O parte din tine importantă moare atunci când ești respins de persoana iubită!

O parte din tine importantă moare atunci când ești respins de persoana iubită. parte renaște prin actul de respingere, dar de această dată nu mai poate fi respinsă de nimeni. Partea aceea din tine, care a sperat, luptat, iubit, după ce s-a închis rana, îți aparține ție, nu durerii tale. Înțelepciunea acelei părți depinde de iertarea ta completă, a respingerii în sine.

Dacă ai iertat, ai participat la renașterea unei bucăți uriașe din cine vei deveni. Și câștigul este imens, valorează de multe ori mai mult decât eventuala ta poveste de iubire împlinită, dacă nu erai respins. Poate suna prea dur, dar uneori felul în care te rănește un om este mai prețios pentru tine decât felul în care te-ar putea iubi.

În respingerea oricui se află temelia de nezdruncinat a încrederii în sine: dacă nu te-a anulat omul care însemna cel mai mult pentru tine, cine o mai poate face?

Dacă încă exiști după acel moment, când ai înțeles că nu ai cum să pășești pe același drum cu celălalt, dacă pasul tău încă atinge pământ, oare nu este acela drumul tău, pietruit cu încredere în sine? Orice respingere este o renaștere, o azvârlire în haos pentru a crea o ordine interioară de neînfrânt. Da, unii oameni nu o să te iubească, ci o să te călească, și asta va fi darul lor suprem. Ei te vor scoate din cochilia ta și te vor provoca la duel: tu împotriva tuturor fricilor tale.

Rând pe rând, după ce vei doborî fiecare frică în parte, vei începe să pricepi cine ești dar mai ales, vei deveni ușor de iubit. Vei deveni blând, răbdător, disciplinat în iubire, și vei ști cum să te lași iubit de cel care nu te respinge. Și vei pricepe cum fiecare om care pleacă din viața ta pregătește drumul celui care urmează să vină...tu doar nu le stă în drum, nici unul, nici altuia...

de Ana Maria Ducuță

Sunt bărbați – pietre, care te trag în jos și sunt bărbați – aripi, care te fac să zbori!

Sunt bărbați care susțin o femeie și sunt bărbați care o pot ucide cu gesturi și cuvinte. 

Sunt bărbați care motivează femeia să fie frumoasă și iubită și sunt bărbați care o înjosesc și o fac să se simtă cel mai nedorit om de pe pământ.

Sunt bărbați care vor încuraja și bărbați care vor crede că femeia nu știe prea multe. 

Sunt bărbați care vor gândi pentru doi și vor căuta să păstreze femeia iubită.

 

Sunt bărbați care se cred prea buni pentru oricare dintre femei și pentru ei nu va conta dacă se despart azi sau mâine.

Fii atentă și încearcă să cunoști un bărbat înainte de a i te oferi. Pentru că poți să suferi sau poți fi fericită alături de un bărbat și niciodată nu vei ști din prima ce te așteaptă. 

Unii vor profita și se vor folosi de bunătatea și dragostea ta, alții vor veni cu bunătatea lor să aibă grijă de tine. 

Unii vor fi corecți, alții falși. 

Unii vor iubi, alții vor dori și atât. 

Ai grijă cu cine ești. Ai grijă pe cine iubești. Ai grijă pentru cine trăiești.

Sunt bărbați – pietre, care te trag în jos și sunt bărbați – aripi, care te fac să zbori!

sursa. grup gândire pozitivă

Dacă suntem dependenți emoțional, niciodată nu vom crea relații sănătoase

Majoritatea dorim pe cineva alături.

Pe un om care să rezoneze cu noi, cu care să avem chimie și conexiune, cu care să bem cafeaua dimineața. Un om căruia să-i spunem „Bună dimineața” și „Noapte bună”. Ne dorim pe cineva responsabil, asumat, care să ne fie alături la bine și la rău.

Dorim să fim iubiți, alintați și așteptați.

Nu mai vrem dezamăgire și durere. Nu mai vrem ca să dea cu noi de pământ. Ne promitem că nu vom mai pierdem timp lângă oameni indiferenți, că nu ne vom mai ține cu dinții de relații consumate. Pășim cu mai multă încredere și știm ce dorim cu adevărat.

Însă, câți vor pe cineva alături pentru a construi o relație sănătoasă și serioasă și câți vor pe cineva doar ca să nu fie singuri?

Câți vor pe cineva alături, fiindcă sunt capabili să ofere iubirea lor fără așteptări și câți își doresc pe cineva, pentru că se simt abandonați?

Câți dintre noi pot sta în tăcere cu ei înșiși?

Câți sunt bine cu ei înșiși? Câți se iubesc cu adevărat pe ei înșiși? Câți sunt conștienți că nici un om nu este colacul de salvare a cuiva? Nimeni nu ne poate salva, noi suntem proprii noștri salvatori.

Dacă nu suntem împliniți cu propria singurătate, nu vom găsi liniștea nici lângă cineva.

Dacă suntem dependenți emoțional, nu vom crea relații sănătoase, mereu vom avea frica că vom fi lăsați, mințiți și înșelați. Dacă nu suntem bine cu noi înșine, nu vom fi mai fericiți nici atunci când vom găsi pe cineva cu care vom împărți patul și casa.

Cel mai important om suntem chiar noi. Cu noi trebuie să facem pace și claritate.

sursa https://destainuirilemariei.com/

O femeie cu demnitate nu va aștepta și nu va implora dragostea unui om nehotărât!

Mereu am crezut că așteptarea cuiva este dovada iubirii. Dar când dragostea ta constă doar în așteptare, știi că acesta nu este calea corectă.

Tot ceea ce faci este să aștepți. Aștepți să se răzgândească. Aștepți să se comporte ca un om. Aștepți să își revină în fire. Aștepți când își dă seama că și el te iubește, că este speriat. Aștepți momentul potrivit. Aștepți un miracol. Și te-ai săturat să aștepți.

Singurul lucru pe care îl primești de la așteptarea ta este timpul pierdut. Poate dura câteva luni sau chiar ani până să realizezi că aștepți pe cineva care nu va veni niciodată. Cineva care nu vrea să fie așteptat.

Există oameni care te fac să aștepți și sunt cei pe care tu însuți alegi să îi aștepți. Cei care te fac să aștepți sunt manipulatori narcisiști care pur și simplu își explorează opțiunile ținându-te aproape. Îți dau suficient pentru a te ține legat, dar nu prea mult. Și te obișnuiești cu asta, te mulțumești cu firimiturile atenției lor.

Și sunt cei pe care îi alegi să-i aștepți. Și te doare cel mai mult, pentru că în această așteptare, te rănești. Este în întregime decizia ta să înduri și să speri.

Dacă a plecat, decizi să așteptați să se întoarcă. Speri că se va răzgândi și va înțelege că ar trebui să fie alături de tine. Sau poate că nu a fost niciodată cu tine, dar speri că poate într-o zi te va observa. L-ai pus pe un piedestal fără motiv și nici măcar nu știe despre asta. Este posibil să nu fii sigur de ceea ce aștepți. Ți-e teamă că nu se va întâmpla niciodată, dar nu vrei să renunți la sentiment.

Adevărul este că, dacă te-ar merita, nu te-ar face să aștepți. Nu te-ar lăsa să te întrebi despre sentimentele lui. Le-ar arăta deschis. Nu ar trebui să-i cereți atenția – ar fi acordat-o el însuși.

Totul se rezumă la tine. Trebuie să te iubești și să te respecți suficient pentru a nu aștepta pe nimeni sau nimic. Ar trebui să fii mai bine singur decât să pierzi timpul cu cineva care poate să nu vină niciodată.

Doar tu îți poți controla viața. Totul e în mâinile tale. Decizi să aștepți. În adâncul sufletului, știi că nu merită să aștepți, că este puțin probabil să se schimbe ceva. De asemenea, poți decide să renunți. Să alegi să nu aștepți. Să mergi mai departe.

Iubirea nu te face să aștepți. Iubirea izbucnește ca o tornadă și te dă jos din picioare: nu îți cere să stai și să aștepți.

sursa: https://estiminunata.ro/

O femeie puternică nu este cea care îndură suferința, ci cea care pleacă la timp…

Suntem înconjurați de mulți oameni și, uneori, ne este dificil să ne dăm seama ce se ascunde în spatele fiecărui chip. Dacă toți oamenii ar fi sinceri, totul ar fi atât de simplu… dar, din păcate, nu este așa.

Sunt oameni care ne iubesc și ne respectă cu adevărat, însă sunt și persoane care nu ne agrează deloc – unii își arată ostilitatea pe față, în timp ce alții reușesc să își ascundă foarte bine resentimentele față de noi, iar aceștia din urmă sunt cei mai periculoși.

Orice persoană își dorește să fie înconjurată doar de oamenii care îi vor binele dar, în realitate, selecția acestora poate fi un proces destul de anevoios și care necesită mult timp.

În primul rănd trebuie să încetezi să mai permiți oamenilor să abuzeze de capacitatea ta de a ierta.

Nu îi mai lăsa să se folosească de bunătatea ta, pentru că doar în acest fel vei putea să te eliberezi de poveri care nu îți aparțin. Cel mai rău lucru este acela când persoana care era cea mai dragă sufletului nostru devine “călăul” fericirii noastre.

Fiecare persoană ar trebui să primească atât cât valorează – nici mai mult, nici mai puțin.

Dacă tu știi cât valorezi, de ce te mulțumești cu mai puțin? N-ar trebui să accepți să primești firimituri sau jumătăți de măsură. N-ar trebui să mai lași oamenii nedemni să te priveze de ceea ce este mai bun în viață.

O femeie puternică nu ar rămâne alături de cineva care nu o merită.

Poate, cândva, ai fost puternică și te-ai lăsat îmblânzită – ca să fie bine, să fie înțelegere și iubire, ca bărbatul să se simtă bărbat. Dacă ai făcut așa, acum este mai bine?

Sacrificiul tău a meritat sau este mai rău? Poate că ar trebui să devii din nou puternică… Nu merită să fii o a doua opțiune a cuiva. Cel care nu vede ce persoană minunată ești, nu merită nimic din partea ta – nici sacrificiul tău, nici timpul tău și nici iubirea ta. Nu mai merită un loc în viața ta.

Decât să rămâi cu cineva care nu te respectă, care nu te iubește și nu te prețuiește la adevărata ta valoare, mai bine alegi singurătatea.

Nimeni nu este pregătit pentru o despărțire și, poate, va trebui să începi totul de la zero. Dar de ce te temi? Este mai bine să îți construiești viața de la zero decât să fii “zero” pentru cineva. Este grea singurătatea, însă singurătatea în doi este și mai grea.

Știu, este greu să renunți la cineva care, cândva, a însemnat totul pentru tine. Știu, doare și ți-e milă… Dar lui de ce nu i-a fost milă de tine? Dacă el nu a știut să aibă grijă de tine, poate că ar trebui să înveți să îți porți singură de grijă. Nu lucrurile și banii ne fac să ne simțim bogați, ci bucuria sufletească.

sursa: https://www.chrisoliver.ro/

Indiferent de câte ori te va pune viața la pământ, tu trebuie să te ridici de fiecare dată!

Tu, ca femeie, poți alege pe cineva care îți va frânge inima, care te va înșela sau care îți va recompensa bunătatea cu trădare, pentru că, da, pentru unii, bunătatea înseamnă naivitate și slăbiciune.

Un astfel de personaj îți poate scădea încrederea de sine, umplându-ți inima cu regrete. Dar nu te lăsa îngenuncheată! Tu nu ai nicio vină.

Din păcate, oamenii au devenit buni actori – una sunt și alta arată.

Nu cred că totul în viață ține de noroc dar, uneori, ar fi binevenit și un dram de noroc. Când oamenii au o mie de fețe, ar fi noroc curat să întâlnești din prima persoana demnă de dragostea ta. Dar dacă nu este cu noroc, măcar să fie cu învățare.

Și astfel, vei ajunge să înveți din toate eșecurile sentimentale pe care le-ai experimentat. Vei ajunge, ca din multele fețe pe care o persoană le poate afișa, tu să o vezi pe cea reală. Vei învăța să vezi dincolo de aparențe și vei ști fiecare ce rol joacă.

Poate că totul este despre acceptare, invățare și despre experiență.

Am spus “acceptare”, pentru că înțeleg că nimeni nu este perfect, iar atunci când primești pe cineva în viața ta, trebuie să îl accepți în întregime – cu bune și rele. Însă, niciodată, să nu uiți un lucru: Meriți să fii respectată, apreciată și iubită!

Nu trebuie să existe motiv pentru a te complace într-o relație toxică și nici nu trebuie să rămâi alături de cineva care îți provoacă nefericire. Nu este vorba despre egoism, ci despre echilibru. Este precum mersul pe sârmă – când cineva te trage dintr-o parte, îți pierzi echilibrul și cazi.

Nu permite nimănui să te doboare, ca mai apoi să te controleze emoțional.

Știu, este greu să mai ai încredere în cineva după ce ai fost dezamăgită sau ai cunoscut trădarea. Este nevoie de înțelepciune, răbdare și timp pentru a putea face următoarea mișcare. Dar gândește pozitiv și înțelege că nu toți oamenii sunt la fel!

Nu te poți condamna la singurătate și nici nu poți pedepsi pe toată lumea doar pentru că unii oameni au fost idioți și n-au știut să te aprecieze.

Pentru a avea dragostea pe care ți-o dorești, este necesar să depui mai mult efort.

Trebuie să sapi și să cerni mult pentru a găsi aur într-o lume plină cu inimi din piatră, noroi și rugină. Dar oamenii se schimbă, lumea se schimbă și trebuie să ne schimbăm și noi. Oameni noi, în timpuri noi.

Nu te teme să simți din nou. Indiferent de câte ori te va pune viața la pământ, tu trebuie să te ridici de fiecare dată. La un moment dat nu vei mai cădea. Capul sus și zâmbește. Totul va fi bine!

sursa: https://www.chrisoliver.ro/

Am făcut o pauză

Salut,

Ce mai faci? Să știi că eu am făcut o pauză căci mi-am spălat sufletul. Cum cu ce? Cu lacrimi. Nu știai că lacrimile șterg până și cele mai profunde mizerii?

Cum l-am murdărit? Am alergat prea mult și prea tare, iar ștergătoarele nu au mai făcut față. Ca atunci când plouă torențial și nu mai vezi nimic. Ești nevoit să tragi pe dreapta și să pui pe avarii. Așa am făcut eu. Am tras pe dreapta și am pus pe avarii. Mai bine așa decât să merg în neștiință. Dar știi… nu mă așteptam să arunce alții cu noroi cât timp stau pe loc. Și nici nu am crezut că alții vor goni în viteză pe lângă mine, mult prea aproape, împroșcându-mă și cu mai mult noroi.

Unde goniți, suflete vitezomane, pe lângă sufletele care sunt la reanimare?

Mi-am curățit sufletul și cu rugăciuni. Dacă ai ști ce bine dai cu cârpa stând în genunchi! Vezi fiecare pată, orice murdărie care trebuie frecată. Unele rugăciuni le-am strigat, altele le-am șoptit, iar pe unele pur și simplu le-am plâns. Dar știu că pe toate le-a auzit Dumnezeu. Chiar și pe cele nerostite. Mai ales pe cele nerostite.

”Ăsta-i drumul tău” am auzit șoptit. ”Cum Doamne, să trebuiască să pășesc printre atâția mărăcini?” m-am plâns eu. ”Prin rănile tale sângerânde, mai apoi pansate, alții vor vedea Slava Mea. Tu vezi mărăcinii, Eu văd rodul pământului…”.

Așa că iată-mă, stau pe loc, șlefuindu-se în mine. Cum să nu mă doară? Doare. Dar și când vezi că te ține de mână Dumnezeu… zâmbești. Zâmbești și uiți și de durere, și de avarii, și de noroi, și de mărăcini.

Dar destul despre mine. Spune-mi despre tine. Tu ce faci?

sursa: https://alinailioi.ro/

O SCRISOARE DE DRAGOSTE CĂTRE PERSOANA PE CARE DUMNEZEU A ALES-O PENTRU MINE

Un mesaj dedicat sufletului mereu pereche, acelui om pe care Dumnezeu l-a ales să îmi fie partener de-a lungul vieții...

Vreau să știi că indiferent de circumstanțele cu care ne vom confrunta în viitor, vom fi puternici. Pentru că vom fi amândoi. Noi doi vom fi o echipă. Și vom fi alături unul de altul la greu și la bine. Ne vom sprijini și ne vom ajuta reciproc. Ne vom ridica de la pământ în momentele dificile și ne vom sărbători victoriile. Vom fi mândri de noi, de fericirea pe care o împărtășim și de dragostea care va crește zi de zi în sufletele noastre.

O să te rog să ai răbdare cu mine. Poate că am inima frântă, însă învăț să pun piesele la loc, să am din nou încredere în oameni, să îmi deschid sufletul și să iubesc astfel încât atunci când Dumnezeu își va dori să te scoată în calea mea să fiu bine și să nu mă mai intereseze ce s-a întâmplat. Să fiu complet vindecată și gata de un nou capitol al vieții mele. Vreau să te iubesc din toată inima... fără îndoieli, fără teamă, fără frică. Poate că sună cliseic, însă acesta este cel mai bun mod de a îmi exprima recunoștința că vei face parte din viața mea. Tu ești un dar trimis de la Univers. Sunt binecuvântată. Nu te cunosc încă, însă am încredere că Dumnezeu nu te-a scos în calea mea pentru că a așteptat ca amândoi să învățăm multe despre viață și despre iubire astfel încât atunci când ne vom vedea să știm ce înseamnă o dragoste adevărată.

Momentul potrivit va veni. Până atunci mai avem amândoi de lucrat la noi înșine. Iar când ne vom întâlni nu vom mai avea nevoie să suferim din iubire pentru că ne vom găsi și vom fi împreună pentru totdeauna. Oriunde te-ai afla, știu că și tu ești într-o călătorie de regăsire și cunoaștere personală. Încerci să devii cea mai bună versiune a ta. O să te rog să nu te grăbești. Să nu fii nerăbdător. Să îi permiți destinului să își joace cartea și să ne arate care este drumul pe care trebuie să mergem. Suntem pe cale să ne întâlnim. Încă puțin și vom fi împreună. Pentru totdeauna.

Vreau să mai știi că indiferent de circumstanțele cu care ne vom confrunta în viitor, vom fi puternici. Pentru că vom fi amândoi. Noi doi vom fi o echipă. Și vom fi alături unul de altul la greu și la bine. Ne vom sprijini și ne vom ajuta reciproc. Ne vom ridica de la pământ în momentele dificile și ne vom sărbători victoriile. Vom fi mândri de noi, de fericirea pe care o împărtășim și de dragostea care va crește zi de zi în sufletele noastre.

Cel mai bun lucru pe care îl putem face în acest moment este să avem încredere în Dumnezeu. Să avem încredere în planurile lui. Să avem răbdare pentru va veni și momentul nostru să iubim. Acum nu este timpul potrivit... și amândoi știm că dragostea vine doar atunci când este momentul potrivit, nu când vrem noi să vină.

Ne vom vedea în scurt timp și aștept cu nerăbdare să îmi petrec toată viața alături de tine. Voi prețui fiecare moment pe care îl am cu tine. Te voi respecta. Te voi iubi necondiționat. Te voi prețui pentru că tu vei fi prezentul meu dat de la Dumnezeu.

sursa: https://www.kudika.ro/

„Când Dumnezeu îţi trimite dragostea, nu înseamnă că-ţi dă de-a gata şi o mare iubire…”

– Nu toată lumea are parte în viață această de iubiri extraordinare. E vină noastră? Ține de noi să trăim o mare iubire sau ea e un dar de la Dumnezeu?

– Dumnezeu are un drum clar pentru fiecare. Nu există coincidențe. Faptul de a întâlni o anumită persoană ține de voia Domnului. Dar felul în care reacționăm noi la întâlnirea respectivă ține de noi. Fiecare persoană care ne iese în cale e un dar de la Dumnezeu și noi trebuie să ne întrebăm, de fiecare dată, de ce a randuit Dumnezeu să întâlnesc omul ăla. Ce pot eu să fac din relația asta? Ce trebuie eu să înțeleg? Ce folos pot să trag? Apoi, să nu confundăm îndrăgostirea cu iubirea. Dacă Dumnezeu îți trimite dragostea, nu înseamnă că-ți da de-a gata și o mare iubire. Dragostea e doar o arvună de la Dumnezeu. Dacă o cheltui fără știință, nu mai ajungi niciodată la iubirea adevărată. Poate la început nu pare mare, dar iubirea, dacă se lucrează, crește tot mai mult. Iubirea nu e emoție, e o putere. Dumnezeu nu e trup și totuși se definește pe sine ca iubire. Deci, iubirea nu e trup! Sigur, și componenta asta trupească întră în iubire, dar nu se reduce totul la ea. Iubirea e o mare putere a omului, primită de sus, o putere care trebuie eliberată și lucrată de fiecare în parte. Spun eliberată, pentru că cel mai adesea ne iubim pe noi înșine, și atunci iubirea este închisă în noi, se învârte în cerc. Este o iubire egoistă, întoarsă către sine, în loc să fie liberă și să nu ceară nimic în schimb.

– Iubirea adevărată e întotdeauna liberă?

– Da, iubirea adevărată afirmă libertatea celuilalt. Nu încearcă să-l stăpânească. Aici se greșește cel mai mult în relații, când unul încearcă să-l transforme pe celălalt, să-l ajusteze după gustul propriu. Când iubeșți, trebuie să ieși din ține în sensul de a încerca să-l trăieșți pe celălalt, să-l înțelegi pe celălalt, să vezi lumea prin ochii lui. Dacă ii calci libertatea, apare instinctul de apărare. Și se va închide în el. Se va feri de ține, se va simți agresat. Într-o relație trebuie să existe un balans între apropiere și distanță. Trebuie să-i păstrezi celuilalt taina, să n-o spulberi. Să nu încerci să cotrobăi în toate cotloanele sufletului lui, să nu intri cu excavatorul peste flori. Tupeul, îndrăzneala distrug misterul celuilalt. Exercițiul acesta al ieșirii din noi înșine uneori e dureros, înseamnă să părăseșți o poziție sigură, să ieși din confortul felului tău de a fi, adoptând felul celuilalt de a fi. Dar numai așa te poți largi, te poți îmbogăți și poți transformă iubirea în cale de cunoaștere. Dacă rămâi în ține însuți, eșți foarte sărac. Ba, mai mult, te trezești că toți îți întorc spatele. Te trezești singur.

– Ar trebui atunci să cultivăm toleranță în dragoste?

– Ar trebui să facem exercițiul alterității, nu al toleranței. Toleranța e un fel de îngăduință față de ceva ce ție nu-ți convine, presupui că celălalt are niște defecte pe care tu, din mărinimie, le treci cu vederea. Adică toleranța presupune mândria. Or, într-o relație de iubire tu nu ai dreptul să consideri felul tău de a fi mai bun ca al celuilalt, n-ai voie să ceri celuilalt să se schimbe, trebuie să-ți ceri ție să-l suporți pe celălalt. În iubire, nu trebuie să te preocupe binele tău, ci trebuie să te pui pe ține în slujba celuilalt, preocuparea ta să fie devenirea lui. Scopul lui nu e să te înfrumusețeze pe ține, să te facă să te simți mai frumos și mai bun. Iubirea trăită drept schimbă oricum lucrurile în bine. Faptul că mă dăruiesc total, că mă arăt jertfitor îl face și pe celălalt să se corecteze, să se simtă, îl schimbă în bine. Părintele Teofil Părăian spunea că dragostea niciodată nu calculează și dragostea totdeauna calculează. Cum vine asta? Păi, niciodată nu calculează ce dăruiește, că să-i atragă atenția celuilalt uite, câte am făcut pentru ține, acum da-mi și tu la fel. Și în același timp calculează mereu cât primește, că să poată da mai mult. Asta e iubirea adevărată.

– Câteodată, oricâte ai face pentru celălalt, el rămâne indiferent și nu-ți întoarce nici o fărâmă de dragoste. Cum știi care e omul pentru care merită să dai tot?

– În ordinea firească, important e să nu te implici într-o relație până nu eșți sigur de ea. Potențialul de afecțiune, de iubire, trebuie păstrat până găseșți o persoană cu care te potrivești cu adevărat, cu care să ai în primul rând o potrivire sufletească, nu trupească. Apoi, un om de calitate, dacă a întâlnit un alt om de calitate și se jertfește până la capăt, reușește să-l învingă pe celălalt prin iubire, chiar dacă celălalt iubește mai puțin. Iubirea unuia, cu statornicie, poate să salveze iubirea celuilalt. Am cunoscut multe recuperări miraculoase de relații care erau în pragul eșecului și au ajuns chiar mai puternice și mai profunde ca înainte. Oamenii trebuie să învețe să aprecieze crizele. Întrebarea mai are însă și o capcană. Dacă te oprești la om, riști să pierzi tot. Dacă îl ai în minte mereu și pe Dumnezeu, găsești în jur suficiente persoane care să merite să dai tot, fără să-ți mai fie teamă că ai putea pierde. Nici un om nu merită în sine să-i dai tot. Pentru că omul ăla nu e ultima realitate, dar Dumnezeul din el, da. În definitiv, prin om ne dăruim, de fapt, lui Dumnezeu.

Extras din interviu cu Pr. Pantelimon de la Oașa, Formulă AȘ, nr. 973

sursa: https://www.librariaortodoxia.ro/

Iubirea și durerea nu trebuie să meargă mână în mână. Iubirea unei persoane nu trebuie să rănească.

Să ai pe cineva lângă tine nu înseamnă să renunți la tine, înseamnă să găsești pe cineva care să te facă și mai fericită decât ești deja.

Dumnezeu știe de câte ori am avut inima sfâșiată și de câte ori am plâns înainte de a merge la culcare. Dumnezeu știe de câte ori am iubit o persoană nepotrivită, sperând ca de data aceasta totul să fie diferit. Sperând să nu mi se mai facă rău. Sperând să nu mai sufăr. Sperând doar să fiu iubită. Însă nu am fost niciodată. Cu timpul, am început să cred că poate așa arăta dragostea. Poate că ceea ce au părinții mei este un fel de iubire pe cale de dispariție. Dar nu este. Mi-am dat seama că nu este. În sfârșit, am înțeles cât de important este să iubești și să fii iubită cu adevărat. Dragostea nu este menită să te rănească.

Știu în sfârșit că nu trebuie să te urăști. În cele din urmă mă iubesc și am pe cineva care mă iubește. Am pe cineva care zâmbește când mă aude cântând în dus (chiar dacă vocea mea sună ca a unor pisici care sunt într-o luptă zdravănă). Am pe cineva care îmi iubește corpul cu vergeturi și cicatrici. Am pe cineva care sărută fiecare centimetru din mine - și face asta pentru că vrea, nu pentru că vreau eu.

În sfârșit știu cum este să ai sprijinul cuiva. O persoană care se mândrește să te țină de mână pe stradă și care este cel mai mare fan al tău. În sfârșit știu cum este să fii într-o relație cu un prieten. Cu cineva care se va bucura la succesul tău, care te va susține necondiționat și care îți va da celem ai bune sfaturi în viață. Cineva care este acolo să te ridice de la pământ în momentele dificile.

În sfârșit știu cum este să ai pe cineva care să îți șteargă lacrimile de pe obraji. Care să te țină în brațe noaptea și să îți încălzească sufletul înghețat. Cineva care merită toată viața ta, însă nu îți cere absolut nimic. Cineva pentru care ești lumea întreagă. După ce am fost a doua opțiune atât de mult timp, acum sunt în sfârșit ceea ce îmi doream să fiu - "acasă" pentru cineva. Sunt singura alegere a cuiva.

Și, în cele din urmă, după ce am decis să nu îmi mai pese de nimeni și de nimic, am învățat să îmi pese de mine. Când m-am pus pe mine pe primul loc am descoperit ce fel de dragoste merit. Merit o dragoste care nu doare, care nu rănește, care nu distruge. Merit o dragoste simplă, dar frumoasă, care îți dă aripi, te ajută să crești și te susține oricând. Mi-am dat seama că nu poți repara oamenii - ei trebuie să o facă singuri. Am învățat în cele din urmă că nu trebuie să înlocuiesc raiul cu iadul. Am învățat că eu sunt suficientă și că nu trebuie să mă mulțumesc cu mai puțin decât merit.

Iubirea și durerea nu trebuie să meargă mână în mână. Iubirea unei persoane nu trebuie să rănească. Să ai pe cineva lângă tine nu înseamnă să renunți la tine, înseamnă să găsești pe cineva care să te facă și mai fericită decât ești deja. Iubirea nu complică lucrurile, iubirea nu aduce suferința. Iubirea nu este menită să te rănească, ci să te vindece.

sursa: https://www.kudika.ro/

Universul îți trimite persoana potrivită atunci când te aștepți cel mai puțin

Nimic în viață nu se întâmplă pur și simplu. Nu există accidente, ci doar o serie de evenimente planificate cu mare acuratețe.

Când persoana potrivită apare în viața ta, acest lucru se datorează faptului că Universul a decis pentru tine, că acum cel mai bun moment pentru a fi cu cineva.

Iată câteva semne că ești gata să întâlnești persoana potrivită sau sufletul tău pereche:

Nu ai nevoie de cineva să te„salveze”

Te descurci grozav de una singură. Nu ai nevoie de o persoană care să completeze sau să te salveze de singurătate. Ești o persoană completă și autosuficientă.

Universul trimite oamenii potriviți atunci când ne așteptăm cel mai puțin.

Trebuie să înveți o anumită lecție

Poate că duci o viață prea confortabilă, ești blocată într-un anumit stadiu al vieții sau îți lipsește ceva important. Persoana potrivită, care a apărut la momentul potrivit, te va putea ajuta să-ți folosești abilitățile și să schimbi ceva în relația cu viața.

Ea te va învăța o lecție importantă sau îți va permite pur și simplu să obții o conștientizare și o înțelegere mai profundă a ta însuți. Și atunci vei simți ca un văl ți-a căzut de pe ochi.

Tu ești adevăratul tău sine

Ai muncit din greu pentru a realiza cine ești cu adevărat și porți măști care nu-ți aparțin. Vii în contact cu adevărata ta personalitate și scapi de identități false create pentru a te încadra în societatea din jur și pentru a obține aprobarea altor oameni.

Dacă mintea ta, deciziile, acțiunile și relațiile tale sunt în armonie cu adevăratul tău sine, atunci este probabil să apară persoana potrivită. Va fi o confirmare că ai o legătură autentică cu tine însuți.

Eforturile tale de a te vindeca nu au fost în zadar

Acum ești persoana care se iubește, are compasiune și se îngrijește de sine. Ești cel mai apropiat prieten al tău. Comportamentul autodistructiv nu se mai acceptă.

Nu mai permiți altor persoane să te supere sau să-ți supere liniștea sufletească. Te-ai împăcat cu tine însuți, te-ai iertat pentru greșeli. Și acum știi exact unde sunt granițele tale și ce vrei de la viață în general. Tot ceea ce nu corespunde cu acest lucru este deja inacceptabil pentru tine.

Ai stăpânit arta răbdării

Ai învățat să lași totul așa cum este. Nu mai forțezi evenimentele. Nu te forțezi pe tine sau alte persoane. Nu trebuie să încerci să controlezi totul în jurul tău, permiți ca evenimentele să se dezvolte în mod natural, în ritmul propriu.

Universul îți va trimite persoana potrivită atunci când poți avea încredere în ritmul său. Vei simți un echilibru calm și interior, ai crescut ca persoană și nu mai simți nici disperare, nici nevoie.

Universul are propria lui magie și tot ce este mai bun în viața noastră se întâmplă atunci când avem încredere în el. Cu siguranță are ceva frumos pentru tine!

sursa: https://estiminunata.ro/

IUBIREA NU TREBUIE SĂ DOARĂ. IUBIREA TREBUIE SĂ VINDECE

Iubirea nu ar trebui să te dărâme. Iubirea ar trebui să te transforme. Ar trebui să te încurajeze, să te inspire să fii exact cine vrei să fii. Iubirea ar trebui să fie ca o ancoră a păcii în viața ta, să aibă grijă de tine. Iubirea ar trebui să te provoace, să te învețe. Iubirea ar trebui să stea lângă tine în timp ce tu îți duci luptele. Iubirea ar trebui să te țină strâns de mână în timp ce tu crești. Iubirea ar trebui să te vindece.

Iubirea nu trebuie să fie confuză. Nu ar trebui să te facă să simți că nu ești suficient de bună, nu ar trebui să te facă să simți că trebuie să te schimbi pentru a fi demnă de ea. În iubire nu ar trebui să existe jocuri și nici frustrări. Iubirea nu este o luptă pentru putere, nu este ceva după care alergi și nici ceva pe care trebuie să îl vânezi clipă de clipă. Iubirea este încredere. Iubirea este o asigurare că totul este bine. Iubirea este să știi că persoana de lângă tine are grijă de tine, te apreciază, te susține și te alege în fiecare zi. Iubirea este siguranță.

Iubirea nu trebuie să te pună la perete. Când ești cu cineva și simți că vrei să renunți la toate barierele pe care le-ai construit în jurul inimii tale de teama de a nu mai fi rănită, când vrei să îi arăți sufletul tău acestei persoane și să îi permiți să te țină în brațe, să aibă grijă de tine, să te protejeze, iubirea nu trebuie să te pună la perete. Iubirea nu trebuie să te facă să simți că ești prea sensibilă pentru că iubești atât de profund. Iubirea ar trebui să te protejeze, să te încurajeze să îți arăți gingășia, adâncimea sufletului, pasiunea. Iubirea ar trebui să fie un loc sigur pentru tine.

Iubirea nu ar trebui să se îndepărteze de tine. Nu ar trebui să fugă atunci când lucrurile devin dificile. Nu ar trebui să facă un pas în spate, nu ar trebui să te abandoneze în momentele grele. Iubirea este mai puternică decât orice vei cunoaște vreodată - iubirea adevărată are puterea de a îndura cele mai puternice furtuni. Iubirea nu renunță. Iubirea nu ia calea ușoară. Iubirea lupta până când învinge.

Iubirea nu ar trebui să doară. Iubirea nu ar trebui să te pună la pământ, să îți sfâșie sufletul. Nu ar trebui să te facă să îți simți inima grea de sentimente urâte, nu ar trebui să îți zdrobească sufletul. Iubirea nu ar trebui să îți folosească vulnerabilitățile împotriva ta atunci când se simte amenințată sau rănită.

Nu... nici vorbă! Iubirea nu ar trebui să te dărâme. Iubirea ar trebui să te transforme. Ar trebui să te încurajeze, să te inspire să fii exact cine vrei să fii. Iubirea ar trebui să fie ca o ancoră a păcii în viața ta, să aibă grijă de tine. Iubirea ar trebui să te provoace, să te învețe. Iubirea ar trebui să stea lângă tine în timp ce tu îți duci luptele. Iubirea ar trebui să te țină strâns de mână în timp ce tu crești. Iubirea ar trebui să te vindece.

Iubirea ar trebui să fie întotdeauna blanda. Pură. Inocentă. Puternică.

sursa: https://www.kudika.ro/

Cel mai frumos și mai tare bărbat este acela care te ține în brațe

Acela care este prezent și atent, care îți este prieten și cu care poți discuta orice, fără teamă că te-ar putea considera ridicolă. Acela lângă care te simți în siguranță, căruia nu trebuie să i te justifici mereu, pe care nu trebuie să faci eforturi să-l impresionezi și să-l convingi că meriți să te iubească. Acela care te iubește pentru cine ești, nu pentru ce ai sau doar pentru felul în care arăți, care nu te consideră un trofeu, un necesar, o dependență, o posesie. Acela care te susține să evoluezi și care te oprește să greșești. Acela care te respectă atât de mult încât să nu permită nimănui să te insulte în vreun fel sau să-ți facă vreo nedreptate. Acela care îți înțelege nevoile banale și care nu ți le ia în derâdere. Și acel bărbat nu are nicio legătură cu "înalt, brunet, cu mușchi, mașină mișto"... Poate fi scund, chel, cu burtă... fiindcă toată frumusețea de care ai nevoie se află în inima lui, toată puterea lumii se află în brațele lui protectoare care îți oferă adăpost atunci când ai nevoie de el. Împarte cu tine bucurii și dureri, te iubește atunci când toată lumea îți este împotrivă, te vede frumoasă chiar și atunci când tu nu te mai placi și te iubește simplu, frumos și onest. Și este lângă tine mereu. Dispus să își împartă viața cu tine, să-ți ofere mângâiere, sprijin, siguranță, încredere. E omul fără de care, chiar și cu toată lumea alături, te simți singură.

de Irina Binder

Caută pe cineva cu care poți construi. Cineva cu care poți fi vulnerabil. Cineva cu care poți fi cea mai urâtă persoană și totuși să fii acceptată.

Eşti speriat!

Sunt prea mulți oameni în ziua de azi și în vârstă care își fac griji să găsească persoana perfectă. Cauți la nesfârșit, vei încerca să cunoști oameni noi, îți asumi riscuri, totuși ai fost rănit de atâtea ori încât nu mai lași pe nimeni să intre.

Ți-e frică de eșecuri și dezamăgiri. Ți-e frică de minciuni și înșelăciune. Cine este real și cine nu. Te îndoiești. Îți pui întrebări.

Îi alegi pe toți cei pe care îi întâlnești, încercând să amesteci și să potrivești piese care ți-au plăcut despre oamenii anteriori pe care i-ai umplut și cu care ți-ai împărțit viața, dar nu ai putut niciodată să umpli pe deplin acel gol pe care îl dorești!

Pui prea multă speranță, credință și povară asupra tuturor celor pe care îi întâlnești pentru că ești atât de dornic să găsești acea persoană fără cusur, căutând permanent acea persoană care îți va aduce viața într-un fel de culminare semnificativă care nu există.

Ceea ce mulți oameni nu înțeleg este că dragostea adevărată nu va fi la prima vedere. Nici măcar nu va fi la prima impresie. Orele suplimentare sunt construite. Din ambele părți, cu defecte. Din cea mai adâncă traumă și din cele mai fericite momente. Din eșecurile și lecțiile ambilor oameni.

Defectele care te fac ceea ce ești, momentele prin care ai trecut, cu bune și rele, din bune și mai rele, de jos până sus. Toți au locul lor în timp. În vindecare. În mișcare înainte. În reconstrucție, atât împreună cât și singuri.

Oamenii continuă să tranzacționeze în valoare reală pentru lucruri pe care le consideră ușor de înlocuit. Este o iluzie. Promisiunea de mai bine este o iluzie. Este cea mai mare minciună care există. Mai bine este cu locul în care te afli în viața ta și drumul tău de vindecare.

Bătăliile dure sunt cele în care cele mai adânci legături sunt create una cu cealaltă.

Suferind ca unul, ca echipă, ca întreg, ca unitate, sau ca o singură entitate. Aici se formează adevărata legătură.

Fundația ta se va fărâmița de nenumărate ori dacă cărămida și mortarul sunt formate din încercările și erorile tale combinate, care de fapt nu există.

Contactul fizic și promisiunile deșarte, promisiunile făurite din iluziile grandorii te vor duce doar până acum, înainte ca lipsa ta de fundație să te facă să te prăbușești în tine în timp, din nou.

Nu îți fie frică de a clădi. Nu te teme de durere. Acceptă neajunsurile. Acceptă frigul. Îmbrățișează viața. Odată ce ai făcut-o, poți sta deoparte și să te minunezi de eșecuri și pierderi, împreună! Fără ele, cum am putea ști vreodată cât de recunoscători ar trebui să fim pentru acest mister pe care îl numim viață?

Adevărata vulnerabilitate sub forma imaginii tale în oglindă este locul unde o vei găsi!

Îndrăgostește-te de tine și vei găsi această persoană. Cea mai adevărată reflexie a ta. Nu căuta pe cineva cu care să fii perfect. Caută pe cineva cu care poți construi. Cineva cu care poți fi vulnerabil. Cineva cu care poți fi cea mai urâtă persoană și totuși să fii acceptată!

Urmează-mi sfatul și găsește pe cineva alături de care să crești cu adevărat până în punctul în care devii în prezența lui, și te simți ca și cum ai fi în sfârșit acasă!

~ text original de Cody Bret

traducere facebook

Trebuie să accepți că există oameni care pot rămâne în inima ta, dar nu și în viața ta

Inima este un loc vast, unde amintirile și emoțiile se împletesc într-un dans complex. Există oameni care ne intră în inimă și lasă o amprentă adâncă, dar care, din diverse motive, nu pot rămâne prezenți în viața noastră. Această realitate subtilă și paradoxală ne poartă către o înțelegere profundă a trecutului, prezentului și a modului în care relațiile umane ne modelează sufletele.

Întâlnirile cu oameni sunt stelele căzătoare în noaptea senină a destinului nostru. Uneori, acești oameni ne pot încărca viața cu lumină și căldură, transformând-o într-o poveste strălucitoare. Dar, asemenea stelelor căzătoare, acești oameni pot arde strălucitor doar pentru o clipă, pentru a dispărea apoi în taina cosmosului. În ciuda acestui fapt, amintirea lor rămâne puternică și veșnică, ca un far ce ne călăuzește pe marea incertitudinilor.

Este important să învățăm să acceptăm că uneori oamenii cu care ne-am împărtășit sufletul nu pot continua călătoria alături de noi. Poate că distanța geografică, schimbările de situații sau alegerile de viață ne separă drumurile. Această despărțire nu trebuie să fie neapărat una dureroasă; dimpotrivă, poate deveni o oportunitate pentru creștere și înțelegere. Într-un fel, acei oameni care au rămas în inima noastră, dar nu în viața noastră, devin lecții prețioase. Ei ne învață să prețuim clipele fugitive și să găsim frumusețea în tot e este trecător.

A fi capabil să-i păstrăm în inimă pe cei care nu pot rămâne alături de noi în viață necesită o abilitate subtilă de a elibera și a lăsa să plece. Iubirea și conexiunea pe care le-am împărtășit cu acei oameni sunt o parte inseparabilă din noi, dar trebuie să învățăm să ne desprindem de nevoia de a-i avea fizic în preajmă. Această eliberare nu înseamnă că îi uităm sau că sentimentele noastre se estompează; dimpotrivă, devin ca o melodie silențioasă care răsună în adâncul ființei noastre.

De asemenea, acceptarea că există oameni care pot rămâne în inima noastră, dar nu și în viața noastră, ne învață o lecție de umilință și de grație. Ne arată că legăturile sufletului nu sunt întotdeauna strânse de timp și spațiu, ci transcend aceste constrângeri. Astfel, putem privi spre trecut cu recunoștință și spre viitor cu încredere, știind că fiecare persoană care a trecut prin viața noastră a adus o valoare unică și a lăsat amprenta ei într-un mod subtil și durabil.

sursa: https://confesiunileuneifeterele.ro/

DRAGOSTEA PE CARE O MERITI VA APAREA IN VIATA TA CAND NICI MACAR NU TE ASTEPTI

Ai rabdare. Inca nu este timpul potrivit. Intr-o zi, cand nici macar nu te astepti, vei intalni sufletul tau pereche si, atunci, totul va avea sens.

Ai rabdare. Dragostea pe care o meriti va aparea in viata ta cand nici macar nu te mai astepti. Stiu, tanjesti dupa aceasta iubire de foarte mult timp. Insa inca nu esti pregatita pentru ea. Mai ai de invatat cateva lectii. Mai ai de trait cateva experiente. Mai ai de mers singura o parte din drumul tau prin viata.

Intr-o zi, cand nici macar nu te mai astepti, vei intalni sufletul tau pereche. Va aparea pe nepusa masa si iti va da toata lumea peste cap. Iti va arata ce inseamna cu adevarat iubirea adevarata. Aceasta dragoste iti va taia rasuflarea. Cand va aparea, te va surprinde pentru ca nu ai crezut niciodata ca poti simti emotii atat de intense.

Stiu, ai suferit atat de mult. Esti obisnuita sa fii dezamagita in dragoste. Esti obisnuita ca inima ta sa fie franta intr-un milion de bucati mici. Esti obisnuita sa simti ca nu mai poti, sa plangi pana cand adormi intrebandu-te de ce trebuie sa doara atat de tare.

Cauti mult prea mult iubire in oamenii gresiti. Iti doresti mult prea mult sa fii iubita incat uiti sa te iubesti tu pe tine. In loc sa te mai concentrezi pe a gasi dragostea in fiecare persoana care bate la usa sufletului tau, fa un pas in spate si bucura-te de aceasta perioada in care esti doar tu cu tine. Nu te multumi cu mai putin decat meriti pentru ca tu dai tot si nu primesti nimic inapoi. Nu te mai pierde pentru altii. Fa altceva in schimb: ai grija de tine. Petrece mai mult timp cu tine, redescopera-te, fa lucrurile care iti plac. Traieste aceste momente cu bucurie in inima si vei vedea cat de mult se vor schimba lucrurile. Singura te pregatesti pentru a iti intalni sufletul pereche. Singura mergi pe drumul potrivit si incepi sa fii din ce in ce mai aproape de dragostea pe care o meriti... de acea dragoste minunata care iti este destinata tie.

Si, intr-o zi, cand nici macar nu te mai astepti, sufletul pereche va ajunge la tine. Te va lua complet prin surprindere. Iti va arata cat de frumos este sa iubesti. Va fi amabil si va avea toata rabdarea din lume cu tine. Te va face sa te simti in siguranta. Te va asculta de fiecare data cand vei dori sa vorbesti. Te va iubi mai mult decat orice pe aceasta lume.

Draga mea, ai rabdare... pentru ca aceasta iubire merita toata asteptarea. Aceasta iubire iti va arata parti din tine de care nici tu nu stiai. Aceasta iubire nu va putea fi comparata cu absolut nimic din ce ai experimentat pana acum. Aceasta iubire va fi pe vecie si va fi dragostea pe care tu o meriti.

sursa: Kudika.ro

Am vrut doar sa fiu fericită, asta este tot ce mi-am propus să găsesc.

Nu aveam alt plan decât să-mi ascult inima și să-mi urmez visele.

Dar, nu am ajuns unde mi-am propus, însă am ajuns exact unde trebuia.

Nu am ales să fiu puternică... asta nici măcar nu mi-a trecut prin minte.

Uneori, îți găsești puterea atunci când a fi puternic este singura ta opțiune.

M-am împiedicat și am căzut pe față de atâtea ori, încât m-am întrebat adesea dacă ar trebui să mă mai ridic.

Dar asta sunt eu.

Am foc în vene și jar în inimă și mereu voi avea!

Nu știu cum să renunț și nu voi sta mult jos.

Nu-mi pasă ce mă pune în genunchi, mă voi ridica mereu în picioare și voi merge înainte.

Adevărul este că am fost frântă mai des decât îmi pasă să recunosc, dar exact de asta aveam nevoie pentru a lăsa lumina în sufletul meu.

Adevărata mea putere nu este cum am ținut să nu mă rup, ci cum am continuat după ce am cedat.

Nu am răspunsurile și de cele mai multe ori,

Sunt un dezastru frumos care are noroc să asorteze șosetele sau să-și amintească ce zi este.

Cea mai minunată parte?

Nu trebuie să le am pe toate împreună, pentru că nu le voi avea niciodată cu adevărat..

Îmi place să spun că asta face parte din farmecul meu.

Deci, pentru oricine caută perfecțiunea, atunci nu te uita la mine dacă asta vrei.

Sunt frumos distrusă, dar uimitor de minunată și întotdeauna autentică.

Și o, da, sunt și imposibil de puternică.

Deci, dacă mă căutați,

Mă veți afla dansând în ploaie și îmbrățișând uraganul.

Poate că nu sunt tot ceea ce ai sperat vreodată, dar voi fi întotdeauna reală, autentică și adevărată..

și poate exact ceea ce nu știai că ai mereu nevoie, Minte, spirit și suflet.

Sunt puternică în toate felurile care contează.

Așa că acum, de fiecare dată când viața încearcă să mă îngenuncheze, aceasta mă privește în ochi și îmi spune...

"Nu poți rezista furtunii,"

Pur și simplu zâmbesc înapoi și spun..

"Eu sunt furtuna!”

sursa; https://www.facebook.com/houseofravenwolf

DRAGĂ TRECUT, ÎȚI MULȚUMESC PENTRU TOATE LECȚIILE ÎNVĂȚATE. DRAGĂ VIITOR, SUNT PREGĂTITĂ!

Nu o să mint, este greu să părăsești locul în care te-ai simțit confortabil. Este greu să începi un alt drum. Este greu să pornești o călătorie nouă. Dar sunt mândră de mine. Sunt mândră de sufletul meu. Sunt mândră de curajul meu.

Sunt gata să merg mai departe. Sunt gata să îmi învăț lecțiile care au venit la pachet cu toate momentele dificile din ultima perioadă. Sunt gata să las în spate trecutul o dată pentru totdeauna, să încui acea ușă și să arunc cheia... pentru că mă așteaptă o altă viață. Una mult mai frumoasă și mai liniștită. O viață în care învăț că nu pot controla absolut toate lucrurile din viața mea și asta este în regulă - o viață care îmi permite să fac greșeli fără să mă mai învinovățesc pentru tot ce se întâmplă.

Sunt gata să merg mai departe. Sunt gata să preiau controlul asupra vieții mele, să deschid cartea la un nou capitol și să mă apuc de scris. Și știu că de data aceasta vor fi cele mai frumoase pagini de până acum - vor fi încărcate cu amintiri speciale, momente de neuitat, clipe care să îmi pună zâmbetul pe buze peste ani și ani. Învăț să trăiesc cu adevărat, să experimentez, să mă bucur de tot ce îmi poate oferi această viață. Ies din zona de confort și spun "Da" provocărilor.

Sunt gata să merg mai departe. Nu mă simt vinovată pentru persoanele pe care le las în urmă. Învăț să iau decizii bazate pe ceea ce este mai bun pentru viitorul meu și propria fericire.

Sunt gata să merg mai departe. Sunt gata să las deoparte toate îndoielile. Trebuie să cresc confortabil cu ideea de a păși în necunoscut. Trebuie să îmi reamintesc cât de periculos este să rămân în același loc prea mult timp.

Sunt gata să merg mai departe. Fără teama că ceva ar merge greșit. Mă pregătesc pentru tot ce urmează, însă nu îmi fac scenarii rele - pentru că știu că indiferent de ce se va întâmpla, mă voi descurca.

Sunt gata să merg mai departe. Învăț să mă concentrez asupra momentului prezent și să mă gândesc la viitor fără să îmi mai doresc să retrăiesc la nesfârșit trecutul. Ce s-a întâmplat rămâne acolo pentru totdeauna. Îmi bucur sufletul clipă de clipă cu lucruri mărunte și frumoase.

Sunt gata să merg mai departe. Nu mai pierd timpul întrebându-mă dacă mă mișc prea repede sau dacă o să fac vreo greșeală pe acest drum. Pur și simplu mă bucur de plimbare. Mă bucur de faptul că am ajuns într-un loc în care sunt pregătită să îmi iau rămas bun de la trecut și îmbrățișez un nou viitor.

Sunt gata să merg mai departe. Îmi acord permisiunea de a trăi așa cum îmi doresc. Fără reguli, fără impedimente, fără frici. Nu o să mint, este greu să părăsești locul în care te-ai simțit confortabil. Este greu să începi un alt drum. Este greu să pornești o călătorie nouă. Dar sunt mândră de mine. Sunt mândră de sufletul meu. Sunt mândră de curajul meu.

sursa: https://www.kudika.ro/

"Unii oameni apar în viața ta ca o binecuvântare; alții – ca o lecție" *Maica Tereza*

Și alții apar ca un blestem, aș completa eu, la cei 55 de ani ai mei, văduvă fiind!

Viața mi-a oferit multe, dar mi-a și luat în aceeași măsură. Am preferat, de fiecare dată să îmi afund nasul într-o lectură despre suflete pereche, gemene și alte proiecții de acest gen, niciodată verificate pe deplin. Am preferat să vărs o lacrimă, să mă bucur atunci când am avut ocazia... am preferat să trăiesc la maxim clipa care știam că nu se va mai întoarce! Nu mi-am afundat nasul într-un pahar de alcool... decât atunci când, după ore bune de muncă pentru al patriei beneficiu, am preferat compania unui cognac bun... musai franțuzesc!

Acum câteva zile, pe fruntea mea s-a impregnat cu majuscule:

47 de ani!

Acum... încă aflat în câmpul muncii mi-am luat inima în dinți și scriu din nou, după o pauză serioasă:

Am pierdut!

Din nou!

Ce?!

Ehe..

Societatea îndeamnă la cunoașterea de sine prin orice mijloace și dacă vom reuși să dăm un "search" pe Google vom afla că toți cei care s-au perindat prin lumea virtuală transpunându-se in mari cărturari și înțelepți în arta iubirii de sine (și nu numai ) au sfârșit nașpa! Îmi este permis acest termen..."nașpa"?!

Sper că da!

Eu... nu rezonez cu nimeni! Fiind mai rebel de felul meu mă dezic de tot ceea ce citesc în virtual, foarte puține fiind "zicerile" cu care rezonez! O fi vreo lipsă de ceva pe undeva...

Mi-am iubit aproapele mai mult decât pe mine. Și rezultatul..

Am pierdut!

Din nou și din nou...

Am încercat să construiesc o lume, un univers... în care toți ceilalți să se simtă apreciați și respectați. Rezultatul... am eșuat! Pierzându-mă pe mine pentru ceilalți...

La 47 de ani am realizat că viața este magie, după cum spunea Einstein! Și, ca oricare altcineva, am încercat sa prelungesc această magie, știind că nu mai întoarce! Este că... eșec! Hai sa recunoaștem, cu toții ne dorim eternitatea unei clipe mișto, a unui sărut, a unei priviri pline de iubire, ne dorim prelungirea la infinit, dacă se poate, a tuturor secundelor în care am fost fericiți!

Și eu, și voi, cei care citiți această pagină!

Căutarea Fericirii și a sensului acesteia a generat speculații de tot felul, inclusiv metafizice de-a lungul timpului. Orice religie sau cultură are o definiție proprie și nimeni nu poate contrazice nimic prin nici un argument, oricât de sustenabil ar fi acesta. Fericirea înseamnă "a trăi", "a simți", "a suferi"... indiferent ce fraze pompoase ne sunt livrate sub nas de către "cărturari!"

Pentru mine fericirea este acel suflet alături de care să merg să îmi ridic cuponul de pensie, așa cum îi scriam recent unei prietene..

Orice altceva devine oarecum desuet! 

47 de ani cu multe încercări, de orice fel, în care am murit dar am și renăscut!

Viața îți poate fi dată peste cap în orice clipă tocmai de către cel/cea care ar trebui să fie acolo... pentru noi!

47 de ani...

Iubiți-l pe cel ce este lângă voi, un El sau o Ea! Pentru că, într-o lume viitoare, acolo la Poarta Raiului nu vom fi întrebați ce am realizat ci cât de multă iubire am purtat în inimă!

Eu..mi-am pus inima pe tavă!

Și am pierdut!

Din nou!

sursa: Drumul către noi

Am ajuns până aici! Putem trece peste orice va urma!

Dacă am învățat ceva de la viață, este că uneori, cele mai întunecate momente ne pot aduce în cele mai luminoase locuri.

Am învățat că cei mai toxici oameni ne pot învăța cele mai importante lecții; că cele mai dureroase lupte ale noastre ne pot oferi cea mai necesară creștere; și că cele mai sfâșietoare pierderi de prietenie și iubire pot face loc celor mai minunați oameni.

Am învățat că ceea ce pare a fi un blestem pe moment poate fi de fapt o binecuvântare, și că ceea ce pare a fi sfârșitul drumului este de fapt doar descoperirea că suntem meniți să parcurgem pe un alt drum.

Am învățat că oricât de dificile ar părea lucrurile, întotdeauna există speranță.

Și am învățat că indiferent cât de neputincioși ne simțim sau cât de oribile par lucrurile, nu putem renunța. Trebuie să continuăm.

Chiar și atunci când este înfricoșător, chiar și atunci când toate puterile noastre par dispărute, trebuie să continuăm să ne ridicăm înapoi și să mergem înainte, pentru că... cu orice ne luptăm în acest moment, va trece, și vom reuși.

Am ajuns până aici. Putem trece peste orice va urma!

de Daniel Koepke