Am încetat să mai aștept ceva de la viață… și în acea clipă m-am simțit ușurată. Înainte mă gândeam cum să trăiesc, iar acum pur și simplu am început să o fac.
Am încetat să mai aștept ceva partea altor oameni. Am încetat să mai aștept de la ei acțiuni în favoarea mea, că mă vor aprecia și vor avea o atitudine serioasă față de mine. Am încetat să aștept de la partenerul meu că va începe să mă înțeleagă și va face așa cum vreau eu…
Am încetat să mai visez la bani, am acceptat sumele pe care le am și am încetat să mă chinui cu întrebarea cum, în sfârșit, aș putea să-mi schimb radical situația financiară, pur și simplu am început să mă bucur pentru ceea ce aveam în buzunar.
Am încetat să aștept că cineva îmi va face următoarea zi fericită, conștietizând că fericirea vine din interior și nu depinde de circumstanțele din afară.
Am încetat pur și simplu să mă aștept la ceva… Mi s-a făcut indiferent ce se va întâmpla cu mine azi sau mâine, am început să trăiesc fiecare clipă spunându-mi că se va întâmpla ceea ce trebuie să se întâmple și doar în cea mai prielnică ipostază. Și odată ce am lăsat lucrurile să meargă de la sine, am observat că viața mea a căpătat forme noi.
Viața mea a căpătat un sens:
– Am început să mă aud pe mine și să-mi realizez ideile care zăceau în neant din cauza ambițiilor mele și așteptărilor nefundate.
– Am început să solicit ceea ce-mi trebuia la anumit moment al vieții și am refuzat să mă gândesc la ceea ce-mi trebuia pentru a-mi afirma ego-ul.
– Am început să-mi ghidez viața și nu doar să reacționez la ceea ce se întâmpla cu mine.
– Am cunoscut persoane noi fără a mă întreba „de ce nu pot face cunoștință?”. Totul se întâmpla de la sine, fără efort din partea mea.
– Am devenit mai productivă.
– Am început să procur doar ceea de ce aveam nevoie în anumite perioade ale vieții, economisind banii pentru lucruri mai importante.
Am încetat să mai aștept ceva partea altor oameni. Am încetat să mai aștept de la ei acțiuni în favoarea mea, că mă vor aprecia și vor avea o atitudine serioasă față de mine. Am încetat să aștept de la partenerul meu că va începe să mă înțeleagă și va face așa cum vreau eu…
Am încetat să mai visez la bani, am acceptat sumele pe care le am și am încetat să mă chinui cu întrebarea cum, în sfârșit, aș putea să-mi schimb radical situația financiară, pur și simplu am început să mă bucur pentru ceea ce aveam în buzunar.
Am încetat să aștept că cineva îmi va face următoarea zi fericită, conștietizând că fericirea vine din interior și nu depinde de circumstanțele din afară.
Am încetat pur și simplu să mă aștept la ceva… Mi s-a făcut indiferent ce se va întâmpla cu mine azi sau mâine, am început să trăiesc fiecare clipă spunându-mi că se va întâmpla ceea ce trebuie să se întâmple și doar în cea mai prielnică ipostază. Și odată ce am lăsat lucrurile să meargă de la sine, am observat că viața mea a căpătat forme noi.
Viața mea a căpătat un sens:
– Am început să mă aud pe mine și să-mi realizez ideile care zăceau în neant din cauza ambițiilor mele și așteptărilor nefundate.
– Am început să solicit ceea ce-mi trebuia la anumit moment al vieții și am refuzat să mă gândesc la ceea ce-mi trebuia pentru a-mi afirma ego-ul.
– Am început să-mi ghidez viața și nu doar să reacționez la ceea ce se întâmpla cu mine.
– Am cunoscut persoane noi fără a mă întreba „de ce nu pot face cunoștință?”. Totul se întâmpla de la sine, fără efort din partea mea.
– Am devenit mai productivă.
– Am început să procur doar ceea de ce aveam nevoie în anumite perioade ale vieții, economisind banii pentru lucruri mai importante.
Viața mea s-a schimbat radical. Acum am început să observ darurile Lui Dumnezeu care se ascundeau în spatele sentimentului de nemulțumire, ambiție și lăcomie și care nu puteau fi primite din cauza dorinței accentuate a controlului, necesității de a ști cum totul se va întâmpla și a stăpânirii asupra acțiunilor și asupra propriei vieți.
sursa: https://psihologiadeazi.ro/
sursa: https://psihologiadeazi.ro/