în care e posibil să schimbăm tot ce ne face nefericiţi. Iar în fiecare zi pretindem că nu realizăm momentul, ne străduim să credem că această clipă nu există, că ziua de azi e la fel cu aceea de ieri şi va fi identică cu cea de mâine. Dacă am fi atenţi, am putea descoperi clipa magică. S-ar putea ascunde în momentul în care băgăm cheia în uşă, dimineaţa, în tăcerea de după cină, într-o mie şi unul de lucruri ce ni se par identice. Această clipă există – atunci, toată puterea stelelor ne pătrunde pentru un moment şi ne permite să înfăptuim miracole.

Uneori, fericirea e o binecuvântare, dar de cele mai multe ori e o cucerire. Clipa magică ne ajută să ne schimbăm, ne ajută să ne urmăm mai departe visele. Vom suferi, vom traversa multe momente dificile şi ne vom confrunta cu multe dezamăgiri, dar toate sunt pe cât de tranzitorii, pe atât de inevitabile, iar la final vom fi mândri de ce am lăsat în spatele obstacolelor. Cândva, în viitor, vom putea privi înapoi cu mândrie şi credinţă.

Nefericiţi sunt cei care se tem să-şi asume riscuri. Poate că nu sunt niciodată dezamăgiţi, niciodată deziluzionaţi, niciodată în suferinţă, precum aceia care au un vis de urmat. Dar, când privesc înapoi – pentru că întotdeauna privim înapoi – îşi vor auzi inima şoptind: „Ce ai făcut cu miracolele pe care Dumnezeu le-a semănat pentru zilele tale? Ce s-a ales de talentul pe care Cel Sfânt ţi l-a încredinţat? L-ai îngropat adânc, într-un mormânt, de teamă că-l vei pierde. Aceasta îţi este moştenirea: certitudinea că ţi-ai risipit viaţa“.

Nefericiţi sunt cei care aud astfel de vorbe. Pentru că atunci când, poate, vor crede în miracole, aceste clipe magice ale vieţii se vor fi scurs deja.

Viața nu e altceva decât suma unor momente, a unor șanse, a unor îmbrățișări și zâmbete și sărutări, a unor oameni care te iubesc și te înțeleg și te acceptă așa cum ești. Iar într-o zi îți vei da seama că nu poți pierde toate astea la nesfârșit bazându-te pe faptul că vor fi altele care să te aștepte pe tine. Pentru că nu vor fi. Și le vei duce dorul… Un dor prea greu pentru oricine.

Poate trăiești cu impresia că viața și tot ce îți oferă ea sunt bunuri care ți se cuvin. Poate ai impresia că nu trebuie să meriți ceea ce ți se oferă. Și te înșeli. Trebuie să meriți oamenii pe care ți-i scoate în cale, fericirile, micile plăceri. Trebuie să meriți și să dovedești asta trăind și acele momente care nu sunt tocmai plăcute, greutățile, încercările. Dacă ai impresia că totul ți se cuvine, într-o zi s-ar putea să fii obligat să recunoști contrariul, în acea zi în care nu vei mai avea nimic din tot ce ai avut.

Ai pierdut un moment de fericire și nu ți-a păsat pentru că a fost doar un moment. Ai pierdut o șansă și nu ți-a păsat pentru că te așteptau altele. Ai pierdut o îmbrățișare, un zâmbet sau un sărut, dar nu a contat pentru că trăiai cu impresia că vei găsi mereu pe cineva care să ți le ofere. Ai pierdut un om care te iubea și ai ridicat din umeri pentru că te așteptai să găsești mulți alții la fel sau chiar mai buni.

Dar știi ce?! Viața nu e altceva decât suma unor momente, a unor șanse, a unor îmbrățișări și zâmbete și sărutări, a unor oameni care te iubesc și te înțeleg și te acceptă așa cum ești. Iar într-o zi îți vei da seama că nu poți pierde toate astea la nesfârșit bazându-te pe faptul că vor fi altele care să te aștepte pe tine. Pentru că nu vor fi. Și le vei duce dorul… Un dor prea greu pentru oricine.

Apreciază ce ai, pe cine ai. Nu face atâtea mofturi, nu te amăgi că a fost vorba doar despre o șansă, despre un om, despre o iubire. Pentru că a fost vorba despre mai mult. E adevărat că nimic și nimeni nu e de neînlocuit, doar că, uneori, nu găsim acel ceva sau pe acel cineva capabil să înlocuiască ce am pierdut. Pur și simplu nu găsim.

Iar în urmă rămân doar regrete, păreri de rău, îndoieli și suspine.

Nu poți trăi la nesfârșit mințindu-te că de fapt nimic nu e cu adevărat o pierdere. Te înșeli. Dar știm cu toții că anumite minciuni, chiar dacă suntem conștienți că sunt minciuni, reușesc să panseze răni provocate de adevăruri prea dure.

Nu mai pierde clipe, oameni, sentimente frumoase, atingeri, zâmbete. Viața nu e nimic altceva decât suma tuturor acestor lucruri. 

sursa: http://damadetrefla.com/